Sport • Mare-i grădina Domnului!

Vizionari: 305
6 August 2010 Ora: 17:19
Banul atacă aproape tot ce este uman, este un lucru dovedit de-a lungul timpului, iar criza financiară pare să fie una care ucide orice urmă de raţiune.
Fotbalul nu face abstracţie de la afirmaţia făcută. Am văzut cum banii trecuţi de UEFA pe sub nasul echipelor din Liga I pentru participarea în Champions League a luat pur şi simplu minţile patronilor din fotbalul românesc. Pentru un pumn de lovele rămas de la masa bogaţilor sunt gata să uite de orice boşii din Liga I. Dar nu despre cum vor să pună mâna pe nişte biştari în plus cei de la Steaua, Dinamo, CFR Cluj, Rapid, Unirea sau Vaslui aş vrea să mă aplec, ci la ceva ce se întâmplă mult mai aproape de noi şi nu are nici cea mai mică legătură cu Champions League.
Nu a trecut foarte multă vreme de când mariajul dintre Sorin Cârţu şi Pandurii era declarat unul perfect, pe termen lung şi fără putinţă de zdruncinat. A fost nevoie doar de un început de tur de campionat anevoios, chiar dacă echipa nu era încă în primejdie în acel moment, şi Cârţu a spus că e gata să lase locul altuia. Inutil să spun că de ambele părţi s-a spus că a fost vorba de o reziliere amiabilă şi că nimeni nu are reproşuri de făcut celeilalte părţi.
După doar câteva luni de „vacanţă”, Cârţu s-a întors la Pandurii cu aura de unic salvator al Pandurilor şi nu mică a fost mirarea, deşi exista un precedent cu Neagoe, când s-a anunţat că, de fapt, Sorinaccio n-a părăsit în tot acel timp Pandurii, ci doar fusese uşor avansat în poziţia de director tehnic la echipa a doua. Simpatică justificare. Asta pentru cei care nu l-au auzit pe tehnician jurând că în viaţa sa nu va avea ce căuta în Liga a II-a. Da, dar Pandurii II jucau în Liga a III-a, aşa că n-a fost o problemă prea mare pentru Sorinaccio, care din fotoliul de la Craiova, spun oficialii gorjeni, a făcut strategia echipei secunde.
Cum suntem un neam de oameni răbdători, am înghiţit-o şi pe asta. Păi dacă lui Geană îi fusese permis să jure credinţă Craiovei şi să se dea în spectacol ca mare susţinător al Băniei în meciul cu Pandurii în perioada în care, deşi nu era pe banca gorjenilor, era plătit în continuare ca antrenor la Târgu Jiu, de ce să nu-i lăsăm şi lui Sorinaccio plăcerea de a se bucura de un bănuţ în plus pe parcursul vacanţei de iarnă? Treacă de la noi... Dar până unde merge mârlănia? Aveam să aflu foarte repede, însă trebuie să spun de la bun început că tot ceea ce se întâmplă, şi tot ceea ce Pandurii vor avea de plătit au un vinovat, iar el se află în cel mai înalt scaun al Pandurilor.
Bineînţeles că Sorin Cârţu n-a reuşit ceea ce se dorea la Pandurii în această primăvară, adică redresarea corabiei şi salvarea de la retrogradare. Nici nu avea cum atâta vreme cât atunci când a plecat prima dată nu a putut intra în vestiar pentru a strânge mâna jucătorilor privindu-i în ochi. Cu sau fără voia sa, Cârţu a fost „suspendat” de conducerea Pandurilor cu două etape înainte de finalul stagiunii, atunci când echipei îi mai rămăsese doar o şansă teoretică de salvare de la retrogradare. Acestea sunt faptele iniţiale, însă ele au fost urmate de altele, care se pare că vor avea consecinţe din cele mai nefaste pentru clubul târgujian.
Cârţu n-a acceptat niciodată acea înlăturare prin „suspendare” şi a cerut conducerii o poziţie clară, bazându-se şi pe un contract pe care el însuşi îl numise „beton 600”. În aceste condiţii, cu toate că pe banca Pandurilor au mai stat trei antrenori de la plecarea sa, Cârţu se consideră încă antrenor principal al gorjenilor şi se cere plătit pentru „performanţele” sale. Corect, o spun şi eu, o spun toţi cei care obiectiv privesc spre amatorismul cu care deseori cei din conducerea clubului gorjean tratează astfel de probleme ce pot da naştere unor litigii.
Şi-au făcut-o cu mâna lor şi merită să plătească pentru asta, aş continua, dar vine şi partea cea mai şocantă a acestei situaţii în care Cârţu joacă rolul clownului. Fostul şi, după spusele sale, actualul antrenor al Pandurilor susţine sus şi tare că, nu numai că ar merita să-şi primească banii pentru perioada în care a fost pe banca gorjenilor şi pentru perioada în care nu i s-a rezolvat problema rezilierii contractului, dar şi o primă de obiectiv. Obţinerea locului 15, susţine Sorinaccio, s-a dovedit a nu fi retrogradabil, ci unul eligibil odată cu forfait-ul celor de la Internaţional Curtea de Argeş, iar odată rămaşi în prima ligă, Pandurii îi datorează onorabilului tehnician şi prima pentru salvarea de la retrogradare. Norocul Pandurilor că Hizo n-a avut şi el aceleaşi „viziuni” şi odată cu el şi Săndoi sau Ungureanu. Apropos, să nu-i uităm nici pe Ciobotariu şi Bejinariu, căci dacă Sorinaccio vrea prima, şi ei se pot înscrie pentru o vizită la casierie.
Ştiu că n-a trecut decât o săptămână de când această pagină se încheia cu ceea ce gândesc şi acum, dar nu mă pot abţine: „Bravos naţiune! Halal să-ţi fie!”.
Social Bookmarking













Legaturi (NE)primejdioase