Sport • Pandurii şi-au primit crucea

De ce ne-a fost mai frică, n-am scăpat. Pandurii, prinşi cu temele nefăcute, au rămas corigenţi, iar repetenţia pare tot mai aproape. Ce să mai, doar un Consiliu profesoral extrem de îngăduitor ar mai putea să mai întoarcă soarta şi să-i facă pe gorjeni să mai treacă o dată clasa.

Pas cu pas, etapă cu etapă am fost martori ai decăderii Pandurilor, nu una spectaculoasă, pentru că gorjenii nu au în spate o istorie impunătoare, însă extrem de dureroasă pentru noi toţi cei care am crezut că această echipă poate mai mult decât să se zbată an de an în mocirla retrogradării. Dacă vreme de patru ani abilităţile jucătorilor, antrenorilor sau conducătorilor i-au ajutat pe panduri să fenteze chemarea ligii secunde, însă de data asta au dat de fundaşi mai destoinici, care n-au stat pe gând şi când n-a fost cale de deposedare, au dat şi la gioale. Ce mare scofală e şi retrogradarea Pandurilor, vă veţi întreba probabil. Mai puţini bani păpaţi de nişte fotbalişti veniţi din toate zările gata să jure credinţă veşnică gorjenilor uitând să le spună acestora că pentru ei veşnicia durează uneori chiar mai puţin de o repriză, asta vor spune cei care cred că pasul înapoi al Pandurilor ar putea însemna un pas înainte pentru buzunarele lor. Total greşit. Faceţi un exerciţiu de imaginaţie şi gândiţi doar că în locul Stelei, care, să zicem, a cheltuit la Târgu Jiu, pentru cazare, masă şi tot ceea ce ţine de o deplasare, 10 lei, din sezonul viitor gorjenii îi vor primi pe cei de la Concordia Chiajna sau Arieşul Turda, echipe care după ce se vor scotoci bine prin buzunare abia de vor scoate un leuţ pe care să-l lase în urbea lui Brâncuşi. Diferenţa? Vreo 9 lei, bani care neajungând în Gorj, nu se vor mai plimba nici prin buzunarele noastre. N-a trecut foarte mult de când echipa juca acolo unde are toate şansele să ajungă din nou, aşa că n-am uitat ce înseamnă atracţia pe care o exercită faţă de copiii pe care-i avem în judeţ o echipă de Liga I şi care este aceea a uneia din eşalonul doi. N-am uitat câţi copii stăteau atunci după meciuri şi câţi aşteaptă acum ca fotbaliştii să le aşeze o iscălitură pe un petec de hârtie şi din această cauză mă tem că odată cu retrogradarea se va ajunge la un recul la nivelul echipelor de copii şi juniori. Nu sunt copii, nu va mai fi nevoie de antrenori, iar unii dintre cei care acum au o slujbă, în curând ar putea să-şi caute o alta. Şi asta, iarăşi, nu este deloc bine…

Sunt mulţi din cei care habar n-au ce înseamnă să ai o expunere, aşa că mă aştept ca mulţi să nu simtă lipsa televizării meciurilor de la Târgu Jiu. Dar ea contează. Chit că atunci când meciurile Pandurilor au fost televizate au fost momente în care fotbalul s-a simţit trădat, de multe ori s-a vorbit frumos de Târgu Jiu, ca despre un oraş care a ţinut trei echipe în Liga I. Acum va ţine doar două. Şi asta contează! Sunt cu siguranţă mult mai multe aspecte care, odată cu retrogradarea Pandurilor ne vor schimba percepţia despre fotbal, oraş sau viaţă, însă nu are rost să le enumerăm pe toate. Nici măcar să ne mai gândim la ele. Trebuie doar să ne gândim că atunci când Dumnezeu ne dă crucea, tot El ne dă şi puterea de a o duce în spate.

Komenteaza articolul

Nume
Email
Subiect
Continut
Cod de siguranta