Tag: arta gorj
Fierul şi miturile ciclurilor cosmiceVizionari: 1156
20 August 2010 Ora: 11:50
Aşa cum am văzut, încă de la culturile arhaice orientale exista credinţa că între nivelurile siderale ale Cosmosului sunt stabilite legături printr-o „lege magică a corespondenţei” (4). Cum omul era în contact în orice clipă cu ritmurile şi nivelurile cosmice, exista deci o anumită conexiune între „viaţa” şi dinamismul întregului Cosmos, pe de o parte, şi existenţa umană pe de altă parte. De asemenea, Cosmosul fiind împărţit în regiuni siderale stăpânite de zei şi dirijate de planete, se credea că fiecărui metal de pe Pământ îi corespunde un zeu şi o planetă[1].
Mitologia mineritului şi magia fierului în folclorul românescVizionari: 514
13 August 2010 Ora: 13:59
În concepţia mitică a românului, pământul trece prin trei faze genetice esenţiale: o fază de creaţie cosmică sacră, o fază de „însufleţire” şi o alta de „figurare antropomorfică” (7). Fiind viu, pământul vorbeşte cu animalele, cu oamenii şi chiar cu Dumnezeu.
Imaginea şi implicit rostul Pământului Mumă răspândite în provincia Dacia au fost treptat substituite, între secolele IV şi VI, de imaginea şi rostul Maicii Domnului. În Bucovina de azi există credinţa că „pământul este al Maicii Domnului, pentru că ne hrăneşte” (culeasă de Elena Niculiţă-Voronca, apud 7).
Copiii teribili şi camera instinctelor obscureVizionari: 521
13 August 2010 Ora: 13:54
Injectată, intolerantă la normalitate, contaminată cu angoase, obsesii şi perversiuni, proza lui Jean Cocteau problematizează destine care trăiesc, în termeni cioranieni, „neajunsul de a se fi născut”. Fragile, maniace, necontrolate, epuizate şi respinse, personajele din Copiii teribili (1929) au vocaţia autodistrugerii, prin sfâşiere.
Cei patru eroi (un cuplu cvasi-incestuos şi doi prieteni atraşi de magia unui joc fascinant şi erotic) convieţuiesc tensionat, convulsiv, dar verosimil.
Magia fierului la culturile arhaice orientaleVizionari: 459
30 Iulie 2010 Ora: 13:29
În multe epoci şi ţări s-a constatat că magia s-a contopit şi amalgamat cu religia. Conform însă părerii lui James George Frazer (3), un cercetător consacrat al domeniului, această fuziune nu este originară, deoarece omul se încredea la început numai în magie pentru satisfacerea dorinţelor sale şi doar mai târziu pe aceasta s-au grefat concepţiile religioase.
Unele pietre mai mult sau mai puţin preţioase şi diverse metale, considerate de cei vechi ca fiind înzestrate cu calităţi magice, au fost folosite ca amulete cu mult înainte de a fi folosite ca podoabe.
Arta traco-geto-dacăVizionari: 451
30 Iulie 2010 Ora: 13:26
Cultura străveche în spaţiul traco-geto-dacic, care cuprinde rituri, obiceiuri, veşminte, manifestări muzicale spontane afective, jocuri, dansuri, etc., este, cel mai probabil, imposibil de reconstituit, dată fiind vechimea acesteia. Însă cercetările efectuate au condus la concluzii certe care dovedesc existenţa manifestărilor artistice în forme sincretice pe aceste meleaguri.
„În penumbra mileniului” (III)Nicolae Diaconu intenţionase ca al doilea volum de poezii să poarte numele Nox Orphei (titlu anunţat, de fapt), realizând astfel o legătură organică profundă cu substanţa primului volum. Ulterior, opţiunea autorului a fost pentru Doar o transcriere, legătura respectivă stabilindu-se prin primul ciclu din cele trei. Însă miza volumului este alta. Poetul trecuse de această etapă „orfică” către o poezie mai abruptă, eliberată de imagistică, condensată, aproape eliptică şi sentenţială. În locul cantabilităţilor (de regăsit, cu virtuozitate prozodică în „Rondelurile” şi „Sonetele” din cele două cărţi), apar versurile unor concentrări expresive de mare efect, un fel de postmodernitate trăită la limita reflecţiei, mai totdeauna în accente de existenţialism asumat. Se simte, îndeosebi în ultimul ciclu, Palia, un sentiment de apăsare, de refuz cioranian şi de premoniţie, comunicat nu în devălmăşie imagistică, ci punctual, cu o reţinută şi lucidă expresivitate.
Desacralizarea occidentului de la Renaştere până aziConstituirea ştiinţelor în Europa Occidentală, în timpul Renaşterii, a avut ca efect în primul rând o uriaşă modificare de mentalitate privind relaţia omului cu Universul, în sensul că vechea concepţie, cu rădăcini arhaice, a unui „Cosmos Viu” (1) a început să fie înlocuită cu cea a unui Cosmos mecanic şi anorganic, la care omul nu mai poate participa direct.
Această adevărată „revoluţie mentală” a produs prima falie majoră între om şi Natură, care s-a accentuat apoi din ce în ce mai rapid până în zilele noastre. Din acest moment a început şi un proces evolutiv prin care omul a scos din Natură şi din viaţa sa ideile de „Dumnezeu” şi „sacru”, fenomen accelerat mai ales începând cu secolul XX.
„În penumbra mileniului” (II)După paisprezece ani, poetul revine în atenţia literară cu volumul Doar o transcriere (Ed. „Scrisul Românesc”, Craiova, 1990, 82 p.) structurat în trei cicluri: În chip de doină, Doar o transcriere şi Palia.
O primă observaţie priveşte legătura cu mai vechiul orfism, prin prezenţa unor poeme asemănătoare ca viziune şi stil. Exerciţiile de virtuozitate prozodică persistă, căci, dacă altădată poetul exersase schema fixă a rondelului, acum el se dedică sonetului, în tiparele căruia aduce un spor de lirism limpid şi de preapline atingeri cu sublimul, reluând unele versuri, ca în Sonet (I)
Influenţa tradiţiilor populare româneşti asupra filosofiei şi religiozităţii lui Constantin Brâncuşi (II)Brâncuşi a fost influenţat de tradiţiile populare româneşti şi în arta sa, dar a învăţat să fie „tradiţional” doar după sosirea sa la Paris, sub influenţa curentelor artei moderne şi mai ales a primitivismului. După o lungă evoluţie intelectuală şi mari transformări, el a redevenit „ţăran” când a încercat o recuperare prin arta sa a sensurilor unor simboluri primordiale, care le-a preluat din folclorul românesc (dar nu numai).
Tudor Vianu – un dicţionar de înţelepciuneVizionari: 503
16 Iulie 2010 Ora: 14:46
O mărturie a culturii vaste şi adânci a ilustrului savant şi profesor Tudor Vianu, a năzuinţei sale permanente şi pilduitoare spre limpezimea şi concizia ideilor servind iniţiativele raţiunii, este Dicţionarul de maxime comentat, o lucrare a sa mai puţin cunoscută şi, poate, mai puţin obişnuită pentru un estetician şi un filosof al culturii de înaltă ţinută academică. ,,Carte de învăţătură, de lectură liniştită şi de meditaţie, dicţionarul întocmit de T. Vianu însumează ,, reflecţii grele de conţinut, în care se precizează o poziţie filozofică sau o atitudine de viaţă, în formele artistice ale conciziunii sau ale exprimării figurate şi sugestive.” (s.n.)( Tudor Vianu, Prefaţă la ediţia I-a, Dicţionar de maxime comentat, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1971, pp. 9-10).
Influenţa tradiţiilor populare româneşti asupra filosofiei şi religiozităţii lui Constantin Brâncuşi (I)Vizionari: 480
9 Iulie 2010 Ora: 12:26
Brâncuşi şi-a asumat tradiţia populară a satului românesc în care s-a născut, ale cărei influenţe se regăsesc pe mai multe planuri: în „filosofia naturalităţii” (revelată de textele şi aforismele sale), în religiozitatea sa complexă (asemănătoare „creştinismului ţărănesc”), în comportamentul său cotidian, în modul în care şi-a mobilat atelierul din Impasse Ronsin şi mai ales în opera sa.
Influenţele artei populare româneşti în opera lui Brâncuşi (II)Vizionari: 772
25 Iunie 2010 Ora: 11:00
Raportul lui Brâncuşi cu formele artei româneşti şi în general cu folclorul românesc a fost cercetat mai detaliat de Edith Balaş. Exegeta atrage atenţia asupra faptului că Brâncuşi a mai realizat două arcade de lemn cu aproape douăzeci de ani înainte să creeze Poarta Sărutului, ceea ce „aruncă un plus de lumină asupra interesului său faţă de portalele populare româneşti. Deşi nici una din cele două nu este conformă în amănunte cu vreun tip românesc specific, este greu să ne închipuim că Brâncuşi a conceput astfel de lucrări extrem de neobişnuite, dacă n-ar fi avut în minte în principal elemente asemănătoare din tradiţia patriei sale.
O Carte a GorjuluiVizionari: 641
21 Mai 2010 Ora: 14:59
Scriind de atâtea ori despre oameni, întâmplări şi realităţi olteneşti, însă nelipsit cu gândul de la obârşia sa gorjenească pe linie paternă, Tudor Arghezi s-ar fi regăsit, desigur, într-o formulă artistică de confesivitate reflexivă, într-o Carte a Gorjului, despre care aflăm – de la Baruţu T. Arghezi, – că ar fi dorit s-o scrie.
Motivul Coloanei Infinite în ornamentica populară româneascăVizionari: 827
21 Mai 2010 Ora: 14:55
Cercetând simbolurile de pe porţile de lemn, vechi sau actuale, din judeţele Gorj, Dolj, Mureş şi Maramureş am ajuns la concluzia că printre cele mai frecvente motive sunt cele reprezentate de: „funia răsucită”, aliniamentul de romburi şi „funiile împletite”.
Funia apare frecvent şi în constituţia fusului stâlpilor (colonetelor) de pridvor de la casele vechi de lemn din Oltenia.
RăspântiiVizionari: 373
7 Mai 2010 Ora: 09:48
Îmi spui, dragă prietene, că gravitate este un păcat care nu poate fi răscumpărat şi îmi propui în locul ei frivolitatea, adică „cel mai trudnic lucru din lume”. Mai mult, îmi vorbeşti cu atâta patos despre frivolitatea „dobândită, conştientă, voită”. Nimic de zis, în acest vacarm al zilelor noastre există oameni pe care tu îi îmbii la astfel de meditaţii. Trăim, totuşi, drag prietene, într-o lume grăbită, într-o lume a clipei, indiferent de amărăciunea pe care tu o resimţi de fiecare dată când îmi vorbeşti despre viaţa ta.
Centru Brâncuşi sau vilă de protocol pentru autorităţile locale?!Vizionari: 428
7 Mai 2010 Ora: 08:55
Prin târg circulă zvonul că autorităţile au pus gând rău Muzeului de Artă şi vor să-l mute din Parcul Central într-o altă clădire istorică a oraşului, Casa Gănescu. După aproape 20 de ani de la Revoluţie, onor conducerea judeţului şi a Primăriei Târgu Jiu s-au gândit cum să folosească mai bine oportunităţile oferite de fost vilă de protocol a „conducătorului iubit” şi să-i redea destinaţia sa iniţială, Casa Gănescu de lângă prefectură nemaisuportând năduşeala celor care vor binele acestui popor, pripăşiţi cu treburi importante prin acest loc de ţară, sau chefurile pline de dezmăţ ale unor pricopsiţi locali. Zvon sau nu, nici nu-mi bat capul, în cele din urmă decizia în ceea ce priveşte viitoarea destinaţie a Muzeului de Artă aparţine autorităţilor judeţene sub patronajul cărora se află muzeul. Că acesta a fost prost amplasat este o altă poveste cu o istorie interesantă şi plină de controverse. Imediat după revoluţie casa de protocol a dictatorului a fost dată de către autorităţile de atunci ale judeţului proaspăt înfiinţatei Fundaţii „Constantin Brâncuşi”, cu tot inventarul său.
Scrisul o formă de frivolitate!Vizionari: 448
2 Aprilie 2010 Ora: 11:40
Mă văd nevoit, dragă prietene, să-ţi răspund la scrisoarea ta plină de aroganţă şi dispreţ, nu fără a avea un oarecare sentiment de jenă. Ştiu că nu agreezi genul acesta de politeţe şi nici nu crezi într-o sensibilitatea ce te poate transforma în erou, dar nu am ce face, acesta sunt, un veşnic inadaptat. Îmi spui că, aş fi putut cultiva detaşarea, dispreţul şi tăcerea şi că nu mică ţi-a fost surpriza aflând că lucrez deja la o carte. Îmi spui că, atunci ai avut sentimentul apariţiei încă unei dihanii răpusă de talent. Poate, dar nu poţi fugi permanent de tine însuţi. Trebuie să te reverşi în ceva. Să dai formă unei vieţi ce vrea cu tot dinadinsul să se nască.
Remember Tatiana Stepa cu Viorel GârbaciuVizionari: 778
14 August 2009 Ora: 14:38
Viorel Gârbaciu, directorul Şcolii Populare de Artă Gorj: Tatiana era un om singur, nu aş zice însingurată. N-am întâlnit multe fiice ale Evei care să aibă un simţ al umorului atât de particular şi de profund precum cel al Tatianei Stepa
