sigla polemika

Anul IV   Nr. 203   
radio gorj
mica publicitate
Adauga anunțul tau GRATUIT și el va apărea și în ediția tipărită CLICK AICI

anagajare
Săptămânalul Polemika angajează: Agenți marketing. CV-urile se depun la sediul redacţiei din Târgu Jiu, str. Victoriei, bl. 39, sc.7, ap. 2, Judeţul Gorj, sau pe adresa de e-mail: revista_polemika@yahoo.com Relaţii la tel.: 0724.868.826

Cinea scoso past-a?

polemika 203


Varianta Tiparita



Tadio Targu Jiu

Trivoli

Eltop

sport in gorj

acces tv

acces tv

ziare

partener mediafax
Dreptul de… a renunţa la dreptul de autorDreptul de… a renunţa la dreptul de autor

În sistemul nostru de drept, ca şi în celelalte legislaţii europene, proprietatea intelectuală este apărată prin legi speciale.

În practică (a nu se înţelege jurisprudenţă) ...

Te pui cu blondele?Te pui cu blondele?

Ce-i lipseşte prostului, decât tichie de mărgăritar?! Cam aşa e şi povestea cu blonda de la Palatul Victoria şi politica. Blonda Elena Udrea, cea care vroia acum câţiva ani ...

Tag: arta in gorj

Recital de pian - Miruna PopescuRecital de pian - Miruna Popescu
de Eugenia-Liliana ŞTEFĂNESCU
Vizionari: 473
2 Aprilie 2010 Ora: 11:30

Miruna Popescu, elevă a clasei a XII-a a Liceului de Muzică şi Arte Plastice ”Constantin Brăiloiu” din Târgu-Jiu, clasa profesor Mihaela-Sanda Popescu, a susţinut marţi, 30 martie primul recital de pian, din seria recitalurilor specifice absolvenţilor secţiei instrumentale a filierei vocaţionale, care doresc să îşi formeze o carieră instrumentală.

In memoriam Carmen Adela Frăţilă-IacovIn memoriam Carmen Adela Frăţilă-Iacov
de Eugenia-Liliana ŞTEFĂNESCU si Mihaela-Sanda POPESCU
Vizionari: 416
2 Aprilie 2010 Ora: 11:12

Carmen-Adela Frăţilă-Iacov s-a născut la 24 aprilie 1960, în Bucureşti. De mic copil s-a simţit atrasă de tainele muzicii, iar primii paşi în domeniul muzical i-a făcut tot la Bucureşti. După absolvirea Liceului de Muzică ”George Enescu” din capitală, secţia vioară, a devenit studentă a Conservatorului ”Ciprian Porumbescu”. O studentă îndrăgită de colegi şi de profesorii săi. Aceştia, printre care şi Irina Odăgescu-Ţuţuianu, deplâng tragica dispariţie prematură a violonistei. Soneria Liceului de Muzică şi Arte Plastice ”Constantin Brăiloiu” din Târgu-Jiu a sunat pentru acest om deosebit pentru ultima dată pe 31 martie 2010, când elevi şi profesori au condus-o pe ultimul drum.

Oarecum despre căderea în timp!Oarecum despre căderea în timp!
de Doru STRÎMBULESCU
Vizionari: 223
26 Martie 2010 Ora: 12:40

M-am gândit deseori ce ar trebui să spun despre Ion Pecie, profesorul de literatură, colaboratorul  şi prietenul meu, dacă cineva, aşa într-o doară, m-ar întreba: ce mai face Ion? cum o mai duce cu sănătatea? ce mai scrie? Mărturisesc că aş fi tare încurcat, neştiind ce să-i răspund. Mai precis, i-aş spune că Ion se află internat de ceva vreme într-un spital, departe de „amarul” nostru târg.

Cu cercul la… TeatruCu cercul la… Teatru
de Ion TRANCĂU
Vizionari: 539
19 Martie 2010 Ora: 13:12

Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu Jiu trebuie să fie mai bine cunoscut, ca instituţie şi scenă generoasă de spectacole cultural-artistice menite să contribuie la formarea şi cultivarea spirituală a spectatorilor, prin modalităţi clasice şi moderne. Se poate observa că în ultimii doi ani şcolari programele de activităţi ale cercurilor pedagogice cu profesori de limba şi literatura română, preuniversitari, se desfăşoară, pare-se, alternativ, în spaţii şcolare şi extraşcolare. În anul şcolar 2008-2009, cercurile şi-au concretizat şi eficientizat programele instructiv-educative la Biblioteca Judeţeană Cristian Tell (CNET), în parcul central, la Muzeul de Artă (CNTV) şi într-o sală tradiţională de clasă (CNSH). Toate cele trei cercuri, riguros valoric, s-au situat pe trepte apropiate, ca altitudine profesională, didactică.

Paradigma postmodernistă sau modelul educaţionalParadigma postmodernistă sau modelul educaţional
de Mihaela Sanda POPESCU
Vizionari: 342
19 Martie 2010 Ora: 13:08

Ca trăitori ai spaţio-temporalităţii postmoderniste, ne punem întrebarea legitimă : când a început criza modelului uman şi implicit a modelului educaţional? Odată cu paradoxul antinomiei cultură-civilizaţie? Renaşterea oferă modelul uman ideal sau înstrăinarea conştiinţei de divinitate prin plasarea omului ca „centru al universului”? Tiparul lui Gutenberg din jurul anului 1430 este un semn al culturii, sau riscul civilizaţiei care a înlocuirii originalului cu copia ?

Competiţia – prilej de selecţie la scenă dechisăCompetiţia – prilej de selecţie la scenă dechisă
de Mihaela Sanda-POPESCU & Eugenia-Liliana ŞTEFĂESCU
Vizionari: 274
12 Martie 2010 Ora: 11:47

7 martie, Slatina. Etapa inerjudeţeană a Olimpiadei şcolare, clasele III-VIII, pentru liceele de muzică. Liceul de Muzică şi Arte Plastice  ”Constantin Brăiloiu” participă cu 17 elevi selectaţi în urma etapei municipale, care au obţinut 13 premii şi 4 menţiuni. De curând a avut loc la Bucureşti, sub egida Ministerului Educaţiei  o consfătuire privind ”utilitatea” învăţământului de tip individual raportat la bugetul alocat ”bugetarilor”, prilej de discuţii şi dispute interminabile. Se pare, totuşi că orientarea în Educaţie este favorabilă învăţământului artistic. Cine ar putea fi atât de ostil acestei minunate modelări a sufletelor de copii?

Teatrul între creaţie şi educaţieTeatrul între creaţie şi educaţie
de Mihaela-Gretuţa ŞTEFĂNESCU
Vizionari: 301
12 Martie 2010 Ora: 11:44

Privitor ca la teatru/ Tu în lume să te-închipui/ Joace unul şi pe patru/ Totuşi tu ghicive-i chipul, spunea Eminescu în poezia gnomică, binecunoscuta Glossă.

Privim adesea viaţa ca spectatori. Aşa putem fi detaşaţi, fals obiectivi, iar neimplicarea ne conferă o prea mare încredere în noi înşine, să nu spun indolentă, diluată în rece aroganţă. Suntem de o impasibilitate extremă şi, ce-i mai grav, îi îndemnăm şi pe alţii la lâncezeală.

Paradigma postmodernistă, primăvara tranziţiei noastre, sau gânduri pentru Maria… Paradigma postmodernistă, primăvara tranziţiei noastre, sau gânduri pentru Maria…
de Mihaela Sanda POPESCU
Vizionari: 368
4 Martie 2010 Ora: 14:06

Ideea acestui articol a apărut odată cu prima zi a primăverii, când toate vieţuitoarele ies la soare după o iarnă lungă şi geroasă, în care frigul tranziţiei paraliza până şi cel mai legitim drept la o răsuflare mai caldă. Orice asemănare cu realitatea este pur întâmplătoare: personajele sunt imaginare, într-o lume imaginară, special creată pentru a feri realitatea prin excelenţă justiţiară de eventuale infiltrări duşmănoase.

Iniţierea fetei moşneagului Nătăfleaţă în vederea matrimoniuluiIniţierea fetei moşneagului Nătăfleaţă în vederea matrimoniului
de Ion PECIE
Vizionari: 418
26 Februarie 2010 Ora: 14:26

Proba decisivă – menajeria la casa Sfintei Dumineci – este prefaţată de alte patru încercări/ispite la care o supune peisajul antropomorf, munci în care ea este, pe rând, veterinar, horticultor, fântânar şi zidar, pricepută şi smerită. Fântâna şi cuptorul sunt încercări ale apei şi ale focului, obligatorii şi în alte poveşti, de pildă Punguţa cu doi bani sau Povestea lui Harap-Alb. În sens larg, fântâna şi cuptorul apar ca locuri de popas, potolind setea şi foamea pelerinului, cum se întâmplă în Cinci pâni sau în Fata babei şi fata moşneagului.

Implozia structurii piramidale a infinitei zevzeciiImplozia structurii piramidale a infinitei zevzecii
de Mai Danez
Vizionari: 302
26 Februarie 2010 Ora: 14:22

Prăbuşirea actualului sistem social devine din ce în ce mai observabilă cu ochiul liber. Colaps economic, criză mondială, concedieri masive, foamete, crime, îndobitocire în masă, teama zilei de mâine, sinucideri tot mai numeroase, etc. Ca şi când nu ar fi de ajuns, calamităţi naturale tot mai frecvente distrug adăposturi pe arii extinse şi ia vieţi, în timp ce boli din ce în ce mai grave şi mai greu de vindecat îşi fac simţită prezenţa pretutindeni.

Me and My Girl, un Musical-Hall Live de senzaţieMe and My Girl, un Musical-Hall Live de senzaţie
de Eugenia-Liliana Ştefănescu
Vizionari: 490
12 Februarie 2010 Ora: 14:21

Piesa de teatru ”Me and My Girl”, pusă în scenă de regizorul italian, Achille Roselletti, a cărei premieră a avut loc către sfârşitul lunii ianuarie, se dovedeşte a fi un succes repurtat! În mai puţin de o lună de zile, toate reprezentaţiile acestei piese de teatru s-au jucat cu sala plină până la refuz. Un vis devenit realitate pentru trupa de actori a Teatrului Dramatic ”Elvira Godeanu”.

Imagini în oglindăImagini în oglindă
de Flacăra VIOLET
Vizionari: 513
5 Februarie 2010 Ora: 12:46

Îţi propun o întâlnire cu tine însuţi, o incursiune în lumea de dincolo de tine.

”Nu caut o lume ideală, ci oameni ideali care să o făurească”. Nu contează cine a zis-o, contează că ar trebui să reflectezi pe îndelete asupra acestor cuvinte, cărora nu le acorzi importanţă.

Eu şi iubita meaEu şi iubita mea
de Eugenia-Liliana ŞTEFĂNESCU
Vizionari: 599
29 Ianuarie 2010 Ora: 13:25

Duminică, 24 ianuarie, gorjenii au fost martorii unui eveniment cultural deosebit: vizionarea spectacolului ”Me and My Girl”, un Musical-Hall Live, în premieră est-europeană. O piesă de Douglas Furber şi L. Arthur Rose, în regia italianului Achille Roselletti, aflat deja la cea de-a treia colaborare cu teatrul din Tg-Jiu, după piesele ”Bătrânii” şi ”Balera”, al căror succes a fost confirmat de public.

A asculta sau a înţelege?A asculta sau a înţelege?
de Ioana Frăţilă NICHIFOR
Vizionari: 321
29 Ianuarie 2010 Ora: 13:21

Într-o vreme în care compunerea muzicii tinde să se substituie compunerii sunetului, şi tehnologii recente determină noi modalităţi de abordare, noi sintaxe sprijinite pe conglomerate sonore, zgomote, tăcere şi pe revelaţia a ceea ce putem numi libertatea extremelor, se simte din ce în ce mai mult nevoia unor schimbări similare în domeniul percepţiei.

Mitul pădurii în lirica eminescianăMitul pădurii în lirica eminesciană
de Alina GRĂDINARU, Clasa a 9-a, prof. Diaconescu Olivia, Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu”
Vizionari: 635
22 Ianuarie 2010 Ora: 13:38

Mecanismul viu al universului eminescian liric se desface într-o diversitate de motive a căror bogăţie dezvăluie un tip de sensibilitate şi de fantezie creatoare romantică. Motivele sale literare derivă din înţelepciuni tradiţionale, toate exprimând căderea dintr-o unitate primordială: motivul vârstei de aur, motivul cuplului...

Un zeu pentru posteritate…Un zeu pentru posteritate…
de Andreea BECEA
Vizionari: 261
15 Ianuarie 2010 Ora: 10:58

A marcat copilăria, adolescenţa şi chiar maturitatea multora dintre cititori. A fost miracolul călăuzitor al celor mai introvertite temperamente. Lui îi datorăm faptul că astăzi credem în iubire, că ne bucurăm şi culegem roadele unei copilării ce atinge rangul superior al imaginii despre viaţă. O! Este vorba despre El, despre domnul Eminescu.

Întâlnire cu Eminescu…Întâlnire cu Eminescu…
de Alice-Andreea MAREŞI
Vizionari: 382
15 Ianuarie 2010 Ora: 10:53

Este dimineaţă…O dimineaţă răcoroasă şi vrăjită, în ceaţa căreia  zăresc o fiinţă…un contur bine definit, dar fără o imagine clară. Acea fiinţă se apropia cu paşi domoli de mine… Eu aştept…

Într-adevăr era o persoană, cu o privire fermecătoare. Nu-mi venea a crede ochilor, să fie acel poet în mâinile căruia condeiul mergea singur spre minuni?! Poate chiar era marele poet, Mihai Eminescu.

Eminescu-reţeta nemuririi
de Flavia-Diana DRAGODAN | Vizionari: 220 | 15 Ianuarie 2010 Ora: 09:06

“Atât de fragedă”, culeasă din eteralele cadenţe ale cântului, o “floare albastră”, ce tălmăceşte neîncetat iubirea, trăieşte veşnic pentru a fi ingredientul neînţeles al multor generaţii.

Pe suportul puternic al liricii universale se ţese o lume imaginară, ispititoare, ca o realitate aievea, tapetată cu praful argintiu al razelor lunare, cu taina îngânată de şopotul izvoarelor şi freamătul codrului.

Coborâtă din cetatea eternităţii, se prepară înţelepciunea, îmbrăcată cu măiestrie în veşmânt de “dorinţă” şi “melancolie” împreună cu adâncimea simţirii, rezultând o compoziţie eminesciană armonioasă.

Astăzi, între ieri şi mâineAstăzi, între ieri şi mâine
de Eglantina-Mădălin BECHERU
Vizionari: 324
15 Ianuarie 2010 Ora: 09:00

Sunt oameni pe care îi cunoşti după mers, oameni al căror zâmbet spune mai multe decât un milion de cuvinte, oameni ce vorbesc prin felul în care îşi trec mâinile prin păr sau îşi aşează ochelarii pe birou. Însă toţi oamenii pot fi recunoscuţi după privire.

Reviste centenareReviste centenare
de Ion TRANCĂU
Vizionari: 334
8 Ianuarie 2010 Ora: 14:10

În 29 aprilie 2009, am aniversat, fără prea mare aport massmediatizat, evenimentul împlinirii a 180 de ani de la apariţia primului ziar în limba română: Curierul românesc, editat de Ion Heliade Rădulescu. Este meritul acestui părinte al literaturii române de a fi publicat cele cinci poezii ale celui mai mare preromantic român, Vasile Cârlova. Cu acest act sublim, poezia noastră a pornit decisiv pe calea modernităţii. Prin extrapolarea opiniei elogioase a lui Tudor Vianu despre Eminescu, putem afirma că fără poeziile lui Cârlova, literatura română ar fi rămas mai săracă.

Cu cărţile pe faţă, Moş Crăciun îngheaţă!
de Eugenia-Liliana ŞTEFĂNESCU | Vizionari: 505 | 18 Decembrie 2009 Ora: 13:17

Ar fi mare păcat să intrăm în Noul An cu conştiinţa încărcată că nu am luat atitudine împotriva nedreptăţilor pe care le vedem la tot pasul, şi nu este bine să lăsăm nerezolvate aceste probleme. Doar din simplul motiv că trecerea cu vederea a unor abuzuri ar însemna un acord tacit din partea păgubiţilor, oferind alte şanse abuzatorilor care, inevitabil, nu s-ar opri. Nu este vorba de probleme personale, nici de probleme de serviciu, ci, pur şi simplu, de o problemă la nivelul interacţiunii umane, în consecinţă, o problemă socială mult prea răspândită, mult prea vizibilă şi mult prea nesăbuit tolerată într-o Românie care doreşte să evolueze.

Paradigma postmodernistă sau un Halloween în transpoziţie nelimitată
de Mihaela – Sanda POPESCU | Vizionari: 690 | 11 Decembrie 2009 Ora: 14:16

Am scris şi eu un articol în prejma nopţii Sfântului Andrei. Tradiţia spune că trebuie să dai cu usturoi pe la geamuri şi pe la uşi ca să nu te bântuie strigoii… dar cred că am uitat, că se declanşă un  Halloween neaoş, balcanic, manelist, autentic folclor „de barieră” al staff-ului intelectual care şi-a făurit fericirea pe nefericirea altora şi pe dezastrul general  şi care nu ştiu de ce se tot bosumflă, mai ales acum când, totul merge ca pe roate / cu băieţii buni la toate…

Gânduri la o aniversare Gânduri la o aniversare
de Sorana GEORGESCU-GORJAN
Vizionari: 648
4 Decembrie 2009 Ora: 15:34

De câteva zile răsfoiesc zeci de pagini din cărţi şi reviste apărute la Târgu-Jiu, încercând să-mi limpezesc imaginea celui ce le-a scris sau făcut să existe. Căci inginerul Vasile Vasiescu, cel care şi-a sărbătorit la 7 noiembrie a şaizecea aniversare, este pe drept cuvânt o personalitate complexă, un oltean neaoş, purtător de pasăre măiastră în tainiţa albastră a sufletului. Deşi locuieşte de ani buni în capitală, unde lucrează cu sârg la Romtelecom, sufletul i-a rămas în Bălăneştiul natal, din „Gorjul cât o inimă”.

Paradigma postmodernistă sau Integrează-te, bă !Paradigma postmodernistă sau Integrează-te, bă !
de Mihaela Sanda POPESCU
Vizionari: 905
27 Noiembrie 2009 Ora: 15:15

Terminase de redactat o lucrare „grea” plină de termeni greu de pronunţat şi mai greu de citit, dar şi mai greu de gândit de cei care n-au această dimensiune şi  îşi fabrică importanţa pândind  pe la uşi…

Se - adunase-n jurul său  grupul vocilor favorabile, lucrarea se aşternea ca un nou născut în braţele ursitoarelor, noţiunile aveau logică.

Evul muzicii anapoda în care trăimEvul muzicii anapoda în care trăim
de Eugenia-Liliana ŞTEFĂNESCU
Vizionari: 463
27 Noiembrie 2009 Ora: 15:09

În cele ce veţi citi în continuare să fie oare vorba despre... ”Această întâmplare e pur imaginară. Orice asemănare cu persoanele reale e pur întâmplătoare?”... Ori putem constata că ”Nimic nu este întâmplător”...

Cam pe la vârsta maturităţii ajunsesem la o concluzie pe care o consider şi astăzi valabilă, şi anume, aceea că viaţa este un joc pe care trebuie să ştii cum să îl joci.

Paradigma postmodernistă sau atestat pentru figuraţieParadigma postmodernistă sau atestat pentru figuraţie
de Mihaela Sanda POPESCU
Vizionari: 513
20 Noiembrie 2009 Ora: 15:03

Nu mai ştiu unde, dar această poveste s-a petrecut de mult, tare de mult. Pe când se potcovea puricele la un picior cu 99 de ocale de fier, şi se-arunca în slava cerului şi tot zicea că e uşor (că nici gravitaţia nu se inventase), pe când se iscălea musca pe perete (că nu scria şi nu citea nimeni în locul ei), mai mincinos cine nu crede, a fost odată un concert.

Ioana Lătăreţu: „Maria Tănase i-a răpit Mariei Lătăreţu cântecul Lung e drumul Gorjului”Ioana Lătăreţu: „Maria Tănase i-a răpit Mariei Lătăreţu cântecul Lung e drumul Gorjului”
de Marinela STRÎMBULESCU
Vizionari: 1305
13 Noiembrie 2009 Ora: 15:15

Prima scenă a Mariei Lătăreţu: „Cânta pe prima scenă a dumneaei care era un bolovan de râu, în faţa porţii, cu mâinile în solduri în cămăşuţă gorjenească. Şi lumea trecea de la muncă şi o asculta.”

Sorin Buliga: „Îi suntem datori lui Brâncuşi şi trebuie să avem grijă de operele sale”Sorin Buliga: „Îi suntem datori lui Brâncuşi şi trebuie să avem grijă de operele sale”
de Octavia HANTEA
Vizionari: 607
6 Noiembrie 2009 Ora: 14:30

Brâncuşologia este un domeniu al istoriei şi criticii de artă. Şi asta pentru că Brâncuşi a fost extraordinar de complex. El a fost universal, exista tendinţa puternică a omului renaşterii, a omului care vrea să cunoască tot. Brâncuşi a trecut parcă şi de această sferă, pentru că a fost şi un cercetător al sacrului, al nevăzutului.

Iluzionistul Bogdan Milea şi bagheta sa magică
de Eugenia-Liliana ŞTEFĂNESCU | Vizionari: 614 | 30 Octombrie 2009 Ora: 14:44

Orice zi de sărbătoare poate deveni o zi de neuitat sub bagheta sa magică.... Ce îi amuză foarte tare pe copiii de vârstă preşcolară ai tuturor timpurilor? Şi nu numai pe ei, chiar şi pe cei mari, chiar şi pe adulţi... Magia...Această ştiinţă ocultă, care face lucrurile să dispară, să apară, care transformă imposibilul....

Dirigenţie: o lecţie-modelDirigenţie: o lecţie-model
de Eugenia-Liliana ŞTEFĂNESCU
Vizionari: 1537
23 Octombrie 2009 Ora: 13:55

În urma observaţiilor personale, realizate într-un timp îndelungat, am constatat că, în general, persoanele care acced la diverse funcţii de conducere nu o fac neapărat pentru că îşi recunosc potenţialul managerial, nici din dorinţa de a pune pe roate o instituţie sau o afacere, ci pur şi simplu, motivele acestora se rezumă la satisfacerea unei nevoi ascunse de putere/orgoliu, dublată de un câştig financiar substanţial.

Minerii gorjeni vor intra în şedinţă de creaţie
de Octavia HANTEA | Vizionari: 303 | 16 Octombrie 2009 Ora: 14:53

Tradiţii şi obiceiuri, peisaje de vis, lăcaşe de cult, meşteşugarii cu meşteşugurile lor, modeste întâmplări de viaţă, religia şi cultura, traiul gorjenilor, aspiraţiile şi năzuinţele lor, toate acestea vor fi şi în acest an în atenţia artiştilor de peste hotare, ce ne vor vizita meleagurile.

Stropi de premiere la Teatrul Elvira Godeanu din Târgu JiuStropi de premiere la Teatrul Elvira Godeanu din Târgu Jiu
de Octavia HANTEA
Vizionari: 664
9 Octombrie 2009 Ora: 10:19

Emoţii şi momente unice. Actori care parcă nici timp să îmbătrânească nu mai au. Aplauze puternice la scenă deschisă. Cortina teatrului târgujian s-a ridicat şi în această toamnă. Noutăţi, premiere, spectacole pentru copii şi piese care au fost apreciate în stagiunile anterioare. Toate acestea sunt oferite publicului din judeţul Gorj.

Arta de a cânta
de Eugenia-Liliana ŞTEFĂNESCU | Vizionari: 458 | 2 Octombrie 2009 Ora: 23:14

Cultura muzicală a unui popor reprezintă amprenta pe care singur şi-o pune în faţa lumii întregi. O mică parte din elevii şcolilor româneşti aleg să urmeze cursurile unei şcoli de specialitate în domeniu. Iar când o fac, este suficient să se gândească la cultura muzicală pe care o dobândesc pe parcursul anilor de studiu. ”Să ştie şi el să cânte la un instrument, că i-o prinde bine în viaţă, nu neaparat de performanţă”, se gândesc părinţii copiilor atunci când îi orientează către o şcoală de profil.

Un american la Paris: George GershwinUn american la Paris: George Gershwin
de Eugenia-Liliana ŞTEFĂNESCU
Vizionari: 609
25 Septembrie 2009 Ora: 14:07

Fiecare compozitor îşi exprimă personalitatea prin muzica sa. Fiecare compozitor imprimă un stil personal creaţiei sale, căreia îi aduce ceva nou, ceva diferit faţă de predecesorii sau contemporanii săi. De aceea, după multele şi îndelungatele audiţii îi putem recunoaşte creaţia şi stilul componistic.

eltop

POLUL SAPTAMANII

Credeţi că o nouă moţiune de cenzură introdusă de PSD va duce la căderea guvernului şi va rezolva problema crizei?

Voteaza
Va rugam asteptati...
Povestea unui om leneş, sau Balada SpânzuratuluiPovestea unui om leneş, sau Balada Spânzuratului

O utopie socială revoluţionară schiţează Ion Creangă în Povestea unui om leneş,  o baladă veselă şi tristă a spânzuratului: „Cică era odată într-un sat un om grozav de leneş; de lene ce era, nici îmbucătura din gură nu şi-o mesteca.” În ce vară, în ce an, ca să topârcenizăm puţin, nu se spune. Niciun alt detaliu despre acest caz clinic devenit parazit social contagios şi trimis la spânzurătoare spre mântuirea lor, şi, mai ales, a lui. Nu ştim dacă are tată, are familie, este străin sau băştinaş, nici dacă este tânăr sau bătrân, însurat sau văduv, leneş din născare sau în urma unei traume fizice sau morale. Ori aşa, pur şi simplu, dintr-o revelaţie existenţială avută la un moment dat, că munca nu e bună.

Lucian Blaga şi expresionismul (I)Lucian Blaga şi expresionismul (I)

Încercările de a-l situa pe Lucian Blaga în mişcarea literară a vremii, de a-l fixa într-un context cultural contaminat de influenţe „modelatoare” şi „catalitice”, au supralicitat fie tendinţele moderniste (şi chiar avangardiste) ale creaţiei sale, fie pe cele „mai tradiţionaliste decât obişnuitul tradiţionalism, fiindcă reînnoieşte o legătură cu fondul nostru sufletesc primitiv, nealterat nici de romantism, nici de naturalism, nici de simbolism”.

Blaga nu s-a sfiit să-şi mărturisească, printre primii la noi, o puternică simpatie pentru estetica expresionistă, vorbind cu admiraţie despre Munch şi Van Gogh, de Barlach, Arhipenko şi Belling. În acelaşi timp, însă, se simte foarte apropiat de Brâncuşi, pe linia unui „tradiţionalism metafizic”. Criticul Eugen Lovinescu ezită să-l încadreze într-o direcţie literară, deşi în studiul său din 1927, Istoria literaturii române contemporane, Blaga figurează la capitolul Contribuţia modernistă a Ardealului. Mai târziu (1937), el este ataşat „tradiţionalismului”, recunoscându-şi, totuşi, afinităţile faţă de poezia modernă şi chiar „avangardistă”.

ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL – un model atipic de realitate sau un model de realitate atipică? (II)ALEXANDRU LĂPUŞNEANUL – un model atipic de realitate sau un model de realitate atipică? (II)

La începutul analizei noastre, formulasem dubla ipoteză conform căreia caracterul atipic al modelului de realitate furnizat de către conţinutul nuvelei negruzziene s-ar datora atât specificului realităţilor istorice din care se inspiră cât şi particularităţilor imaginarului romantic al nuvelei în discuţie. Vom încerca să vedem pe rând cum stau lucrurile.

În privinţa realităţii istorice, ceea ce atrage în primul rând atenţia este natura plurală şi contradictorie a tipului de autoritate care reglementează spaţiul Principatului Moldovei. Astfel, deşi domnitorul se intitulează  „unsul lui Dumnezeu”, ca orice monarh european, autoritatea sa se sprijină, nu doar vertical, pe o realitate divină căreia el i-ar fi reprezentantul, simbolul, în plan uman. Ordinea vremelnică pe care el pretinde că o instaurează nu este doar reflectarea celei divine, a transcendenţei identitare.

PROMO MANIA


Casa vinului Targu Jiu

Lito Market
Şcoala de vară cu Veronique Thual-ChauvelŞcoala de vară cu Veronique Thual-Chauvel

Aflată la Tg-Jiu în cel de-al treilea an de parteneriat cu Liceul de Muzică şi Arte Plastice ”Constantin Brăiloiu”, pianista franceză Veronique Thual-Chauvel a susţinut cu câteva zile în urmă, cursuri de măiestrie cu o nouă serie de pianişti gorjeni. O parte dintre aceştia sunt elevi ai liceului menţionat, alţii, elevi ai Şcolii Populare de Artă.

Veronique Thual-Chauvel a reuşit în cele câteva zile de cursuri ”să şteargă diferenţa de nivel şi interpretare dintre elevii celor două instituţii”, subliniază prof. drd., Mihaela-Sanda Popescu, în calitate de organizator al acestei acţiuni, de persoană de contact în cadrul parteneriatului cultural româno-francez şi de profesor participant cu elevii instruiţi de Domnia-Sa.

Parteneriatul cultural româno-francez s-a desfăşurat pe o perioadă de trei ani cu Liceul de Muzică şi Arte Plastice ”Constantin Brăuliu” Tg-Jiu, încheindu-şi activitatea în această vară, însă va continua cu Şcoala Populară de Artă.

Producţia internaţională 'Regele moare', de Silviu Purcărete, la Festivalul Naţional de Teatru 2010Producţia internaţională 'Regele moare', de Silviu Purcărete, la Festivalul Naţional de Teatru 2010

Producţia internaţională "Regele moare", de Silviu Purcărete, va fi prezentată în cadrul Festivalului Naţional de Teatru (FNT), care se desfăşoară la Bucureşti, între 30 octombrie şi 7 noiembrie, informează organizatorii.

Spectacolul semnat de Silviu Purcărete va avea premiera pe 15 septembrie, în cadrul Festivalului Ex Ponto din Slovenia, şi va fi prezentat apoi în cadrul FNT, înainte de a susţine turnee în Franţa, Italia, Muntenegru, Macedonia şi Croaţia. Totodată, cu această nouă producţie va fi inaugurată, în ianuarie 2011, noua clădire a Teatrului Esch din Luxemburg.

Personalitate marcantă a teatrului european, Silviu Purcărete alege să monteze în 2010 "Regele moare", de Eugen Ionescu, alături de o echipă internaţională, după ce, în 2007, a pus în scenă cu succes piesa "Macbett", a aceluiaşi autor, la Royal Shakespeare Company. Coproducţia internaţională este, aşadar, pentru Purcărete un prilej de a se reîntâlni cu Ionescu, dar şi cu compozitorul Vasile Şirli, colaborator apropiat al regizorului, şi cu artişti din Franţa, Slovenia şi Luxemburg.

Fierul şi miturile ciclurilor cosmiceFierul şi miturile ciclurilor cosmice

Aşa cum am văzut, încă de la culturile arhaice orientale exista credinţa că între nivelurile siderale ale Cosmosului sunt stabilite legături printr-o „lege magică a corespondenţei” (4). Cum omul era în contact în orice clipă cu ritmurile şi nivelurile cosmice, exista deci o anumită conexiune între „viaţa” şi dinamismul întregului Cosmos, pe de o parte, şi existenţa umană pe de altă parte. De asemenea, Cosmosul fiind împărţit în regiuni siderale stăpânite de zei şi dirijate de planete, se credea că fiecărui metal de pe Pământ îi corespunde un zeu şi o planetă[1].

legaturi neprimejdioase Legaturi (NE)primejdioase

Tatuaje

www.radiotargujiu.ro

www.optimum-communication.ro

WEB DESIGN si solutii software

Cabana Meda

 

SEO monitor Branding, web design si strategie - Optimum Communication - Web development: A3D Studio