Tag: cultura in targu jiu
Cocoşul, pasărea simbolVizionari: 937
19 Februarie 2010 Ora: 12:00
O întreagă mitologie referitoare la prezenţa cocoşului în existenţa şi în rânduiala lumii, de la debutul ei şi până azi, vine să depună mărturie în contra abuzului comis de mama vitregă şi progenitura ei, care vitregesc însăşi natura lucrurilor: " Cocoşul este în mod universal un simbol solar, pentru că prin cântecul său anunţă răsăritul soarelui" (D.S., vol. I, cap. Cocoşul ). Nu faptele, ci cântecul păsării l-a făcut vestit şi venerat în India şi în Japonia, Ţara Soarelui Răsare, unde cântecul său, armonizat cu al zeilor, a obligat-o chiar pe Amaterasu, zeiţa soarelui, să lase trândăveala şi să se arate din peşteră.
2010 - Anul internaţional Frederic ChopinAnul 2010 a fost declarat de UNESCO drept “Anul Fryderyk Chopin”. Polonia, dar şi ţări de pe întreg mapamondul îi vor aduce un omagiu celebrului compozitor, organizând evenimente muzicale pe întreg parcursul anului, aflate sub patronajul unor Comitete de Onoare deja existente în ţări reprezentând toate continentele.
Pe 1 martie se împlinesc 200 de ani de la naşterea compozitorului Frederic Chopin. Startul evenimentelor internaţionale l-a dat Praga, printr-un concert de gală susţinut la Catedrala Sfântul Vitus, unde s-au comemorat 160 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Frederic Chopin, în luna octombrie 2009.
Polemica în România literarăVizionari: 964
5 Februarie 2010 Ora: 12:59
Aşadar, revista România literară se afirmă şi se impune în domeniul publicisticii ca prestigios hebdomadar remaniabil. Cel puţin trei elemente ne permit să evidenţiem acest adevăr: formatul, formaţia redacţională şi accentuarea spiritului polemic. Sugestive şi convingătoare pentru această idee sunt editorialul Criza presei de Nicolae Manolescu şi puzzle Câteva precizări de Gabriel Chifu, apărute în pagina trei, numărul unu/22ianuarie 2010.
Nicolae Manolescu anticipa remanierea redacţiei, în numărul dublu 51/52 de la sfârşitul anului 2009 prin retragerea ( plecarea, părăsirea) d-lui Gabriel Dimisianu şi a doamnelor Constanţa Buzea şi Adriana Bittel.
Un popă fuge de nebun în lume (II)Vizionari: 524
5 Februarie 2010 Ora: 12:56
Creangă are un extraordinar simţ al cuvântului, cum s-a observat, şi o rară ştiinţă a finalului abrupt. Deznodământul Poveştii poveştilor demonstrează încă o dată coerenţa tematică şi simbolică a prozei sale: "Şi când se vede popa scăpat, o şi croieşte la fugă prin pădure ca un nebun, lăsând şi cal şi cutie şi bărneţ şi preuteasă şi cucoană şi tot, şi se ca mai tot duce în toată lumea. Şi dus a rămas şi până în ziulica de astăzi". Final deschis, năucitor. Salvatul fuge în pădure unde îşi găseşte salvarea definitvă.
Eminescu ieri şi aziVizionari: 502
5 Februarie 2010 Ora: 12:52
Eminescu a devenit în ultimul timp un obiect de dispută. Se zice că unii ar voi să-l „demoleze”, iar alţii doar să-l „renoveze”, astfel încât opera Luceafărului apare ca o clădire înconjurată de schele, deşi cu statut incert. Aşa-zişii detractori se arată iritaţi de mitul ce i se consacră, ca şi cum un mit n-ar mai trebui să-şi găsească locul între fruntariile spiritului creator (Nietzsche tresare în mormânt, ca şi al nostru Blaga), optând pentru „demitizare” (termen uzat, meschin, care n-a fost utilizat în legătură cu Topîrceanu, dar i-a fost aplicat cu solemnitate lui Sorescu).
Un popă fuge de nebun în lumeVizionari: 683
29 Ianuarie 2010 Ora: 13:33
Final neaşteptat în Povestea pulei, pentru că despre povestea din subtitlu e vorba acum. Dacă poveştile-poveşti (cu cucoşul, cu porcul, cu fata moşneagului sau cu Dănilă Prepeleac) aveau happy end-ul asigurat, toţi acei bătrâni şi tineri ajungând la comoară şi, implicit sau explicit, ajungând să o călărească pe Nevoie, nemaifiind tulburaţi de vreun rău pe astă lume, iată că o invidiabilă doamnă boieroaică, ajunsă ea însăşi călare pe Nevoie, sau invers, are parte de o huzureală şi de o fericire limitate.
Cucoana închipuluităVizionari: 934
24 Decembrie 2009 Ora: 15:17
Să revenim la momentul despărţirii celor doi insoliţi convorbitori şi parteneri de afaceri, ţăranul şi cucoana. Dacă negustorul şi-a epuizat rolul, epic vorbind, cucoana rămâne în continuare protagonistul naraţiunii. Intrată în clubul select al fericiţilor, pe dânsa o aşteaptă o bătrâneţe lungă, liniştită bucurându-se de privilegiile unei văduvii consolate. Scutită de griji materiale, asigurată în contra morbului urâtului, o aşteaptă otiul, o trândăveală activă şi lascivă. În schimb, pe el, disperatul, îl aşteaptă negoţul. Cele două cuvinte se află în strânsă relaţie de antonimie, căci negotium este negarea lui otium ,a inactivităţii: „Dar ce mai atâta vorbă?
Boierul vs. OierulVizionari: 638
11 Decembrie 2009 Ora: 14:25
Luca Piţu consultă şi alte cărţi despre legile ospitalităţii şi complicaţiile ivite între gazdă şi musafir pentru a urmări cu dibăcie complexul kandaulic şi teoria codoşlâcului în Povestea lui Stan Păţitul: Pierre Klossowski ( Legile ospitalităţii ), Marcel Mauss ( Eseu despre dar ), Georges Bataille ( Partea blestemaăa ), Ramiro de Maetzu (Don Juan şi Celestina ). Nu am înşirat această bibliografie decât pentru a semnala o lacună majoră, i-am zice, de informaţie care nouă ni se pare semnificativă: romanul Don Quijote, mai précis capitolele XXXIII, XXXIV şi XXXV ( In care se povesteşte nuvela curiosului nestăpânit ).
Olimpiada românilor ”deştepţi”Ideea mi-a venit de la Băsescu! Cum totul în viaţă porneşte de la o idee, iată un exemplu: dacă lui Alexander Graham Bell nu i-ar fi venit ideea să inventeze telefonul, noi poate nu ne-am fi bucurat nici astăzi de privilegiul de a-l avea şi de a ne ajuta de comunicarea pe care ne-o oferă. Câţi dintre noi au o invenţie la activ? Comunicarea, ca parte esenţială din întreg, ar trebui astăzi să aibă o cu totul altă orientare, către toleranţă şi respect reciproc, nu către înscenări care nu fac deloc cinste naţiunii.
Pastorul Gyges şi ciobănaşul IonicăVizionari: 807
4 Decembrie 2009 Ora: 14:54
L-am comparat pe toate fetele pe Gyges din Istoriile lui Herodot cu Ionica din istorioara amoral a lui Creangă, arătând cum şi oşteanul şi oişteanul se cuibăresc în patul suveranului şi al soţului de drept prin mijloace diferite: unuia i se arată calea, celălalt şi-o alege singur.
Oşteanul şi OişteanulVizionari: 870
27 Noiembrie 2009 Ora: 15:21
Restul încăierărilor armate între regii care i-au urmat la tron lui Candaules nu ne mai interesează, nici darurile lui Gyges în aur şi argint pentru oracolul din Delphi, nici lista urmaşilor săi naturali. Destul că între urmaşii lui livreşti se numără acel nefericit Anselmo din romanul Don Quijote, dar şi Vasile Hârgăoae, descoperit de Luca Piţu, un creştin milos şi cu maniere de eschimos , dar se lasă ispitit de necuratul, nu de propria lui curiozitate bolnavă, cum se întâmplase cu înaintaşii săi.
Ionică cel prost şi complexul kandaulicLuca Piţu apelează la Istoriile lui Herdot precum şi la alte cărţi inspirate din istoricul antic pentru a dezvolta până în pânzele albe povestea exemplară a imprudentului Kandaules, regele Sardesului, pe numele său adevărat Myrsilos, şi reverberaţiile ei posibile în două poveşti ale lui Creangă, Povestea lui Ionică cel Prost şi Povestea lui Stan Păţitul. Pe acest ultim rege lydian , urmaş în linie dreaptă al lui Herakles, îl paşte nenorocirea când are nebuneasca idee de a-l invita pe Gyges, comandantul gărzilor, să se bucure şi el cu vederea, nu numai din auzite, de frumuseţea dezbrăcată, doar de rege ştiută, a reginei fără nume.
Toamna – culesul roadelorVizionari: 1194
20 Noiembrie 2009 Ora: 15:11
Dacă am asculta foşnetul copacilor ruginii stingându-se înfriguraţi, îmbrăţişaţi în aşteptarea gerului iernii viscolite, ori a unei ierni pure, imaculate, am descoperi taina ascunsă de toamna picurându-şi frunzele arămii, cu stropi mărunţi şi deşi, pe uneltele obosite de truda recoltelor îmbelşugate, ori de tristeţea anilor sărăcăcioşi, pustii, aidoma spiritului nostru răspândit peste câmpii, dealuri şi văi, peste munţi şi mări, şi oceane, peste păduri, desişuri sau pustiuri, în văgăuni...
”Lyra Gorjului” a dat startul unei noi stagiuniVizionari: 675
13 Noiembrie 2009 Ora: 15:47
Deschiderea stagiunii 2009-2010 a filarmonicii târgujiene de la sfârşitul lunii octombrie a marcat aniversarea a 145 de ani de existenţă a Prefecturii judeţului Gorj, fapt pentru care concertul susţinut de ”Lyra Gorjului” a fost găzduit de Sala Maură a acestei instituţii, în prezenţa preşedintelui Ion Călinoiu.
În grădinile lui IonVizionari: 563
13 Noiembrie 2009 Ora: 15:41
Se configurează treptat în textele lui Creanga un mitem al grădinii răvăşite, topos ambivalent al domesticii, dar mai ales al infernaliei. Prea puţin amintire a paradisului, şi prea puţin loc al otiului, al visării, al iubirii inocente. Grădina e mai degrabă un paradis paraduit, rămas gol şi nesigur după alungarea primilor oameni, părăsit parcă şi de Iehova, lăsat la îndemâna oricui se arată curios şi lacom să pătrundă în el prin efracţie.
Ioana Lătăreţu: „Maria Tănase i-a răpit Mariei Lătăreţu cântecul Lung e drumul Gorjului”Vizionari: 2655
13 Noiembrie 2009 Ora: 15:15
Prima scenă a Mariei Lătăreţu: „Cânta pe prima scenă a dumneaei care era un bolovan de râu, în faţa porţii, cu mâinile în solduri în cămăşuţă gorjenească. Şi lumea trecea de la muncă şi o asculta.”
Cultura-n politicăN-ar trebui să uităm că anul acesta, în 29 aprilie, au trecut 180 de ani de la apariţia primului ziar în limba română, scos de Ion Heliade Rădulescu, unul dintre mentorii veritabili ai neamului nostru. Acest ziar purta pe frontispiciu denumirea de Curierul românesc. Consider că n-ar trebui să se uite acest certificat de naştere al presei naţionale. Profesorii de română, adică de citire şi de scriere cu litere străbune, cei de istorie şi cei de alte materii, publiciştii şi politicienii, toţi oamenii care mai cred, în aceste vremuri de pragmatism murdar, sunt vizaţi laolaltă.
Alt izomorfism erotic - gard, oişte, grădină, păpuşoiDe la străinul Ionică să trecem la Nică înstrăinatul, ca să vorbim tot despre garduri bortelite, afectate de acest personaj generic numit Irimiea Oişteanul, despre grădini prost păzite şi despre păpuşoi pândiţi de porci nărăviţi. Ne aflam deja în ultimul capitol din Amintiri…, publicat postum, în anul 1855, când Nica se vede pur şi simplu expulzat din satul natal de către familie si trimis pachet împreuna cu Zaharia Simionescu la Socola pentru a-şi continua studiile ratate la fabrica de popi din Fălticeni. Este capitolul despărţirii dureroase de sat, subiect potrivit de examen pentru elevii de gimnaziu.
Onoarea unei femei - o vadră de vin şi nouă leiTrubadurii de pe ambele maluri ale Dâmboviţei şi ale Bahluiului cântaseră, înaintea lui Creangă, amorul trupesc şi iubirea castă. Poetul îndrăgostit gustă chinurile iubirii, o asaltează pe aleasa inimii postând taraful de lăutari sub geamul ei ce strălucea, zornăie lanţurile robiei ca să fie mai convingător, îşi revarsă oful inimii după o retorică învăţată fie de la poeţii arabi, cum s-a spus, fie de la trubadurii provensali. Ei cântă şi ea trebuie, musai, să asculte.
Gorjul cultural – o provocare pentru viitorVizionari: 832
30 Octombrie 2009 Ora: 14:47
Fără îndoială, Gorjul este un ţinut bântuit de himera culturii. Explozia de manifestări culturale din ultimi ani arată câtă energie creatoare a fost ţinută sub obroc în anii dictaturii comuniste. Cel puţin din acest punct de vedere cred că ar trebui făcută o evaluare.
Missis LazaraVizionari: 753
16 Octombrie 2009 Ora: 14:42
Este titlul celui de-al patrulea roman al Valeriei Certăzeanu Zorilă, după Potirul cu patimi, Rădăcini şi În bătaia vântului. Lansarea…la apa criticii literare a acestui roman a avut loc la Biblioteca Judeţeană Christian Tell , în celebra sală de lectură Mihai Eminescu, joi, 8 octombrie 2009.
Consfătuiri…aproape furtunoaseVizionari: 637
9 Octombrie 2009 Ora: 10:38
Altădată, consfătuirile aveau loc înainte de începerea noului an şcolar. În anul acesta consfătuirile profesorilor de limba şi literatura română din şcoli gimnaziale şi din licee s-au desfăşurat spre sfârşitul lunii septembrie. N-am participat, cu regretul experienţelor anterioare de peste patru decenii de prezenţă activă. Apreciam asemenea consfătuiri (nu consfăduiri!) ştiinţifice, metodice şi psihopedagogice în care se crea atmosfera plenară atât de necesară şi, bineînţeles, de benefică învăţământului.
Monumentele Gorjului nu vor să devină ruineVizionari: 699
2 Octombrie 2009 Ora: 23:32
Monumentele istorice inspectate în ultimele luni arată faptul că acestea suferă din cauza lipsei de implicare a autorităţilor sau din cauza modului greşit în care a fost înţeleasă acţiunea de protejare a acestora. Singura lor speranţă este acum campania „S.O.S. Monumentele Gorjului”, al cărei obiectiv este salvarea celor aproximativ 50 de monumente sortite pieirii.
Ionică şi lâna de aur Vizionari: 619
2 Octombrie 2009 Ora: 23:29
Lâna este o altă metonimie inspirată şi oarecum originală pentru femeia matură, coaptă, dorită, stătută. Produs natural suportând aceleaşi prelucrări casnice ca şi cânepa, lâna dezvoltă o linie simbolică similară.
Un izomorfism erotic: cânepă-sac-femeieVizionari: 1213
25 Septembrie 2009 Ora: 13:53
Ivan Evseev ne asigură, într-o carte pe cât de informată, pe atât de utilă, plină de învăţăminte culese de peste tot, de virtuţile apotropaice ale cânepii, plantă industrială, alimentară şi medicinală cu numerose valenţe mitico-simbolice: „Specia Cannabis indica era folosită din timpuri străvechi ca mijloc ritual pentru obţinerea stării extatice în practicile yoga şi în cele şamanice.
Cei patru evanghelişti erau trei: Luca şi Matei!Cam aşa ar trebui să sune povestea ce tocmai s-a încheiat şi în finalul căreia Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea pentru un pachet de legi fundamentale pentru reformă: Legea salarizarii unitare, legile educaţiei şi legea reorganizării agenţiilor guvernamentale cu reducerea cheltuielilor în sectorul public.
Los trabajos de Juanito y CatharinaCuvântul „oaspete” vine din latinescul hospes care înseamnă şi „oaspete” dar şi „străin”, ne aduce aminte Ivan Evseev. Apariţia lui a fost primită diferit în comunităţile arhaice, de la ostilitate mergând până la ucidere la multe popoare, între care semiţii, până la excesul de amabilitate, gazda oferindu-i chiar soţia sau fiica pentru confort şi buna dispozitie. Cazul junelui Paris/Alexandros care încalcă legea ospeţiei, văduvindu-l pe regele Menelaos şi de nevastă şi de aur, este pilduitor, constituindu-se într-o paradigmă exemplară pe tema instituţiei ospitalităţii în vechime. Ionică ne aminteşte dictonul latin hospes hostis –„ străinul / oaspetele este un duşman” pe seama căruia, am înţeles, Jacques Derrida a divagat cu inteligenţa şi farmecul cunoscute într-o conferinţă aşteptată la Universitatea din Craiova.
Despre catharsisVizionari: 640
11 Septembrie 2009 Ora: 10:17
Titu Maiorescu scria că opera de artă adevărată îşi poartă spectatorul în lumea ficţiunii ideale. Care spectator, după teoria criticului, când vine acasă de la teatru, vine cu sâmburele din născare al egoismului nimicit. Aşa se produce catharsis-ul. Teoria este prea de nobilă obârşie pentru a fi atacată ca teorie.
Cânii latră, urşii merg…Cânii latră, ursul merge constituie o frază cu două propoziţii simple, aflate într-un raport de evidentă coordonare prin juxtapunere. Incipitul acestui demers publicistic poate stârni râsul superior ori savant, al grămăticilor ce populează şcolile din învăţământul pre(prea)universitar.
