Tag: gorj

Povestea unui om leneş, sau Balada Spânzuratului

O utopie socială revoluţionară schiţează Ion Creangă în Povestea unui om leneş,  o baladă veselă şi tristă a spânzuratului: „Cică era odată într-un sat un om grozav de leneş; de lene ce era, nici îmbucătura din gură nu şi-o mesteca.” În ce vară, în ce an, ca să topârcenizăm puţin, nu se spune. Niciun alt detaliu despre acest caz clinic devenit parazit social contagios şi trimis la spânzurătoare spre mântuirea lor, şi, mai ales, a lui. Nu ştim dacă are tată, are familie, este străin sau băştinaş, nici dacă este tânăr sau bătrân, însurat sau văduv, leneş din născare sau în urma unei traume fizice sau morale. Ori aşa, pur şi simplu, dintr-o revelaţie existenţială avută la un moment dat, că munca nu e bună.

Comercializam boltari de toate dimensiunile

Comercializam boltari de toate dimensiunile la cele mai mici
preturi.0726467167

Vand tractor U 650

Vand tractor U 650 cu remorca si plug.

0762715441,0745666404

Vand garsoniera confort l, str Revolutiei

Vand garsoniera confort l, str Revolutiei, etaj 3, multiple
imbunatatiri(gresie,faianta,centrala proprie)sau schimb cu apartament
plus diferenta.0741933700

Jocurile zeilor şi metatematica

Cu Ion Pecie, ca methodolog, nu te rătăceşti. Este exact ca şi cum te-ar însoţi Wayne C. Booth ori Claude Bremond. Nu te pierzi, în lumea metaromanescului, adaug, dar sfârşeşti prin a avea nostalgia barthesiană a „romanului scriiturii”. Păţind, aceasta, Ion Pecie fără a plăti încă tribut (preţul incestului) porneşte pe cont propriu în căutarea gradului 0 al scriiturii. Gradul 0 pare să fie nonficţionalitatea. Citez din alt capitol al „Romancierului în faţa oglinzii”, numit twainian – crengist „Isprăvi la Curtea din Micene”.

Lumea e un car cu fân (în care prozatorul îşi transportă acul către casă şi ajuns la destinaţie îl găseşte şi-l înfige tacticos şi cu humor în perniţa-i suport): ceea ce povestesc oamenii e realitate sau părere.” Doar fotografiile sau picturile pot reda adevărata realitate. Căci „arta fotografică susţine arta romanului”. Gogu Pană, nimeni altul decât „mercenarul textual” al autorului, se află în solda lui D.R. Popescu, opera lui, albumele sale, sunt o mise en abyme a romanului, dar şi o piedică în calea uitării a acestei lumi decăzute, umile, insignifiante, cu eroi anonimi.

Şi rege şi ocnaş…

Ar trebui să ne preocupe mai mult lectura empatică. Să amestecăm cu fervoare şi cărţile şi viaţa. Să recunoaştem în pagini nervoase şi vii cum, când şi cu ce scriu scriitorii. Curiozităţile fără frontiere ar face loc uimirilor de tot felul. Ar fi scoase la lumină aspecte de laborator şi de psihologie inedită a creaţiei. Din păcate, e atâta ceaţă şi atâta nedumerire, încât e greu să–ţi potoleşti foamea de senzaţional. O anchetă literară, profesionist realizată (,,pe adevăr gândită”) ar putea să surprindă ,,figurile” spiritului creator.

Dorei Pavel i-a reuşit proiectul. Un chestionar cu 6 întrebări adresate unui eşantion reprezentativ  pentru lumea noastră literară s-a transformat în dialoguri vii, substanţiale. De saţietate, nici vorbă, chiar dacă detaliile despre fiinţa şi opera pe cale de a se face aglomerează pagina şi pun în pericol adevărul biografic. Disciplinat, 37 de autori de ficţiune răspund cu nerv neliniştilor autoarei cărţii Rege şi ocnaş, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj – Napoca, 2007. Vom afla ce instrumente de lucru şi ce metode de redactare folosesc scriitorii, cu ce voinţă îşi pregătesc demersul facerii operei, care sunt stările de transă şi de fervoare creatoare, care sunt tabieturile, tipicurile sau capriciile celui care scriu. Curiozitatea va merge mai departe: autoarea va testa îndoielile şi vanităţile, dubiile şi repudierile de sine ale celor care au încuviinţat să răspundă întrebărilor. ,,Ispita abandonului”, slăbiciunile fiinţei nu sunt nici ele ocolite.

Criză, şomeri şi covrigi

După ce am asistat la falimentul multor firme, iată că unii întreprinzători s-au gândit să încerce o nouă soluţie. Firmelor nerentabile, care nu au făcut faţă crizei, le-au luat locul, covrigăriile. I.M.M.-urile nu rezistă din cauza impozitelor mari pe care trebuie să le plătească statului, care se comportă ca un patron mai mare. Se pare că „ soluţiile“ guvernului pentru ieşirea din criză ne-au dus către o criză şi mai mare. Trecem de la o guvernare haotică la altă guvernare parcă şi mai haotică. Covrigii sunt ei sau nu o soluţie, nu ţin de foame, dar nici nu îngraşă. Numai buni pentru vremurile de altădată ale sărăciei comuniste când rezistam regeşte fără hrană, căldură, lumină sau medicamente. Românii sunt mulţumiţi că au ce mânca, stau la cozi şi pleacă fiecare cu sfoara lui, cu covrigii calzi şi crocanţi pe care îi servesc la masa de prânz. Criza pare instalată în economia noastră şi nu mai vrea să plece. Tranziţia prelungită prin care am trecut de la revoluţie, acum s-a transformat în criză. De fapt, a fost o criză totală, care a cunoscut momentul ei de glorie.

Povestea lui Harap-Alb şi romanul cavaleresc (III)

Să luăm prima încercare în care determinant este rolul sfintei Duminici, trăitoare în ostrovul din mijlocul mării. Căsuţa ei acoperită cu muşchi gros aminteşte căsuţa aceleiaşi sfinte din Fata babei şi fata moşneagului, altarul situat în mijlocul pădurii întunecoase şi acoperit cu lozii pletoase, fel de a numi caracterul sacral al naturii ei intime şi al faptelor săvârşite. Ajutorul nemijlocit dat lui Harap-Alb în cazul raptului din Grădina Ursului (culege somnoroasă, şi o aruncă în fântâna din care se adapă ursul), sau în proba următoare, când îi împrumută obrăzarul şi paloşul lui Statu-Palmă-Barba-Cot în încercarea din Pădurea Cerbului sunt o răsplată firească pentru sufletul lui milostiv, verificat în incipitul basmului.

Moştenirea Morega

Adevărata moştenire lăsată de Dan Ilie Morega, nu rezidă nici în procentele obţinute de PNL Gorj la alegeri, nici în numărul de primari şi consilieri locali şi judeţeni obţinut, nici în cel de parlamentari (Morega fiind, până de curând, singurul parlamentar gorjean liberal), nici în numărul sau calitatea celor care ocupă sau au ocupat funcţii în administraţie sau în diverse servicii deconcentrate, ci în existenţa unui rău imens, proliferat prin absenţa, din perspectivă ideologică şi morală, a unor autentice valori liberale.

După părerea mea, liberalismul este un stil de viaţă. De la primele momente, până la consolidarea sa ideologică şi doctrinară, liberalismul a trasat un mod de viaţă, bazându-se pe conceptele de libertate, egalitate, individualitate şi raţionalitate.

O alcătuire, fie şi sumară, a unei istorii a liberalismului, în acest context, ar păcătui printr-o prezentare prea sumară şi sărăcăcioasă. După unii cercetători, liberalismul a rezistat din antichitate până astăzi, fără să-şi fi încheiat încă misiunea de făuritor de istorie. Din această perspectivă, cred că, mulţi dintre aşa-zişii liberali gorjeni nu au nimic de a face cu liberalismul politic şi moral proclamat de părinţii acestuia. Mulţi dintre liberalii gorjeni au în vedere, mai degrabă, chestiuni de ordin personal, decât criterii de natură a lămuri apartenenţa la o doctrină politică. În această confuzie generalizată, apar personaje „deocheate” pozând în postura de lideri politici, dar care, în esenţă, nu au nimic de a face cu partidul şi ideologia acestuia.

Praful de pe tobă

Citeam, de curând, un articol într-o gazetă locală, în care se făcea vorbire despre faptul că, într-o proporţie covârşitoare, absolvenţii facultăţilor din cadrul Universităţii „Constantin Brâncuşi” au intrat în şomaj, imediat după licenţă.

Desigur, soluţia, din perspectiva lipsei locurilor de muncă la nivelul judeţului Gorj, pare ideală pentru un tânăr care, timp de trei patru ani, şi-a „tocit” coatele pe băncile şcolii. Decât să nu câştige nimic, mai bine să ia ceva de la stat, chiar dacă s-a ajuns la fundul sacului. Ce urmează, însă, nu mai contează. Între timp, fiecare caută să-şi aranjeze un post, o mică afacere, să plece în străinătate sau să facă munci pasagere şi prost plătite în speranţa că, într-o zi, economia românească va începe din nou să duduie. Cu mici excepţii, nimeni nu se integrează într-un sistem, nu acceptă să participe la un proiect, nu se iluzionează. Pe o piaţă a muncii lipsită de soluţii, fiecare încearcă să transforme munca în nemuncă.

Cu toate astea, peisajul economic dezolant în care se trezesc, la un moment dat, absolvenţii din toate categoriile, ar putea marca definitiv destinul unui om la început de drum în carieră şi în viaţă. Numai că, tinerii noştri de azi sunt plămădiţi dintr-un alt aluat decât generaţiile de tineri de acum douăzeci sau treizeci de ani în urmă.

Scriitura şi (r)umorile fiinţei sau despre biografii corporale

Lecturile „de vacanţă” au regimul lor de existenţă: le prefer vii, nu amanetate şi nici recomandate. Nu cred în rolul „garanţiei” când e vorba de cărţi. Mizez, de cele mai multe ori, pe micile victorii ale instinctului, care pun în alertă toate simţurile. Aşadar, lecturi senzitive! Cu siguranţă, ele nu mă pun în încurcătură, pentru că sunt parcurse defensiv: sunt acceptate, sincere şi răspund vinovăţiei asumate.

Reprezentativ pentru acest gen de literatură este jurnalul, loc polisemic, spaţiu de refugiu şi de protecţiei, de reculegere şi de vindecare, topos în care se scriu solitudinea şi intimitatea, timpul şi contradicţia, vidul şi exilul, originile şi fanteziile eului. În faţa unor asemenea provocări, opţiunea cititorului e fermă şi statornică: gradul de relaxare sau de tensiune se măsoară în stări care se ivesc şi dispar mai repede sau mai încet, după cum pasiunea se concentrează sau se destinde.

Fierul şi miturile ciclurilor cosmice

Aşa cum am văzut, încă de la culturile arhaice orientale exista credinţa că între nivelurile siderale ale Cosmosului sunt stabilite legături printr-o „lege magică a corespondenţei” (4). Cum omul era în contact în orice clipă cu ritmurile şi nivelurile cosmice, exista deci o anumită conexiune între „viaţa” şi dinamismul întregului Cosmos, pe de o parte, şi existenţa umană pe de altă parte. De asemenea, Cosmosul fiind împărţit în regiuni siderale stăpânite de zei şi dirijate de planete, se credea că fiecărui metal de pe Pământ îi corespunde un zeu şi o planetă[1].

De la intertext la inter - referent

Aşa cum anunţam în numărul precedent, vom încerca să schiţăm în continuare un model de referent considerând textul dintr-o perspectivă dinamică, adică drept o structurare şi nu o structură, drept o transformare a altor texte. În acest sens, vom transfera anumite principii privitoare la referent, elaborate de cei doi teoreticieni evocaţi anterior, într-un context teoretic nou, unde opera literară nu va mai fi o entitate închisă şi statică, ci o realitate în perpetuă devenire prin faptul deschiderii sale către lumea universală a textelor, atât la polul scriiturii, cât şi la acela al lecturii.

Un glonţ suficient de mare

Nouă cine ne dă zilele înapoi? Zilele care au trecut în ultimii 20 de ani. Zilele în care am trăit curbe şi generaţii de sacrificiu şi am avut parte de curele ...

Asistenti Medicali Generalisti pentru Italia

Asistenti Medicali Generalisti pentru Italia. Contracte de
munca legale. Intocmirea dosarului si obtinerea recunoasterii
profesionale. Tel. 0771.689.412
Detalii pe www.euromedicaljobs.ro

Deşteaptă-te, române!

Am renunţat de ceva vreme să mă mai pedepsesc prin a urmări meciurile naţionalei de fotbal. Obişnuit, nu neapărat cu performanţa, ci mai degrabă cu dorinţa de a face performanţă şi îndeosebi cu dorinţa de a arăta că nu suntem mai prejos decât alţii, mi-e foarte greu să văd acum cum echipa naţională a devenit un instrument prin care unii încearcă să transforme mândria noastră într-o jucărie proprie.

Cum naţionala noastră de fotbal a devenit jucăria lui Lucescu junior (apropo, dacă tot face ce vrea şi selecţionează îndeosebi pe axa Rapid-Braşov, n-am înţeles niciodată de ce nu l-a luat la lot şi pe Ilyeş), aştept ziua în care, luând exemplul Coreei sau Turciei lui Hiddink, Elveţiei lui Hitzfeld, Angliei lui Capelo sau Ghanei lui Rajevac, România va fi a lui Klinsmann, van Basten sau Ancelotti. Vremurile acestea nu se întrevăd, “marele conducător” Ionuţ Lupescu, ce s-a împlinit ca jucător evoluând “numai în România”, decretând “Fără antrenori străini la naţională!”, aşa că mă las păgubaş şi îmi îndrept atenţia spre pandurii lui Condescu, Pârvulescu şi Badea.

Din interbelic, în actualitate

Tema lunii iulie, Bucureştiul văzut de scriitori, a fost abordată în cinci numere consecutive ale revistei România literară. În ultimul număr, 28, din 30 iulie 2010, tema caniculară din Cuptor apare în viziunea Magdei Cârneci, în Cronica ideilor de Sorin Lavric referitoare la Istoria Bucureştilor, ediţia a III-a de Constantin C. Giurescu, şi în trei articole semnate în ziarul interbelic Credinţa din anul 1934, unul de Eugen Ionescu şi două de Constantin Noica.

Voi începe cu aceste trei articole, din respect pentru cei doi iluştri reprezentanţi ai faimoasei generaţii din deceniile trei şi patru ale secolului XX, absent din tripletă fiind Emil Cioran. Precizez şi evidenţiez meritul lui Dumitru Hîncu de a fi comunicat revistei România literară cele trei articole importante.

Mitologia mineritului şi magia fierului în folclorul românesc

În concepţia mitică a românului, pământul trece prin trei faze genetice esenţiale: o fază de creaţie cosmică sacră, o fază de „însufleţire” şi o alta de „figurare antropomorfică” (7). Fiind viu, pământul vorbeşte cu animalele, cu oamenii şi chiar cu Dumnezeu.

Imaginea şi implicit rostul Pământului Mumă răspândite în provincia Dacia au fost treptat substituite, între secolele IV şi VI, de imaginea şi rostul Maicii Domnului. În Bucovina de azi există credinţa că „pământul este al Maicii Domnului, pentru că ne hrăneşte” (culeasă de Elena Niculiţă-Voronca, apud 7).

Copiii teribili şi camera instinctelor obscure

Injectată, intolerantă la normalitate, contaminată cu angoase, obsesii şi perversiuni, proza lui Jean Cocteau problematizează destine care trăiesc, în termeni cioranieni, „neajunsul de a se fi născut”. Fragile, maniace, necontrolate, epuizate şi respinse, personajele din Copiii teribili (1929) au vocaţia autodistrugerii, prin sfâşiere.

Cei patru  eroi (un cuplu cvasi-incestuos şi doi prieteni atraşi de magia unui joc fascinant şi erotic) convieţuiesc tensionat, convulsiv, dar verosimil.

Dinu SĂRARU: „Ultimul ţăran din Slătioara”

Situată cam la jumătatea distanţei dintre Horezu şi ţinutul Gorjului, Slătioara lui Dinu Săraru este o veche aşezare adunată pe valea râului Cerna. Scriitorul a dat localităţii natale un statut cultural aparte, organizând aici, în frumoasa şi spaţioasa locaţie a Fundaţiei ”Nişte ţărani”, evenimente cultural-artistice cu alese participări naţionale şi internaţionale. Decernarea anuală a premiilor Fundaţiei la celebra bisericuţă (monument istoric) cu friza potecaşilor (plăieşi călări de hotare) din Vioreni  a prilejuit acţiuni de mare impact şi din cele mai antrenante în ceea ce priveşte dezbaterile privind cultura şi civilizaţia rurală.

Două teorii contemporane despre referent

În cele două articole precedente, am încercat  să schiţăm jaloanele unui demers destul de anevoios,   vizând un scop oarecum riscant şi, poate, chiar  lipsit de modestie, acela de a propune o altă modalitate de lectură a unor opere ale literaturii române. Această relectură – mult anunţată... – se va  sprijini pe o concepţie despre referent pe care, de  asemenea,  vom încerca să o sintetizăm în articolul nostru din numărul viitor. Până atunci, în rândurile ce urmează,vom prezenta două teorii de prestigiu pe această temă, de la care pornind vom dezvolta propriul nostru punct de vedere.

Mare-i grădina Domnului!

Banul atacă aproape tot ce este uman, este un lucru dovedit de-a lungul timpului, iar criza financiară pare să fie una care ucide orice urmă de raţiune.

Fotbalul nu face abstracţie de la afirmaţia făcută. Am văzut cum banii trecuţi de UEFA pe sub nasul echipelor din Liga I pentru participarea în Champions League a luat pur şi simplu minţile patronilor din fotbalul românesc. Pentru un pumn de lovele rămas de la masa bogaţilor sunt gata să uite de orice boşii din Liga I. Dar nu despre cum vor să pună mâna pe nişte biştari în plus cei de la Steaua, Dinamo, CFR Cluj, Rapid, Unirea sau Vaslui aş vrea să mă aplec, ci la ceva ce se întâmplă mult mai aproape de noi şi nu are nici cea mai mică legătură cu Champions League.

Pur şi simplu despre politică şi politicieni!

Ideea, consacrată deja, că în politică sunt numai hahalere şi ciocli, numai oportunişti şi indivizi lipsiţi de scrupule, oameni cu un bagaj genetic şi cultural precar, mă îngrijorează. Ce-i drept, bestiarul politic românesc este alcătuit din astfel de personaje. Politica cefelor late şi a burţilor revărsate alcătuieşte un decor dizgraţios şi pestilenţial. Prezenţa pe ici, pe colo a unor personaje cu ştaif nu face altceva decât să completeze un tablou dintr-o tavernă ce pute a rânced. În costumele lor Armani şi parfumaţi cu parfumuri fine de la Hugo Boss, politicienii români par mai degrabă nişte ţaţe pentru care bârfa, şmenul, învârteala pe bani publici sunt trăsături fundamentale de comportament. Din păcate, această realitate hâdă umple spaţiul public cu asupra de măsură. Ea este completată de clevetitori, de cumetre şi clovni gata oricând să aplaude şi să scuipe de la înălţimea unor demnităţi publice „onorabile”. În tot acest circ se amestecă purtătorii de vorbe, trăitorii întru doctrină, meşteşugarii într-ale trasului de sfoară, pilduitorii, limbuţii şi lichelele, chipurile, strânşi laolaltă în ceea ce cu emfază numim societate civilă. Scuzat să-mi fie limbajul licenţios. Apelativele nu-mi aparţin, ele fac parte dintr-o retorică ce o întâlnim frecvent în limbajul comun zilelor noastre, descriind o stare de fapt.

Câteva păreri despre atitudinea lui Tudor Vianu faţă de regimul totalitar comunist

Încercăm să aducem câteva clarificări la problema poziţiei lui T. Vianu faţă de regimul comunist, a „colaboraţionismului” de care nu o dată gânditorul a fost acuzat pe nedrept.  Plecăm  de la un document autobiografic  autentic, a cărui sinceritate nu poate fi tăgăduită, Idei trăite, în care T.Vianu, ajuns la 60 de ani, face o tulburătoare confesiune privind dificultatea extraordinară a luării unei decizii hotărâtoare pentru destinul său (şi al familiei sale, la care ţinea enorm) în anii totalitarismului comunist: „A urmat [după 1947] însă o epocă de frământări, de lupte cu mine însumi, pe care într-o vreme n-am ştiut dacă le voi putea duce până la capăt.

Liberalismul - Un stil de viaţă

Radu Angheloiu: Există o replică la care eu ţin foarte mult, o replică a lui I.C. Brătianu dată lui Nicolae Iorga, în care îi spune: Măsura maestre! Într-adevăr, tot ceea ce faci se face cu măsură, fără a cădea în latura patimii, a excesului.

 

Doru Strîmbulescu: Domnule Radu Angheloiu, suntem în preajma unui eveniment important în viaţa dumneavoastră şi a organizaţiei PNL de la Gorj, alegerile din această toamnă. În acest context vreau să vă întreb: Este liberalismul un mod de viaţă?

 

Radu Angheloiu: Da, este un mod de viaţă şi un stil de viaţă. După cum bine ştim sunt foarte multe meserii liberale care odată accesate îţi afectează întregul fel de a-ţi duce viaţa. Sunt chestiuni legate de doctrina liberală care poate reprezenta un mod de viaţă. Din punctul meu de vedere, doctrina liberală este cea mai elastică în ceea ce priveşte dinamica fenomenului politic. Pentru noi, ca de altfel, pentru multe alte ţări, politica liberală a reuşit să creeze un mod de viaţă, redând oamenilor libertatea de acţiune, producând stabilitatea societăţii.

La bine şi la rău…

Cum au dat-o, cum au întors-o, Pandurii au ieşit cu bine din capcana primei etape a noului campionat, unul care a găsit-o uşor nepregătită, ca pe guvernanţii noştri, care de ani buni de zile merg pe principiul enunţat de geniul băsescian „iarna nu-i ca vara”. Şi că n-a fost rău e prea puţin spus. Putea fi mult mai bine dacă n-ar fi existat un băiat înzestrat cu un fanion care s-a trezit cu el (fanionul) ridicat taman când Pandurii reuşiseră să bage mingea-n aţe.

N-am avut foarte mult timp la dispoziţie să analizăm cele făcute de Ionuţ Badea la Târgu Jiu, asta pentru că nici Badea n-a avut timp nici măcar să se acomodeze cu vestiarul lăsat cald de Baciu şi nici cu oraşul lui Brâncuşi, cert fiind însă că dacă echipa va continua să aibă rezultate şi prestaţii precum cele din prima etapă, tehnicianul ar putea prinde ani buni pe banca Pandurilor.

Magia fierului la culturile arhaice orientale

În multe epoci şi ţări s-a constatat că magia s-a contopit şi amalgamat cu religia. Conform însă părerii lui James George Frazer (3), un cercetător consacrat al domeniului, această fuziune nu este originară, deoarece omul se încredea la început numai în magie pentru satisfacerea dorinţelor sale şi doar mai târziu pe aceasta s-au grefat concepţiile religioase.

Unele pietre mai mult sau mai puţin preţioase şi diverse metale, considerate de cei vechi ca fiind înzestrate cu calităţi magice, au fost folosite ca amulete cu mult înainte de a fi folosite ca podoabe.

Arta traco-geto-dacă

Cultura străveche în spaţiul traco-geto-dacic, care cuprinde rituri, obiceiuri, veşminte, manifestări muzicale spontane afective, jocuri, dansuri, etc., este, cel mai probabil, imposibil de reconstituit, dată fiind vechimea acesteia. Însă cercetările efectuate au condus la concluzii certe care dovedesc existenţa manifestărilor artistice în forme sincretice pe aceste meleaguri.

Mizerabilii

Tot despre şeful statului scrie şi vorbeşte toată lumea, căci nu l-a pus nimeni să candideze şi să promită că se va trăi bine. La cine s-o fi referit nu s-a aflat încă, de la alegători în niciun caz.

Când disfuncţionalitatea nu mai e un paradox…

Cei care nu au de lucru în România în perioadă de criză se înmulţesc ciupercile după ploaie. În schimb, au funcţii, salarii, oportunităţi etc ...

Vând carlig remorca hyundai

Vând carlig remorca hyundai accent original pret negociabil
inf. tel. 0728286475

Vind teren 5436 m.p. deschidere 39 m

Vind teren 5436 m.p. deschidere 39 m , cartier Preajba . Pret
negociabil 13 euro/mp.

Telefon: 0769648323

Déjà vu cu upgrade

Filmul evenimentelor din ultima săptămână de la Pandurii nu ne este deloc străin. Am mai purtat aceste discuţii şi am mai trecut prin astfel de trăiri. Pandurii sunt campionii revenirilor spectaculoase în Liga I pe alte căi decât cele ale unei promovări în plan sportiv.

Este arhicunoscută povestea Sportului Studenţesc, o echipă de a cărei retrogradare “la excepţional” a profitat Pandurii întâia oară. Atât de cunoscută încât nici la patru ani de la acel eveniment ecourile nu s-au stins. Şi acum mai strigă lumea că Pandurii au ucis “gaşca nebună” fără a se întreba măcar o dată dacă Şiman şi-a dorit atunci să fie patron în prima ligă. Ceea ce s-a întâmplat după aceea confirmă în mare parte că Sportul Studenţesc nu s-a omorât cu firea a mai promova. Culmea, abia acum, la a doua realiniere oarecum forţată a Pandurilor la startul Ligii I, Sportul Studenţesc a revenit în prim planul fotbalului românesc. Poate e o coincidenţă sau poate e mai mult decât atât.

Lăsaţi orice speranţă…

N-am nici o îndoială că politica în interes naţional ar responsabiliza clasa politică românească, făcând mult mai coerent mesajul partidelor politice. Din păcate, însă, la Bucureşti, domneşte aceeaşi stare confuză, se poartă aceleaşi lupte partizane, se construiesc aceleaşi scenarii cu iz de telenovelă. Liderii partidelor politice se bat pentru o ţară sfârtecată de greutăţi, în dispreţul nevoilor sociale majore cu care se confruntă populaţia. E de prisos să repetăm ceea ce ştim prea bine. Pe fondul crizei economice şi a nenorocirilor ce s-au abătut în această vară peste România, incoerenţa guvernului şi disputele din interiorul partidelor politice sunt factori de risc major în ceea ce priveşte stabilitatea socială. Decontările vor veni la toamnă, accentuându-se la iarnă când costurile vieţii vor creşte simţitor. Pe acest fundal, de nelinişte şi nesiguranţă generate de lipsa oricărei perspective încurajatoare, liderii politici găsesc de cuviinţă să lanseze noi provocări.

Aflat într-un relativ conflict de interese cu PSD-ul, aliat până mai de curând al liberalilor, Crin Antonescu încearcă să acrediteze ideea unei guvernări de unul singur, scoţând din calcule orice colaborare cu PDL-ul, partid aflat în acest moment la guvernare.

Haralambie Bodescu: „Universul imaginar – simbolic a folclorului din zona Amaradiei de sus”

Anul trecut, cu puţine zile înainte de a pieri într-un tragic accident de circulaţie, colegul şi prietenul meu, profesorul Haralambie Bodescu, a publicat, la Editura Centrului Judeţean  pentru Conservarea şi Promovarea Tradiţiei Culturale Gorj, studiul antropologic intitulat „Universul imaginar – simbolic a folclorului din zona Amaradiei de sus”, primul studiu riguros şi documentat care vizează viaţa spirituală a locuitorilor din aceasta zonă geografică a Gorjului.

Scriu despre acest studiu complex, rod al unei munci, documentate şi atent efectuate, de aproape patruzeci de ani (cum mărturisea autorul), din mai multe motive, unele similare cu cele expuse de bunul meu prieten, profesorul universitar Ionel Buşe, în prefaţa studiului, intitulat cu modestie „câteva cuvinte”.

„În penumbra mileniului” (III)

Nicolae Diaconu intenţionase ca al doilea volum de poezii să poarte numele Nox Orphei (titlu anunţat, de fapt), realizând astfel o legătură organică profundă cu substanţa primului volum. Ulterior, opţiunea autorului a fost pentru Doar o transcriere, legătura respectivă stabilindu-se prin primul ciclu din cele trei. Însă miza volumului este alta. Poetul trecuse de această etapă „orfică” către o poezie mai abruptă, eliberată de imagistică, condensată, aproape eliptică şi sentenţială. În locul cantabilităţilor (de regăsit, cu virtuozitate prozodică în „Rondelurile” şi „Sonetele” din cele două cărţi), apar versurile unor concentrări expresive de mare efect, un fel de postmodernitate trăită la limita reflecţiei, mai totdeauna în accente de existenţialism asumat. Se simte, îndeosebi în ultimul ciclu, Palia, un sentiment de apăsare, de refuz cioranian şi de premoniţie, comunicat nu în devălmăşie imagistică, ci punctual, cu o reţinută şi lucidă expresivitate.

Desacralizarea occidentului de la Renaştere până azi

Constituirea ştiinţelor în Europa Occidentală, în timpul Renaşterii, a avut ca efect în primul rând o uriaşă modificare de mentalitate privind relaţia omului cu Universul, în sensul că vechea concepţie, cu rădăcini arhaice, a unui „Cosmos Viu” (1) a început să fie înlocuită cu cea a unui Cosmos mecanic şi anorganic, la care omul nu mai poate participa direct.

Această adevărată „revoluţie mentală” a produs prima falie majoră între om şi Natură, care s-a accentuat apoi din ce în ce mai rapid până în zilele noastre. Din acest moment a început şi un proces evolutiv prin care omul a scos din Natură şi din viaţa sa ideile de „Dumnezeu” şi „sacru”, fenomen accelerat mai ales începând cu secolul XX.

Opera Ioanei Andreescu - punte între două culturi

Ce trebuie ştiut despre Ioana Andreescu? În primul rând că a fost prietenă cu Eugen Ionescu, Emil Cioran şi Mircea Eliade. Că şi-a dat doctoratul, cu Paul H. Stahl, în 1980, la Paris, la École des Hautes Études en Sciences Sociales. Că în România a publicat în 1968 la E.P.L. un volum de proză „Soare sec”. Că în Franţa a tipărit tot în Oraşul-Lumină două romane: Soleil aride (Grasset, 1972), Discours sentimental (La Table Ronde, 1984) şi două cărţi de antropologie socială şi istorică: Mourir à l’ombre des Carpathes în 1986, şi Où sont passés les vampires? (Payot, 1997).

În căutarea chipului pierdut …

Într-un volum, sugestiv intitulat „Iluziile literaturii române” (C.R., 2008), istoricul şi criticul literar Eugen Negrici aborda literatura noastră naţională dintr-un unghi deosebit de incitant şi apt a-i dezvălui atât cauzele ce au condus la o falsă percepere a acesteia, cât şi modalităţile prin care s-a ajuns aici. Pornind nu de la accepţia curentă a termenului de mit, aceea de „construcţie imaginară cu funcţie explicativă şi iniţiatică” ...

Ţara din golful piratului

Sincer, cine nu şi-ar dori în România un premier norvegian şi un preşedinte suedez sau invers? Sau un preşedinte finlandez şi un premier danez? Sau, combinat, un premier ...

Comunicat Presa Festivalul international ” Vara cu aroma studenteasca “

Vineri 23 iulie 2010, la Sala Maura a Prefecturii judetului Gorj, va avea loc festivitatea de deschidere a Festivalului International “Vara cu aroma studenteasca”, editia a VII-a,evenimentul este organizat de Liga Studentilor din Universitate Constantin Brancusi  in parteneriat cu Universitate Constantin Brancusi si U.N.S.R ( Uniunea Nationala a Studentilor din Romania).

La eveniment, alaturi de student vor fi prezenti oficialitati si profesori  din partea Universitatii “Constantin Brancusi”, Institutiei Prefectului, Consiliului Judetean Gorj, Primarieie Municipiului  Targu Jiu,si reprezentanti ai ONG-urilor .

Programul va  fi urmat de prezentarea O.N.G-urilor in Sala de Consiliul din Cadrul Primariei Municipiului Targu jiu.

Prima zi a festivalului se va incheia cu vizitarea ansamblului brancusian “Masa Tacerii”, “Poarta Sarutului” si “Coloana Infinitului” si vizitarea orasului Targu jiu.

Zone de eclipsă

Unul dintre cele mai importante momente ale verii sportive gorjene este mutarea făcută de Consiliul Director al clubului Energia. Secţia de baschet, au decis cei care finanţează clubul gorjean, va fi condusă de Marius Vlaicu, iar oamenii care au stat în spatele promovării echipei în Divizia A au fost fie trecuţi pe linie moartă, cazul lui Dan Cumpănaşu, căruia i s-a oferit un post de vicepreşedinte în cadrul clubului, fie înlăturaţi de la echipă, cazul lui Laurenţiu Răuţ.

În mod evident, schimbări în conducerea unui club există şi trebuie să existe. Asta pentru ca nimeni să nu înceapă a se crede nemuritor în funcţie sau, mai rău, Dumnezeu. La fel de evident este şi faptul că se pot face reproşuri vechiului staff pentru greşelile din sezonul trecut şi e normal ca pentru greşeli să se şi răspundă, nu doar să se asume răspunderi.

După doi ani petrecuţi în Divizia A, manageriată şi condusă în teren de cei maziliţi acum, Energia a reuşit să atragă la meciurile sale un număr nesperat de mare de fani, oameni care n-au fost simpli spectatori, ci s-au ataşat de această echipă. Domnul Vlaicu trebuie să ştie care era numărul acestora pe vremea când arbitra chiar echipa pe care acum a preluat-o şi câţi au aplaudat-o şi atunci când a jucat cel mai slab în cei doi ani în primul eşalon.

Despre un conservatorism neţărmurit (VI)

Nedumeriri şi mai mari mă încearcă în momentul în care constat cum îi abordează domnul Nicolae Manolescu pe Bacovia şi pe Blaga. Faţă de cele unsprezece pagini cărtăresciene, George Bacovia nu are decât vreo patru în Istoria critică… . Sigur, nici geniul, nici talentul nu se măsoară cu …pagina. Dar, totuşi…!

Criticul îl consideră, de altfel pe bună dreptate, pe Bacovia ca fiind poetul român cel mai original. Există, zice domnia sa, o „nebunie Bacovia”, aşa cum zicea Sainte-Beuve că a existat „la folie Baudelaire”. Mă rog … . Ceea ce-l deranjează pe domnul critic este „cultul poetului Bacovia” azi. Pentru că, zice domnul Manolescu, poezia bacoviană e „extraordinară şi inegală”. Poate că are dreptate. Marii scriitori au fost întotdeauna inegali. Chiar şi Dostoievski, bunăoară… . Eu  însă nu pot să nu constat că există (astăzi!) şi un cult a lui Cărtărescu. Ai cărui sacerdoţi sunt unii critici şi filosofi directori de edituri…. . Atunci care să fie supărarea?

Cronicari ai vremii, oameni şi păpuşi

Răsfoind colecţia „Gorjeanul” de odinioară, descopăr că jurnalismul  practicat de cronicarii vremii, are, cum se spune, ştaif. Editorialul, tableta şi pamfletul ocupă spaţii tipografice de invidiat. Disecţii la rece, atitudini şi reacţii războinic-patriotice, reflecţii moralizatoare exclud calomnia, injuria sau invectiva. Lipseşte ceea ce prisoseşte azi: concentraţia radioactivă de violenţă. Fără atacuri la persoană, fără derapaje de la o minimă conduită deontologică. Mai totdeauna dozaj de umor, fină ironie şi argumentaţie inteligentă.

Dintre toate speciile jurnalistice, absolut seducătoare este tableta.  Creaţie a lui Tudor Arghezi, exersată cu succes de G. Călinescu, dar şi de Geo Bogza, oferta publicistică de pe prima pagină a „Gorjeanului” anilor ’46-’47 surprinde prin maxima concentrare, prin recesivitate, forţa descriptivă şi dinamism epic. Tableta este, aşa cum se ştie, o specie publicistică de opinie. Miza succesului ei constă în libertatea şi puterea celui care o semnează de a apropia două sau mai multe fapte, de a crea conexiuni, de a mobiliza imaginaţia ambilor actanţi ai comunicării (autorul şi cititorul). Tabletiştii literaturizează un fenomen şi, în acest mod, se situează, prin scriitura lor, la intersecţia dintre jurnalism şi literatură. Grea misiune pentru un cronicar al vremii, dacă aveţi în vedere un alt amănunt: tableta se înrudeşte cu pamfletul.

„În penumbra mileniului” (II)

După paisprezece ani, poetul revine în atenţia literară cu volumul Doar o transcriere (Ed. „Scrisul Românesc”, Craiova, 1990, 82 p.) structurat în trei cicluri: În chip de doină, Doar o transcriere şi Palia.

O primă observaţie priveşte legătura cu mai vechiul orfism, prin prezenţa unor poeme asemănătoare ca viziune şi stil. Exerciţiile de virtuozitate prozodică persistă, căci, dacă altădată poetul exersase schema fixă a rondelului, acum el se dedică sonetului, în tiparele căruia aduce un spor de lirism limpid şi de preapline atingeri cu sublimul, reluând unele versuri, ca în Sonet (I)

Influenţa tradiţiilor populare româneşti asupra filosofiei şi religiozităţii lui Constantin Brâncuşi (II)

Brâncuşi a fost influenţat de tradiţiile populare româneşti şi în arta sa, dar a învăţat să fie „tradiţional” doar după sosirea sa la Paris, sub influenţa curentelor artei moderne şi mai ales a primitivismului. După o lungă evoluţie intelectuală şi mari transformări, el a redevenit „ţăran” când a încercat o recuperare prin arta sa a sensurilor unor simboluri primordiale, care le-a preluat din folclorul românesc (dar nu numai).

Tudor Vianu – un dicţionar de înţelepciune

O mărturie  a culturii vaste şi adânci a ilustrului savant şi profesor Tudor Vianu, a năzuinţei sale permanente şi pilduitoare spre limpezimea şi concizia ideilor servind iniţiativele raţiunii, este Dicţionarul de maxime comentat, o lucrare a sa  mai puţin cunoscută şi, poate, mai puţin obişnuită pentru un estetician şi un filosof al culturii  de înaltă ţinută academică. ,,Carte de învăţătură, de lectură liniştită şi de meditaţie, dicţionarul întocmit de T. Vianu însumează ,, reflecţii grele de conţinut, în care se precizează o poziţie filozofică sau o atitudine de viaţă, în formele artistice ale conciziunii sau ale exprimării figurate şi sugestive.” (s.n.)( Tudor Vianu, Prefaţă la ediţia I-a, Dicţionar de maxime comentat, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1971, pp. 9-10).

„Unde mergem, tată?”

Cum bine se ştie, cele două  prestigioase premii literare, Goncourt şi Femina, îi răsplătesc anual, de mai bine de un secol, pe cei mai apreciaţi romancieri de limbă franceză ai momentului. Le-am amintit împreună pentru că, între ele, există atât o legătură istorică semnificativă cât şi una privitoare la laureatul Femina din 2008 din romanul căruia ne face plăcere să prezentăm în continuare câteva pagini, în traducere. Mai precis, Premiul Femina apare în 1904, la un an după Goncourt, la iniţiativa unor reprezentante ale înaltei societăţi pariziene în frunte – e plăcut de menţionat – cu poeta de origine română, contesa Anne de Noailles.

Parvenitismul - între egocentrism şi inflaţia hiperrelaţionărilor sociale

Totalitarismul şi crizele posttotalitare au avut adesea, ca apanaj, pe de o parte, uniformizarea forţată a mentalităţilor şi ...

Ion Pecie: O viaţă întreagă am trăit din citanie!

Din păcate, tata a murit şi nu a apucat să mă vadă student şi nu ştie că o viaţă întreagă am trăit, totuşi, din citanie. Asta a fost soarta mea!

Doru Strîmbulescu: Fiecare dintre noi avem o poveste, care începe şi sfârşeşte undeva. Uneori, povestea ne scapă sau se povesteşte singură, alteori, o povestim noi, niciodată însă până la capăt. Există un rest nespus, neştiut. Suntem cuprinşi într-o taină, la mâna unui zeu rău, care, fără voia noastră, ne tăinuieşte poveştile. Cu toate astea, dragă Ioane, spune-mi, unde ar începe povestea ta?

 

Ion Pecie: Păi, ar începe undeva la primele amintiri. Sunt născut în 1950, pe 13 iunie. Una dintre cele mai vechi amintiri este moartea lui Stalin. O să te mire. Avem practic doi ani şi opt luni. Stalin a murit pe 3 martie 1953. N-am fost un copil minune, dar memorie bună cred că am. Din documentarea mea, copilul poate să aibă amintiri de la un an şi opt luni. Ştiu perfect moartea lui Stalin. În ce sens s-a fixat ea. Eram copil şi ştiu că tatăl meu în primăvara aia se apucase să care bălegarul la câmp. Se adunase mult. Tata avea cai, avea vaci, avea oi. Era vremea când nu aveai decât să faci curăţenie prin curte. Am plecat cu tata la un loc numit Câmpul Cracului, la câţiva kilometri, ştiu că erau încă petice de zăpadă şi tata descărca la bălegar. Eu undeva acolo sub un păr pădureţ, pe care, mai târziu, tata l-a tăiat, l-a adus acasă şi la făcut prepeleac, adică un pom din acela cu multe ramuri în care dormeau vara găinile. Deci, cum stăteam noi acolo, la câmp, a trecut un unchi al nostru şi l-a strigat pe tata: Bă, Tudore! Ce, unchiu’ Tănase? Ai auzit? Ce? A murit Stalin! A murit! Ptiu, futu-i groapa-n cur! N-am să uit niciodată expresia asta. E cea mai veche înjurătură de care mi-aduc aminte. Atunci am luat act de înjurătură. Şi parcă-l aud pe tata: Hai, tată, hai să mergem acasă.

Am trecut în drum spre casă pe la dispensarul comunal, unde mătuşa mea, cumnata lui tata, născuse un verişor al meu. Această amintire coincide cu moartea lui Stalin, fiind absolut autentică. În anii următori, am aflat de la tatăl meu, care făcuse războiul la ruşi, destule lucruri despre tătucul Stalin. Tata era ţăran autentic. Un om înstărit care ştia ce înseamnă colhozul, ce înseamnă Rusia, ce înseamnă războiul, ce însemna mizeria de acolo. Nu-l păcăleai pe tata cu poveşti.

Influenţa tradiţiilor populare româneşti asupra filosofiei şi religiozităţii lui Constantin Brâncuşi (I)

Brâncuşi şi-a asumat tradiţia populară a satului românesc în care s-a născut, ale cărei influenţe se regăsesc pe mai multe planuri: în „filosofia naturalităţii” (revelată de textele şi aforismele sale), în religiozitatea sa complexă (asemănătoare „creştinismului ţărănesc”), în comportamentul său cotidian, în modul în care şi-a mobilat atelierul din Impasse Ronsin şi mai ales în opera sa.

Cea mai tare afacere imobiliară

Vă propun o afacere imobiliară cu pretenţia că e cea mai bună din lume, la ora actuală. Iată pe ce mă bazez. Ani de zile, piaţa imobiliară a crescut artificial, preţurile la case, apartamente, terenuri, umflându-se artificial de zeci de ori. Aproape oricine a avut un apartament mai bun sau mai rău, un teren, o casă şi a avut inspiraţia să le vândă în 2007 sau 2008, a obţinut profitul maxim, până aici cred că toată lumea este de acord. Acuma, în loc să stăm şi să ne lălăim la lună, mai bine punem la lucru neuronii obosiţi care ne-au mai rămas după 2008 şi încercăm să vedem că lucrurile se vor produce în oglindă. Preţurile vor scădea aşa cum au crescut.  De ce spun asta?

Preţ promoţional negociabil

Preţ promoţional negociabil. Vând casă cu etaj şi mansardă situată în Târgu Jiu str. Victoriei. Casa este construită în anul 2004 şi se compune: garaj, beci, la parter
sufragerie cu suprafaţă de 52mp ( 8m x 6,50m), baie, bucătărie, la
etaj 4 dormitoare, baie şi 2 terase, centrală termică pe gaze şi
canalizare. Teren aferent 700 mp. Preţ  negociabil la faţa locului sau
variante ( 2 rate sau schimb).  Informaţii la tel 0728286475 sau
0742015888.

Interimatul „definitiv”

Interimatul lui Cosmin Popescu la conducerea PDL Gorj a devenit definitiv. Deputatul a decis să-şi retragă demisia din fruntea formaţiunii, în ciuda faptului că s-au vehiculat o seamă de ipoteze de înlocuire a sa. Decizia acestuia de a rămâne în continuare în fruntea organizaţiei judeţene a dat naştere la mai multe speculaţii. Considerat omul lui Ionel Manţog – fostul lider al partidului -, Cosmin Popescu va trebui să facă faţă şi pe viitor numeroaselor ironii la adresa sa. Dincolo de toate astea, însă, Cosmin Popescu va trebui să creeze un climat de solidaritate în partid, de calm şi de înţelegere, pentru ca alegerile ce urmează a se face, să se desfăşoare conform  „planului”. Cine nu ştie de ce?!

Păcatul prostiei

Doru Strîmbulescu: M-am gândit deseori să purtăm în paginile revistei o serie de convorbiri cu temă dată. Mărturisesc că, întâlnirea noastră de azi are oarecum legătură cu acest lucru, numai că este o chestiune spontană, nepregătită şi, din acest punct de vedere, sper să aibă savoarea unei discuţii agreabile. Ce-ai zice dacă am vorbi despre prostie? Un subiect la ordinea zilei.

Vin vremuri grele!

Asta o cam ştim cu toţii, parcă peste noapte s-au schimbat total regulile jocului şi mai nimeni nu prea mai e sigur de nimic. În această nouă lume de incertitudini, care a apărut în ultimii doi ani, există şi vizionari,chiar români care parcă văd în viitor, apar la TV o data sau de două ori pe an şi ne comunică nenorocirile care ne aşteaptă.

Unul din aceşti vizionari, investitor pe pieţele internaţionale este Dorin Ghidiu, care în urmă cu un an şi jumătate, spunea că în câţiva ani vom asista la o criză foarte importantă şi anume cea a datoriilor suverane ale statelor. Tot în urmă cu un an şi jumătate acest om susţinea nişte lucruri care par de-a dreptul halucinante, cum că Dow Jones va cădea de la 10 000 de puncte la 2 sau 3000 în următorii 2 sau 3 ani, iar un următorii 5 sau 10 ani va ajunge la 100 de puncte.

Cardoso şi Rusu nu se sperie de liga a II-a

Fundaşii Pandurilor Alexandre Cardoso şi Adrian Rusu au avut parte de oferte din Liga I, însă până acum negocierile nu au dus şi la perfectarea unor înţelegeri. Cu toate acestea, niciunul dintre cei doi nu se arată nici îngrijorat de soarta sa şi nici supărat. Deocamdată, Cardoso a negociat doar cu Universitatea Craiova, fără succes, asta pentru că nu a fost de acord cu o clauză impusă de craioveni: „Nu am fost de acord cu o clauză din contract. Craiova e o echipă mare din România, de tradiţie, respectată, dar dacă rămâne clauza aceea, e un capitol închis pentru mine. M-au sunat şi fani din Târgu Jiu ai Craiovei să-mi transmită că era bine să merg la Craiova, dar eu vreau să joc la Pandurii în B”, a fost declaraţia făcută de Cradoso la revenirea sa la Târgu Jiu.

Transparenţi o dată pe săptămână

Vremea trece şi purificarea mult trâmbiţată de preşedintele Pandurilor după retrogradare pare o noţiune tot mai abstractă. Condescu a primit retrogradarea ca pe o izbăvire anunţând importante remanieri atât la nivelul conducerii cât şi la nivelul lotului de jucători. A trecut mai bine de o lună de la ultimul meci al Pandurilor, s-a stabilit şi faptul că acela a fost ultimul jucat în Liga I, din toamnă urmând să bată drumurile ce duc spre Turda, Baia Mare sau Şimleul Silvaniei, însă la Târgu Jiu lucrurile par a se urni greu şi nu spre direcţia cea bună. Ştiu, am mai spus-o, dar nu se întâmplă nimic care să-mi dea speranţă, mie şi celor care mai speră într-o revenire rapidă a Pandurilor în Liga I. Remanierea lotului a început, dar exact de la coadă, adică încercând să se scape de jucătorii valoroşi.

Tudor Vianu şi Mihai Eminescu (III)

O altă contribuţie remarcabilă a lui T. Vianu în domeniul exegezei eminesciene o reprezintă cunoscutul studiu Atitudinea şi formele eului în lirica lui Eminescu, apărut în Revista Fundaţiilor, an VI, nr. 7, iulie 1939 şi în vol. Figuri şi forme literare (1946). T. Vianu, preocupat după cum ştim de noi şi eficiente metode de critică literară, propune, pentru prima dată la noi, folosirea unui foarte productiv mijloc de cercetare în domeniul creaţiei lirice: analiza atitudinilor şi formelor eului, o metodă de care el este convins că reuşeşte „să ne destăinuiască ceva din misterul [...] cel mai delicat” al poeziilor.

Influenţele artei populare româneşti în opera lui Brâncuşi (II)

Raportul lui Brâncuşi cu formele artei româneşti şi în general cu folclorul românesc a fost cercetat mai detaliat de Edith Balaş. Exegeta atrage atenţia asupra faptului că Brâncuşi a mai realizat două arcade de lemn cu aproape douăzeci de ani înainte să creeze Poarta Sărutului, ceea ce „aruncă un plus de lumină asupra interesului său faţă de portalele populare româneşti. Deşi nici una din cele două nu este conformă în amănunte cu vreun tip românesc specific, este greu să ne închipuim că Brâncuşi a conceput astfel de lucrări extrem de neobişnuite, dacă n-ar fi avut în minte în principal elemente asemănătoare din tradiţia patriei sale.

Herta Müller faţă cu tragismul banalului curent

Citesc, recitesc, mă duc, mă întorc, nedumirindu-mă de la prima lectură. Poeziile Hertei Müller mimează inabilitatea în compoziţie, mai exact în transpoziţie, pentru că par... scrise de un copil pentru cei mici. Este vorba de fapt de renaturalizarea limbajului, de reîntoarcerea lui la rostirea originară, incantatorie, de un joc (care aparent refuză cultura) de-a dicţiunea neintenţională.

Acest tip de lirism survine, precum gheizerele, din oglinzile de gheaţă ale unui suprarealism de prelungire, practicat în România de Ion Caraion, Gellu Naum, Cezar Ivănescu, Petre Stoica, A. E. Baconsky, însă, mi se pare mie?, cu mai mult succes.

Reforma!?

Cred că PDL-ul nu mai are de ales. Ori face reformă, ori se prăbuşeşte. Cale de mijloc nu există. Tărăgănarea reformei îl va duce la colaps. Cel puţin, din acest punct de vedere, lucrurile nu mai pot fi amânate. Pentru a face reformă, însă, PDL-ul trebuie el însuşi să se reformeze. Imaginea de partid stat - susţinută în principal de adversarii politici - îi este nefastă. Totodată, PDL-ul este asimilat ca o formaţiune aflată sub influenţa unor lideri politici preocupaţi mai mult de propriile lor interese şi averi decât de soarta guvernării. Este cazul miniştrilor Adriean Videanu şi Radu Berceanu ale căror averi sunt evaluate la zeci de milioane de euro, sfidând, astfel, marea majoritatea a românilor aflaţi în situaţia de a supravieţui de pe o zi pe alta. În plus, democrat-liberalii, într-o bună tradiţie, îngraşă, la rândul lor, o clientelă de partid extrem de numeroasă şi răspândită în toate structurile statului. Pe acest fundal, Traian Băsescu îi îndeamnă „părinteşte” pe democrat-liberali să treacă de la „era Băsescu” la o nouă eră în care vor trebui să apară lideri politici noi. Chiar şi „era Boc” va lua sfârşit, spune acesta, ori în această situaţie, partidul are nevoie de o nouă viziune în ceea ce priveşte viitorul său politic.

Realitatea citită printre rânduri

La sfârşitul săptămânii trecute s-a întrunit noul comitet interimar al PNL Gorj, sub comanda lui Ionuţ Stroe. Noua componenţă a acestui for arată că liberalii gorjeni pot...

Ipocriţii

Ipocrizia e o trăsătură de caracter care arată duplicitatea, făţărnicia, prefăcătoria de care dă dovadă o persoană care vrea să se arate altfel decât este. Ne confruntăm deseori cu astfel de situaţii. Uneori reuşim să le evităm cu discreţie, alteori ne lăsăm copleşiţi de ipocrizia  altora, dar şi de propria noastră ipocrizie. Cel mai des, însă, întâlnim astfel de situaţii în viaţa publică. Oamenii politici sunt sau devin ipocriţi, în exerciţiul puterii. Exemplele sunt nenumărate. Spectrul ipocriziei este destul de larg, de la politicienii aflaţi la putere, până la cei aflaţi în opoziţiei, toţi dau dovadă de lipsă de caracter, mai ales atunci când sunt nevoiţi să răspundă pentru faptele lor. Politicienii aflaţi la putere mint pentru a-şi apăra privilegiile. Se prefac că ţin cu poporul din raţiuni electorale şi nicidecum din dorinţa de a face bine poporului. Ei vor să pară mai tot timpul altfel decât sunt. Adică, nişte fiinţe hrăpăreţe, avare, corupte, mincinoase, etc.

Novanc a bătut palma cu Energia

Energia va avea din sezonul viitor doi pivoţi de naţională, alături de Paul Giotoiu urmând a evolua la Târgu Jiu şi fostul stelist Marius Novanc. Ţintă mai veche pentru Energia, Novanc a acceptat în cele din urmă oferta făcută de antrenorul Vasile Stângă şi va întări echipa gorjeană în sezonul în care aceasta are drept obiectiv o clasare pe podiumul campionatului şi un drum cât mai lung în Cupa EHF. Preşedintele secţiei de handbal a clubului Energia, Gore Popescu a confirmat că venirea lui Novanc este ca şi rezolvată şi că se duc negocieri şi cu alţi doi jucători.

Pandurii şi-au tras în câteva zile şi preşedinte şi antrenor

Şocul retrogradării pare să fi făcut ca lucrurile să înceapă să se mişte. Mai repede decât de obicei. Depinde acum care este direcţia spre care se vor îndrepta.

Marin Condescu şi-a pus cenuşă-n cap după ce Pandurii au făcut-o de oaie şi au reuşit performanţa de a reveni în liga secundă după cinci ani petrecuţi în primul eşalon. Şi-a asumat răspunderea pentru greşelile făcute şi am crezut, pentru moment, că a luat-o pe urmele guvernanţilor, care-şi tot asumă răspunderi, iar ţara se tot afundă în mocirlă. Dar a venit şi momentul în care Condescu a subit din peisaj făcând loc unui preşedinte executiv care să fie cel care să atragă de acum critica sau lauda, după caz. S-a spus că noul preşedinte executiv a fost trecut prin furcile caudine ale unui Consiliu de Administraţie, care i-a pus fel de fel de întrebări, despre cum vede el drumul înapoi spre Liga I, despre cine va trage în jug şi cine va fi cu biciul în mână. Dar care a fost până la urmă acest Consiliu de Administraţie?

Psalmi… în tranziţie

Desigur, didacticismul în hermeneutica şi evaluarea creaţiei artistice rămâne dezavuabil. Literatura din Antichitatea ebraică o descoperim, aproape integral în Biblie, în Vechiul Testament. Cei o sută cincizeci şi unu de psalmi biblici de sorginte folclorică şi cultă, sacră şi profană, atribuiţi regilor David şi Solomon, concretizează, tematic şi stilistic, elemente imperisabile de imnuri, ode, elegii, meditaţii, nutrite de un  fond ritualic ancestral. Teoria lovinesciană a mutaţiei valorilor estetice este discutabilă, uneori inaplicabilă, mai ales în receptarea şi aprecierea critică a capodoperelor.

ADN-ul românesc

Atunci când Creatorul a rânduit rasa umană pe Pământ, a introdus toată informaţia despre această nouă creaţie într-un lanţ de inteligenţă împletit cu har, pe care mult mai târziu...

Ionuţ Rădoi: „Piaţa Universităţii este un simbol al luptei împotriva neocomunismului!”

În numărul trecut al revistei am publicat prima parte a unui interviu realizat împreună cu Ionuţ Rădoi, fost preşedinte al organizaţiei de tineret a PNŢCD, unul dintre cei care a contribuit, împreună cu alţi tineri ţărănişti, la declanşarea evenimentelor din piaţa Universităţii. Discuţia purtată este una lipsită de prejudecăţi, fiind mai degrabă o mărturisire. După 20 de ani de la tragicele evenimente, Ionuţ Rădoi, întors între timp dintr-un lung periplu prin occident, are încă vii în memorie fapte şi oameni pe care i-a cunoscut şi alături de care a încercat să dea lovitura de graţie regimului neocomunist a lui Ion Iliescu. Din nefericire, lucrurile nu au mers în această direcţie, PNŢCD-ul a dispărut practic de pe scena politică, iar România a pierdut ani bun până ce a pornit pe calea reformelor. Procesul nu este încheiat nici astăzi, când o nouă generaţie de oameni politic se străduiesc din greu să şteargă urmele trecutului.

Tudor Vianu şi Mihai Eminescu

Impersonalitatea, trăsătură dominantă a geniului eminescian, este reliefată de Tudor Vianu în primul său studiu, Personalitatea lui Eminescu, publicat în Mişcarea literară, an II, nr. 9, 10 ian. 1925 şi în vol. Fragmente moderne (1925). Această însuşire a omului genial este susţinută de junimişti, cu precădere de T. Maiorescu, Ioan Slavici şi I. L. Caragiale. I. Slavici, în Amintirile sale proaspăt apărute în epocă, apreciate de T. Vianu drept „o interesantă contribuţie pentru cunoaşterea deprinderilor şi personalităţii lui Mihail Eminescu”, îl înfăţişează pe M. Eminescu într-o viziune idealistă, ca şi T. Maiorescu de altfel.

Optimismul pesimistului

Prietenii mă ştiu ca pe un optimist incurabil. Nu de puţine ori, atunci când toţi vedeau negru în evoluţia Pandurilor, eu mai zăream o rază de lumină şi-mi anunţam convingerea că şi echipa noastră poate bate pe cineva. Cu toate astea, atunci când vine vorba de echipa naţională de fotbal, optimismul meu pare o noţiune abstractă sau, în cel mai bun caz, una pe care am pierdut-o de foarte multă vreme.

Simţul vigilent al naţiunii!

Deputatul Mugurel Surupăceanu se remarcă prin aplombul cu care lansează teme de meditaţie politică. Cei drept, omul are vocaţie şi este păcat să nu-şi pună în valoare talentul de bun orator. Dăunezi, Surupăceanu, în stilul caracteristic, spune că, „modalitatea în care Guvernul României a înţeles să stopeze contrabanda cu ţigări prin spoturi publicitare este un fel de frecţie la piciorul de lemn al contrabandiştilor”. Pentru ca mai departe, Mugurel să-şi arate calităţile de gânditor pur sânge, şi să afirme că: „meditând la costurile unei asemenea campanii şi aşteptându-i emoţionaţi efectele, nu ne rămâne decât să proiectăm nişte viitoare spoturi care să descurajeze contrabanda cu ananas şi banane, cu ghiocei sau cu usturoi chinezesc.

Cum oprim tăvălugul?

Mă gândeam, cum ar fi să iei totul ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic?! Să nu-ţi mai pese ce spui şi ce faci?! Să-ţi fie, în loc de sictir şi lehamite, o stare de bine! Să treci peste toate necazurile şi greutăţile cu seninătate aproape tâmpă! Păi, cum să fie? Ar fi minunat. Nu ţi-ar mai păsa de grevă şi de consecinţele crizei. Ai fi un om cu adevărat liber. Chiar dacă ţi-ai pierdut locul de muncă, pierzând şi ultima şansă de a-ţi plăti ratele la bancă, nu-i bai, o iei de la capăt. Nu mai contează. Poţi să te ridici la orice vârstă. Să te lupţi cu viaţa, să-i dai culoare şi dulceaţă. Pentru că, ce poţi să mai faci când totul se prăbuşeşte în jurul tău? Când totul este fum şi scrum? Răspunsul e simplu: nimic sau orice!

Ce vremuri, domnule…!

În plină criză, unii primari gorjeni au decis să-şi acorde unele sporuri salariale. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu personalul ce lucrează în primării, fapt consfinţit prin hotărâri ale consiliilor locale. Zis şi făcut, numai că premierul Emil Boc le-a cerut prefecţilor să atace în contencios administrativ toate hotărârile consiliilor locale, prin care consilieri au decis măriri de sporuri şi salarii. Prefectul, Liviu Andrei s-a conformat, trimiţând deja membri Direcţiei de legalitate să verifice acest aspect. Până una alta să nu uităm că astfel de hotărâri au fost atacate în instanţa de judecată, unele dintre ele având câştig de cauză. Ei, şi ce dacă-i criză?!

În penumbra mileniului

Nicolae Diaconu s-a născut la 12 noiembrie 1947 în satul Tunşi, comuna Ţicleni, Gorj. Este fiul lui Ion Diaconu, agricultor, şi al Mariei (n. Digă). Urmează şcoala primară în satul natal (1955-1959), gimnaziul la Tg.-Cărbuneşti şi Ţicleni (1959-1961, 1961-1962), apoi Liceul „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu (1962-1966).

Cu Cercul…la Coşbuc

Cercul pedagogic al profesorilor de limba şi literarura română din liceele gorjene a ajuns pe treapta finală din acest an şcolar. Marţi, 25 mai 2010, şi-a desfăşurat activitatea la Colegiul Naţional George Coşbuc din municipiul Motru. Ca să ajungă acolo (în acea locaţie!), a fost necesară deplasarea dificilă a coordonatorilor şi profesorilor, pe cont propriu, trecând proba de escaladare a dealului Bujorăscu! De aceea sosirea câştigătorilor şi a… plutonului s-a realizat cu o explicabilă diferenţă de timp. Cu inspiraţie circumspectă, gazdele au transcris, în Programul cercului, un citat sugestiv, dar fără a preciza numele autorului: Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi vedea foarte departe…

Cum să dărâmăm capitalismul

Un banc din 1970 spunea că un japonez declarase unui român că el munceşte zilnic opt ore pentru Japonia şi încă patru ore pentru familia lui. Românul a răspuns că şi el munceşte patru ore pentru familia lui dar pentru Japonia - nici un minut.

Românii s-au străduit 45 de ani ca să dărâme comunismul. În ce priveşte capitalismul, suntem cam la jumătate. Generaţia care iese acum de pe băncile şcolii va desăvârşi această epopeică dărâmare.

România e ţara...

Medicii din România au plecat, bunii meseriaşi au plecat, elita din cercetare a plecat, căpşunarii au plecat, inginerii au plecat şi cam toate categoriile de oameni bine pregătiţi...

Mineriada din 13-15 iunie 1990 - sfârşitul încercării de reformă politică a statului român!

26-27 decembrie 1989: fondator al PNŢ-CD, ocupând funcția de Președinte al Organizației de Tineret.

Morega – ultima bătălie!

Ultimele declaraţii publice ale deputatului Dan Ilie Morega, denotă o stare de disperare, generată de posibila sa înlocuire de la conducerea organizaţiei judeţene a PNL Gorj. Atacurile, pigmentate de un limbaj precipitat, grosier şi vulgar, îndreptate împotriva celor care vor şi altceva la conducerea filialei decât un reprezentant al fostului regim comunist, sunt extrem de dure, demonstrând că omul a ajuns cu cuţitul la os. Pierderea influenţei în partid, îl face pe Dan Ilie Morega să devină irascibil şi violent cu cei care i-au fost, până mai ieri, parteneri politici. Morega nu acceptă competiţia, valoare adversarilor săi fiind cu mult peste nivelul său de înţelegere. Simţind că cercul se strânge în jurul său şi a unui grup restrâns de fideli, Morega plănuieşte tot felul de scenarii prin care încearcă să-i anihileze şi, chiar să-i debarce, pe cei care-i sunt contracandidaţi la şefia organizaţiei. Denigrarea permanentă, minimalizarea calităţilor acestora, incitarea spiritului gregar, propunerile disperate bazate pe false valori liberale, arată slăbiciunile unui om politic care nu a învăţat, mai nimic, din lecţiile democraţiei.

La unii cu caru’, numai nouă cu paharu’

Am avut o săptămână în care am văzut cum Interul lui Chivu şi Mourinho s-a încoronat campioană a campioanelor în Europa, cum „arogantul” antrenor lusitan i-a strâns mâna lui Van Gaal înaintea finalului de meci dorind să nu uite să facă acest gest luat de valul bucuriei. Am mai văzut însă şi cum după ultima etapă de campionat din România podiumul a fost acaparat de trei echipe care acum cinci ani erau cam pe aceeaşi treaptă cu Pandurii lui Condescu.

Festivalul arghezian

Festivalul Internaţional de Literatură Tudor Arghezi, ediţia XXX s-a desfăşurat în zilele de 21, 22 şi 23 mai 2010, având ca itinerar triunghiul cultural-literar: Târgu Jiu, Turceni, Târgu Cărbuneşti. Invitaţii şi oaspeţii au fost onoraţi de prezenţa emoţionantă a fiicei poetului, Mitzura Arghezi.

În prima zi, vineri, 21 Mai 2010, Ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, începând cu ora zece, la muzeul municipal, a avut loc deschiderea oficială a Festivalului marcată de două evenimente remarcabile, unul poetic şi altul de domeniul artelor plastice: lansarea volumului bilingv Tudor Arghezi – 11 poezii, cu ilustraţie grafică de George Dican, editura CJCPCT Gorj şi vernisajul expoziţiei de pictură George Dican. Cei prezenţi au trăit intens atmosfera de elevată spiritualitate artistică, creată spontan de aceste strălucite manifestări.

…şi-napoi la lume date!

După un periplu pe la Vamă, Gheorghe Cocină se întoarce la conducerea Casei Judeţene de Sănătate. Acesta a mai ocupat funcţia şi în trecut, aşa că, treaba e ca şi făcută! Mai e nevoie, însă, ca şi sistemul să se reformeze, altfel misiunea oricărui şef va fi mult îngreunată de gravele probleme cu care se confruntă toată suflarea din sănătate, domeniu unde se înregistrează o serie de neajunsuri. Cei drept, nimeni nu are de gând să facă mare lucru pentru bolnavii din România. Aşa că, vânt în pupă, domnule Cocină!

Meandrele puterii

Criza pune tot mai mult stăpânire pe România. Efectele acesteia sunt vizibile din aproape toate unghiurile, dar mai ales în stradă, acolo unde oamenii au decis să protesteze împotriva măsurilor iniţiate de guvernul Boc. În tot acest timp, la nivel politic, demagogia şi populismul sunt la ele acasă. Şi de o parte, şi de alta a puterii, se aruncă replici, acuze, se fac previziuni apocaliptice. Liderii politici fac risipă de cuvinte, încercând, fiecare după cum îi dictează interesul, să convingă electoratul de viabilitatea soluţiilor pe care le propun. În tot acest vacarm ai impresia că te afli într-o ţară fără stăpân, în ciuda faptului că preşedintele se străduieşte să lămurească populaţia de necesitatea măsurile anticriză. Cu toate astea, nimeni nu ascultă pe nimeni, iar la final, toţi reuşesc să ne creeze o impresie de sictir şi lehamite.

Pe acest fundal, îngroşat de mâzga politicianismului de două parale, înfruntările din PNL şi PSD Gorj par mai degrabă o joacă a unor copii caraghioşi. Alegerile ce urmează a avea loc - mai puţin în PNL Gorj, unde conducerea centrală a decis să amâne alegerile până la o dată ulterioară – sunt nişte piese de teatru cu final cunoscut.

Greşeala recunoscută este pe jumătate iertată. Doar pe jumătate!

Responsabilitatea eşecului Pandurilor în acest campionat a fost asumată. Condescu a ridicat mâna şi a pledat vinovat. Care vor fi rezultatele conştientizării managementului defectuos de la Pandurii din acest an rămâne să aflăm abia după ce vom afla şi în ce ligă va juca echipa din toamnă. Condescu n-a mai aşteptat finalul campionatului şi a început să caute vinovaţii care au făcut ca Pandurii să fie acum mai aproape de liga a doua decât de primul eşalon fotbalistic al ţării. Nici nu avea de ce să mai aştepte pentru că, indiferent de rezultatul ultimei etape sau de liga în care Pandurii vor juca în sezonul viitor, imaginea lăsată de echipa gorjeană în acest campionat a fost una deplorabilă, greu de şters de o salvare miraculoasă de la o retrogradare pe care, sinceri să fim, după jocul prestat, o meritau.

Cu dirijabilul printre ameobe!

Criza economică îşi face de cap nu numai prin buzunarele săracilor, dar pune pe jar şi pe cei cu mai multă dare de mână. Păi, nu-i de colea ca titamai prefectul de Gorj, e vorba dacă nu ştiaţi de, Liviu Andrei, fost luptător pe saltea, actualmente grande politic în bătătura democrat-liberalilor, cu statut, cei drept, de înalt funcţionar public, că de, omul are de unde, nu-i aşa, care, zic gurile rele ale tranziţiei, îşi va dona salariul de prefect pentru a salva ţara de la dezastru. Gestul prefectului ar fi unul de pomină dacă nu ar fi demagogic. Adică, dacă el n-ar viza un anumit interes electoral! Păi, oamenii politici români nu pierd nici un prilej pentru a câştiga voturi pe spatele unui electorat ajuns în pragul disperării. Şi-atunci?...

O Carte a Gorjului

Scriind de atâtea ori despre oameni, întâmplări şi realităţi olteneşti, însă nelipsit cu gândul de la obârşia sa gorjenească pe linie paternă, Tudor Arghezi s-ar fi regăsit, desigur, într-o formulă artistică de confesivitate reflexivă, într-o Carte a Gorjului, despre care aflăm – de la Baruţu T. Arghezi, – că ar fi dorit s-o scrie.

Motivul Coloanei Infinite în ornamentica populară românească

Cercetând simbolurile de pe porţile de lemn, vechi sau actuale, din judeţele Gorj, Dolj, Mureş şi Maramureş am ajuns la concluzia că printre cele mai frecvente motive sunt cele reprezentate de: „funia răsucită”, aliniamentul de romburi şi „funiile împletite”.

Funia apare frecvent şi în constituţia fusului stâlpilor (colonetelor) de pridvor de la casele vechi de lemn din Oltenia.

Cartea la Preajba

În 9 mai 2010, zi cu multiple semnificații, religioase și istorice, la Preajba, localitate situată la altitudine,  ce ne transferă în spațiu mioritic, s-a derulat un eveniment cultural-literar cu totul remarcabil: o întâlnire de neuitat cu scriitorul Valeriu Butulescu și lansarea cărții sale Infinitul Brâncuși, o dramă neomodernă inspirată de genialul sculptor din titlu, surprins spre postumitate și eternitate, în clipele de crepuscul al existenței. Cartea dramaturgului, cu evidente și incontestabile valențe și virtuți filosofice, aforistice și poetice, a apărut la Editura Măiastra, în anul 2009, purtând subtitlul adaptare radiofonică de Mihai Lungeanu, rolul personajului principal fiind interpretat de regretatul și inegalabilul Ștefan Iordache.

Cruzimea şi cinismul ca spectacol al literaturii

Boris Vian, în cei 39 de ani ai vieţii sale, a fost un veşnic neliniştit, un teribil şi un nonconformist căruia nu i-a rămas nimic străin din zbaterile unui artist care vrea totul. Astfel că el a cântat la alămuri în diverse formaţii de muzică progresistă, a scris cronici muzicale şi scenarii de film, a tradus din engleză... Dar el va rămâne în conştiinţa publică  în primul rând ca un important prozator, Spuma zilelor fiind de mult timp şi încă şi astăzi un best-seller. Apoi, a scandalizat o lume întreagă cu romanul Voi scuipa pe mormintele voastre, roman ecranizat în preajma morţii sale. În aceste pagini am mai scris despre insolitul volum de povestiri Blues pentru o pisică neagră.

Ofer servicii de paznic …

Mi s-a reproşat, după ceva trecute comentarii, că sunt dur pe nedrept cu instituţiile statului. Şi, mai departe, că noi, presa exagerăm mereu, că umflăm totul, că ne place să înflorim, să facem un caz din orice! Măi, să fie!... Nu eu sunt dur. Lumea din jurul nostru e, din păcate, şmirghel, raşpel, raşchetă. Şi statul, maşină electrică de raşchetat. Parcă s-a spart conducta cu răutate la noi în România de ceva vreme încoace...

Deşertul pentru totdeauna!

Trăim într-o cultură a divertismentului şi a formelor fără fond, promovată cu sârg de mai toate mijloacele mass-media şi susţinute de autorităţile publice, într-o devălmăşie fără margini. În dorinţa lor de a acapara cât mai mult din piaţa publicitară, televiziunile, radiourile şi presa scrisă, în marea lor majoritate, s-au tabloidizat, s-au manelizat, s-au banalizat până la absurd. În acest context nu e de mirare că autorităţile publice pun accent mai degrabă pe astfel de manifestări, decât pe cultivarea valorilor autentice.

Vicleşugul de urgenţă al Calului Troian

Constituţia României este o cărticică roş-galben-albastră care nu are decât 91 de pagini. Ea este considerată a fi cartea de aur a democraţiei, cea care consfinţeşte toate regulile după care se desfăşoară viaţa socială, economică şi politică din România postdecembristă. Se presupune că aducând la rampă pilde geniale şi universal valabile, o constituţie ar trebui să se apropie pe undeva de perfecţiune, printr-un text sec şi la obiect, care să nu lase loc pentru nici o interpretare.

Ţepari din toate zările, uniţi-vă!

Că ţara e-n criză e una, iar că unii primari îşi fac de cap cu banii publici e alta. Ce contează, un primar destoinic are grijă ca localităţii pe care o conduce să nu-i lipsească nimic.

Corupţia în robă

Evenimentele de dată recentă demonstrează, încă odată, că justiţia din România este parte a sistemului corupt în interiorul cărui se regăsesc, în devălmăşie, oameni politici, justiţiabili, oameni de afaceri şi găinari de profesie. Cazul senatorului PSD, Cătălin Voicu, este tipic acestui sistem mafiot, care a penetrat toate sectoarele vieţii publice, parazitând în profunzime instituţii fundamentale ale statului de drept. Este bine cunoscut faptul că, ani buni, reprezentanţii UE au atras atenţia României asupra problemelor majore ridicate de actul de justiţie, procedând la amânarea intrării ţării noastre în uniune. De asemenea, sunt bine cunoscute şi demonstrate legăturile favorizante dintre diferiţi judecători sau procurori cu oameni politici din interiorul şi din afara cercului puterii.

Schimb gars. cf I cu îmbunătăţiri zona CAM

Schimb gars. cf I cu îmbunătăţiri zona CAM cu ap 2 cam + dif.

Telefon: 0764946878 sau 0746182832

Până când strângem cureaua în jurul scheletului?

Guvernul ne-a obşinuit în ultimii 20 de ani cu tot felul de seturi de propuneri care mai de care de năstruşnice. Unele au fost “rezonabile” şi au au avut ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii, precum biscuitele, iaurtul, laptele şi cornul pentru elevi. Au mai fost şi sălile de sport şi alte patinoare. De asemenea, programe precum prima casă, primul credit, consumul de produse autohtone, Rabla, creditul ipotecar, primul ciolan, primul post în administraţie. Chiar şi partidele au copiat modelul guvernamental, iar pesediştii au propus recent primul card de membru de partid care, deocamdată, nu te ajută nici măcar să intri la budă gratuit sau la cimitir.

Gata de ultimul asalt

Medaliaţi cu bronz pentru isprăvile din ultima ediţie de campionat, Stângă şi băieţii de la Energia mai au un singur dor în acest sezon, acela de a umfla potul cel mare la Cupa Ligii Naţionale.

Programat a se desfăşura la Braşov în perioada 19-22 mai, turneul ce ţine loc de Cupa României este văzut de Vasile Stângă drept o oportunitate de completare a palmaresului cu un trofeu. Tehnicianul Energiei spune că echipa gorjeană are un traseu accesibil şi că este o şansă pe care echipa n-ar trebui să o rateze: “Primul meci va fi cel mai greu, după părerea mea, Bucovina Suceava jucându-şi la acest turneu şi ultima carte pentru o cupă europeană în acest sezon.

Vinovaţi cu sau fără vină?

Pandurii sunt la capătul unui ciclu de cinci ani petrecuţi sub soarele sau, după caz, în mocirla Ligii I. Cinci ani în care, avem dovada, prea puţin s-a prins de cei care conduc gruparea târgujiană de vreme ce trupa lui Condescu n-a reuşit să ridice niciodată privirea mai sus de locul 11. Există în Liga I un fotbalist talentat, destul de controversat, care a jucat şi afară, la un club important în Europa şi care s-a intersectat cu Pandurii în două momente importante ale existenţei gorjenilor în Liga I. El este actualul rapidist Cristian Săpunaru. Fost jucător la Porto, dar şi la FC Naţional. La distanţă de patru ani, Săpunaru este foarte aproape de a deveni pentru a doua oară călăul Pandurilor după ce a marcat unicul gol al partidei dintre Rapid şi Pandurii, meci încheiat cu victoria giuleştenilor.

Greşelile lui Sorinaccio

Sorinaccio şi-a încheiat deja al doilea mandat primit din partea conducerii Pandurilor. Mai târziu decât şi-a dorit el, mai târziu poate şi decât ar fi trebuit.

Cândva purtând la gât medalia de campion al României ca antrenor al Universităţii Craiova, Sorin Cârţu a făcut în ultima vreme doar paşi înapoi. A făcut greşeli pe care le-a recunoscut, dar şi multe pe care le-a trecut sub tăcere.

Deja fost antrenor al Pandurilor, Sorin Cârţu a recunoscut că lângă preluarea Rapidului la mijlocul anilor 90 poate pune revenirea la echipa gorjeană drept mari greşeli făcute în cariera sa de antrenor. Mari greşeli făcute şi recunoscute. Asta pentru că, trecând peste ceea ce s-a întâmplat în curtea altor cluburi pe care le-a mai antrenat, Sorinaccio are destule greşeli pe care le-a făcut la Târgu Jiu, greşeli pe care le-a recunoscut doar pe jumătate, în cercuri restrânse, sau nu le-a recunoscut deloc. Cel puţin până acum.

Venitul mediu lunar al medicilor de familie gorjeni a fost de aproape 77.000 de lei

În România şi implicit în judeţul Gorj,  se impune cu precădere reabilitarea şi dezvoltarea sistemului public de sănătate. În aceste condiţii, unul dintre domeniile despre care s-a tot vorbit în ultima vreme este cel al medicinii de familie. Se pune în prezent tot mai des întrebarea dacă toate aceste servicii sunt sau nu corespunzătoare, dacă satisfac nevoile şi răspund aşteptărilor pacienţilor şi de ce nu, dacă veniturile lunare ale cadrelor medicale sunt sau nu justificate.

Bilanţul magazinul Fiscului gorjean: încasări de 40.000 de lei şi un număr mare de clienţi

Deschis din luna noiembrie a anului trecut, magazinul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, nu duce lipsă de clienţi. Astfel, persoanele amatoare de chilipiruri se interesează periodic de marfa pe care reprezentanţii Fiscului o pun la dispoziţia publicului. „Acest magazin funcţionează din data de 13 noiembrie 2009. Scopul deschiderii acestuia a fost continuitatea în vânzare a produselor şi bunurilor confiscate de la agenţii economici care nu respectă normele legale în vigoare. Magazinul a fost înfiinţat cu forţe proprii, fără nicio cheltuială suplimentară.

Ajutorul social, sursă de venit pentru sute de familii târgujiene

Nu puţini sunt târgujienii care îşi petrec cea mai mare din viaţă, gândindu-se la posibilitatea asigurării unui trai cel puţin decent. Sau, mai grav, alături de toţi aceştia, abia îşi duc zilele, persoanele pentru care traiul decent a devenit un lux. Au atitudini diferite faţă de tot ceea ce presupune viaţa de zi cu zi. Unii trăiesc cu speranţa atingerii limitei de supravieţuire. Ceilalţi sunt victimele propriilor frustrări şi poate ale sistemului actual care, treptat, le-a luat şansele de a-şi asigura strictul necesar. În această ultimă situaţie se găsesc sute de familii din municipiul Târgu Jiu.

Promisiunile şi demagogia politică i-au scos în stradă pe studenţii târgujieni

Pentru studenţii Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, săptămâna a demarat, nu prin prezenţa ...

Munca la negru – o consecinţă a crizei economice?!

În opinia noastră, în primul rând, una dintre cele mai mari probleme existente la ora actuală pe piaţa muncii din judeţul Gorj, este problema creşterii...

Să mori cu ţara de gât!

Un yoghin în vârstă de 83 de ani, originar din India, uimeşte lumea ştiinţifică. Acesta nu a mâncat de 70 de ani, reuşind să supravieţuiască fără ca sănătatea sa să fie afectată. Omul se simte bine şi nu acuză nici un fel de problemă, dimpotrivă, dispune de o bună condiţie fizică, graţie exerciţiilor yoga şi a meditaţiei. În ciuda faptului că nu a mâncat de atâta vreme, toate organele vitale ale omului sunt în perfectă stare de funcţionare. Oamenii de ştiinţă cred că, descifrarea fenomenului va contribui, în viitor, la îmbunătăţirea condiţiilor de supravieţuire a soldaţilor sau va folosi cosmonauţilor în aventura lor spaţială.

Stângă nu vrea compromisuri, ci performanţă

Continuarea contractului lui Vasile Stângă cu Energia Pandurii este legată de tehnician de condiţiile în care acesta va munci în viitorul sezon şi de obiectivele pe care le va avea echipa gorjeană în noul campionat. Vasile Stângă nu este încă sigur că va continua cu Energia după încheierea actualului contract. Tehnicianul gorjenilor reafirmă faptul că va continua la Târgu Jiu doar în condiţii propice performanţei, iar aceasta trebuie să fie, în mod obligatoriu, una superioară celei din actuala stagiune. „Locul trei pe care suntem foarte aproape de a-l obţine în acest sezon ne obligă ca la anul să mergem mai sus. Ca să mergi mai sus trebuie să investeşti mai mulţi bani. Să te comporţi ca o echipă cu obiective mai înalte.

Sorin Cârţu, gata de a doua abdicare de la Pandurii

Al doilea descălecat al lui Cârţu la cârma Pandurilor nu are nici succesul primului şi nici întinderea acestuia. Sorin Cârţu este gata să depună armele după ce n-a reuşit să redreseze corabia ce începuse să ia apă încă din vremea primului său mandat pe banca gorjenilor.

Primit de suporteri ca unică soluţie de a întoarce soarta Pandurilor în Liga I, Sorin Cârţu a dezamăgit. Plecat din vestiarul Pandurilor în toamnă fără a fi regretat prea mult de jucători, Sorinaccio a fost nevoit să facă aşa-zisul “pact cu diavolul”, adică să-i accepte chiar şi pe jucătorii pe care-i renegase sau pe cei care-l renegaseră ei ca antrenor. Se pare că Sorin Cârţu din prima sesiune a fost mult diferit de cel de acum, iar rezultatele s-au văzut din plin. Cârţu a dezamăgit şi în ceea ce priveşte registrul tactic în al doilea mandat al său la Târgu Jiu.

Pandurii şi-au primit crucea

De ce ne-a fost mai frică, n-am scăpat. Pandurii, prinşi cu temele nefăcute, au rămas corigenţi, iar repetenţia pare tot mai aproape. Ce să mai, doar un Consiliu profesoral extrem de îngăduitor ar mai putea să mai întoarcă soarta şi să-i facă pe gorjeni să mai treacă o dată clasa. Pas cu pas, etapă cu etapă am fost martori ai decăderii Pandurilor, nu una spectaculoasă, pentru că gorjenii nu au în spate o istorie impunătoare, însă extrem de dureroasă pentru noi toţi cei care am crezut că această echipă poate mai mult decât să se zbată an de an în mocirla retrogradării. Dacă vreme de patru ani abilităţile jucătorilor, antrenorilor sau conducătorilor i-au ajutat pe panduri să fenteze chemarea ligii secunde, însă de data asta au dat de fundaşi mai destoinici, care n-au stat pe gând şi când n-a fost cale de deposedare, au dat şi la gioale.

A scăzut numărul vizitatorilor Muzeului Judeţean Gorj

Chiar dacă numărul vizitatorilor Muzeului Judeţean Gorj nu este deloc pe măsura aşteptărilor reprezentantului instituţiei, Dumitru Hortopan, speranţa acestuia, că lucrurile vor lua un curs firesc, se pare că este ultima care va pieri. Bază materială există, susţinerea financiară nu lipseşte nici ea, motiv pentru care planurile şi strategiile de marketing cultural nu sunt deloc afectate. Promovarea obiectivelor turistice avute în subordine, a devenit şi de această dată prioritatea reprezentantului Muzeului Judeţean Gorj.

Vând casă la țară

Am o casă la țară, moștenită de la tata, Dumnezeu să-l odihnească! Pentru că n-a mai locuit nimeni în ea de vreo 10 ani, a început să se coșcovească pe ici pe colo... Țiglele au mai crăpat, au mai luat-o la vale din cauza zăpezilor, a mai curs prin acoperiș și, pe ici pe colo, tavanul a făcut câte o “hartă” mică. Nasol! Curtea, destul de mare, se umple regulat de buruieni pe care merg să le cosesc, de Înălțare, de Sfânta Mărie Mare și undeva mai în toamnă. Via, care odată făcea 3-4 vedre, acum s-a năpădit de buruieni și, cum n-am timp să organizez săpatul, dau repede cu ierbicid, deși e, așa, ca o frecție la un picior de lemn. Pomii din grădină, pentru că nu-i curăț în fiecare primăvară, se umplu de rod și li se rup crengile.

Şanse egale la profesii egale

Ne întrebăm adesea cum se întâmplă ca oameni care au fost elevi şi studenţi de excepţie

(şefi de promoţie sau absolvenţi cu media 10) – chiar într-un sistem de învăţământ serios, antedecembrist - ajung în pragul pensiei să fie catalogaţi epave, inutili sau cel puţin dezinteresaţi. Observăm, pe de altă parte, ascensiuni miraculoase. Creează impresia că sunt buni sau chiar devin buni nulităţi suficiente lor înseşi: unii care n-au dat doi bani pe şcoală (ajunşi în funcţii, bineînţeles că nu dau nici acum doi bani pe şcoală), absolvenţi cu 6-7 (şi notele acestea într-un fel furate). N-au învăţat şi nici nu ştiu cum să înveţe.

Salariatul fără salariu

Dar ce, omul de rând e prost, să nu fure şi el ceva, dacă i se iveşte ocazia? Se spune pe după blocuri că în zilele acestea de criză, cu care toţi suntem contemporani, se produce ultimul mare jaf al ţării. Hoardele de politicieni, sindicalişti şi oameni de afaceri prăduitori îşi umplu buzunarele cu ultimele resurse pe care statul le mai deţine. Dar ce mai contează, nu-i aşa, ce distanţă este până în fundul prăpastiei, dacă tot ai fost împins în ea sau, mă rog, ai alunecat. Românii nu au avut niciodată noroc în viaţă. În România până şi ţiganii neaoşi sunt romi şi nu ţigani, cum este denumirea în toată lumea.

Nimic nu este întâmplător!

Am tot mai des sentimentul că trăiesc într-o ţară care îşi caută încă un sens în istorie, alternând momentele sale de glorie, din trecut, cu spaimele şi îndoielile actuale duse la paroxism. Suntem, din acest punct de vedere, un popor ales, o naţiune vie, puternic motivată de împlinirea unui destin istoric. Ori de câte ori luăm la bani mărunţi realitatea românească, găsim motive de bucurie şi revoltă în acelaşi timp. Descoperim fie că am fost prea indulgenţi cu noi înşine, fie am fost prea aspri, de fiecare dată însă motivaţi în gesturile noastre, în idealurile noastre. După revoluţia din decembrie 1989, am sperat cu toţii într-un trai mai bun, într-o mai mare deschidere către valorile universale, într-un destin comun, într-o Europă unită alături de alte state cu democraţie avansată.

Răspântii

Îmi spui, dragă prietene, că gravitate este un păcat care nu poate fi răscumpărat şi îmi propui în locul ei frivolitatea, adică „cel mai trudnic lucru din lume”. Mai mult, îmi vorbeşti cu atâta patos despre frivolitatea „dobândită, conştientă, voită”. Nimic de zis, în acest vacarm al zilelor noastre există oameni pe care tu îi îmbii la astfel de meditaţii. Trăim, totuşi, drag prietene, într-o lume grăbită, într-o lume a clipei, indiferent de amărăciunea pe care tu o resimţi de fiecare dată când îmi vorbeşti despre viaţa ta.

Tot mai mulţi şomeri cu studii superioare se reorientează profesional

În judeţul Gorj, deşi rata şomajului a scăzut de la 11.9%, la 11.3%, printre persoanele disponibilizate, începând cu anul 2009, se numără foarte mulţi şomeri cu studii superioare. O parte dintre ei, încă mai primesc indemnizaţia de şomaj. O altă parte, şi de aceasta dată, una destul de semnificativă, din punct de vedere numeric, nu mai primeşte nici măcar acea indemnizaţie, pe care „milostivul stat” le-a oferit-o pentru o anumită perioadă de timp. Nici măcar Bursa generală a locurilor de muncă, organizată de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Gorj, la sfârşitul lunii trecute, nu a fost de bun augur pentru această categorie de şomeri.

Casa Memorială „Maria Lătăreţu” - degradare cu acordul autorităţilor

De cele mai multe ori, cultura responsabilităţii sprijină aspiraţiile morale ale fiecărei persoane. Numai că, potrivit cruntei realităţi, fuga de responsabilitate pare să fie cea mai bună variantă pe care autorităţile locale o aleg, atunci când trebuie rezolvate adevăratele probleme ale comunităţii. Faptul că au ales să nu vadă ceea ce se întâmplă în jurul lor, nu face decât să complice situaţiile-problemă. Acest lucru s-a întâmplat şi în cazul Casei Memoriale „Maria Lătăreţu”.

Istoria în rubaşcă dansează cazacioc

Gestul marcat de ranchiună politică al autorităţilor de la Moscova, care nu au invitat niciun oficial român la parada militară din 9 mai, dovedeşte că o super-putere face...

Centru Brâncuşi sau vilă de protocol pentru autorităţile locale?!

Prin târg circulă zvonul că autorităţile au pus gând rău Muzeului de Artă şi vor să-l mute din Parcul Central într-o altă clădire istorică a oraşului, Casa Gănescu. După aproape 20 de ani de la Revoluţie, onor conducerea judeţului şi a Primăriei Târgu Jiu s-au gândit cum să folosească mai bine oportunităţile oferite de fost vilă de protocol a „conducătorului iubit” şi să-i redea destinaţia sa iniţială, Casa Gănescu de lângă prefectură nemaisuportând năduşeala celor care vor binele acestui popor, pripăşiţi cu treburi importante prin acest loc de ţară, sau chefurile pline de dezmăţ ale unor pricopsiţi locali. Zvon sau nu, nici nu-mi bat capul, în cele din urmă decizia în ceea ce priveşte viitoarea destinaţie a Muzeului de Artă aparţine autorităţilor judeţene sub patronajul cărora se află muzeul. Că acesta a fost prost amplasat este o altă poveste cu o istorie interesantă şi plină de controverse. Imediat după revoluţie casa de protocol a dictatorului a fost dată de către autorităţile de atunci ale judeţului proaspăt înfiinţatei Fundaţii „Constantin Brâncuşi”, cu tot inventarul său.

Vând teren 5436 m. p., deschidere 39 m, cartier tineret Preajba

Vând teren 5436 m. p., deschidere 39 m, cartier tineret Preajba. Preţ
12 euro/m.p. negociabil.

Telefon: 0769648323

Prime pentru salvare

Tehnicianul Pandurilor a dezvăluit la finalul meciului cu FC Braşov, câştigat de gorjeni cu 1-0 prin golul marcat de Hidişan din penalti, că jucătorii vor fi recompensaţi în cazul în care vor evita retrogradarea. Sorin Cârţu a spus că sumele puse în joc de conducerea clubului sunt unele peste aşteptările jucătorilor şi că doar de ei, prin salvarea de la retrogradare, depinde dacă banii le vor intra în conturi: „Jucătorii au posibilitatea să se bată pentru acest obiectiv, cel de a se salva de la retrogradare, şi sunt şi răsplătiţi mai mult decât poate se aşteptau pentru punctele astea.

A venit golul, va veni şi salvarea?

Suporterii gorjeni au dus dorul golului vreme de 133 de zile, adică mai bine de o treime de an. Degeaba au jucat în acest sezon Pandurii lui Ciobotariu sau Cârţu în faţa propriilor fani, aceştia rămânând, până la meciul cu Braşovul, doar cu mărunta bucurie a unor egaluri fără gol.

Dacă de multe ori jucătorii se declarau dezamăgiţi de atitudinea publicului gorjean, pe care-l denumeau „de teatru”, după această serie neagră reuşită de Pandurii este extrem de greu de înţeles de unde au găsit suporterii puterea de a veni în număr destul de mare, meci de meci la Târgu Jiu.

Munca bate talentul

Trebuie să recunosc faptul că subiectul mi-a fost practic pus pe tavă de Cătălin Trofin, fostul căpitan al Pandurilor, acum antrenor-jucător la Jiul Rovinari, în liga a III-a.

Extrem de muncitor în teren pe vremea când ajuta Pandurii să facă saltul cel mare, spre liga I, dar şi după ce a fost înlăturat, poate injust, de la echipa ce i-a rămas în suflet, Bobiţă Trofin a înţeles că prin muncă, foarte multă muncă, poţi ajunge unde ţi-ai propus chiar dacă ai de înfruntat munţi de talent. Talentul rămas virgin, neexploatat, nemuncit, rămâne doar o simplă imagine de circ, chiar dacă vorbim de fotbal. Şi nu suntem departe de un exemplu foarte recent, Adrian Cristea fiind catalogat drept demn de circ de către Cornel Dinu.

„Ziua Veteranilor de Război”, sărbătorită şi în judeţul Gorj

Preferă virtutea înainte de toate şi nu regretă niciodată lucrurile pe care au fost nevoiţi să le facă în viaţă. Sunt cumpătaţi, demni şi dornici să povestească despre toţi acei ani petrecuţi pe câmpul de luptă al celor două războaie mondiale. Modeşti şi răbdători cu vremurile actuale în care sunt nevoiţi să trăiască, veteranii de război din judeţul Gorj nu sunt puţini la număr şi nici situaţia lor nu este diferită comparativ cu cea întâlnită la nivel naţional. Uniformele lor, medaliile şi amintirile oamenilor care au murit pentru ca România să fie un stat liber, acestea sunt adevăratele bogăţii ale bunicilor sau străbunicilor gorjeni, acum veterani de război.

Măscărici şi speculanţi

Victoria Teodorei Trandafir în alegerile desfăşurate în circumscripţia 19 din Capitală pentru deputăţie în Parlamentul României a reprezentat pentru PDL un balon uriaş de oxigen, care a ajutat plămânul partidului să respire mai lejer în atmosfera politică cu grad mare de toxicitate din societatea românească. Apelul PD-L-ului la o actriţă de şuşanea dovedeşte faptul că partidul nu mai are resurse interne de personal, care să îl reprezinte, chiar şi în confruntările de anvergură medie. Spus pe şleau, acest adevăr a fost acceptat, cvasicelebra Teo fiind trecută pe listele PD-L-ului şi ajutată să devină deputat de Bucureşti.

Câteva nedumeriri!

Nu ştiu de ce, dar îmi vine aşa, un ceva, care mă face să gândesc că subiectele despre care aş vrea să scriu au ceva confuz, de realitatea împuţită. Peste tot un miros pestilenţial, de creier ars, o lehamite generală. Unii zic că vine de la animalele politice, alţii de la stricăciunea din instituţii, sunt unii care preferă să tacă. Cu cât tac mai mult, cu atât mai bine pentru biata noastră societate. M-am săturat de umori aruncate pe străzi în amiaza mare, de leşuri spânzurate pe ziduri sub formă de afiş electoral, m-am săturat de nerozia autorităţilor, de indiferenţa forţelor de ordine, de plânsul statuilor în piaţa mare.

Un mizantrop negativist

E adevărat că presa cotidiană declanşează polemici spectaculoase, senzaţionale, de multe ori scandaloase. Presa cultural-literară, în primul rând cea săptămânală, intervine adeseori pertinent şi competent pentru a pune punctul pe i, prin semnături ale unor specialişti, cunoscători ai cauzelor adevărate ale polemicii. Ei sunt în măsură să dea verdicte şi sentinţe plauzibile, irevocabile.

Asemenea soluţii au apărut în reviste de prestigiu ca România literară, Observator cultural şi Apostrof. Mă refer, de data aceasta, la polemicile mai mult sau mai puţin violente pe care le-a declanşat cartea de memorii Viaţa uni om singur de Adrian Marino. În revista România literară, nr. 12/2010, am adnotat deja intervenţia lui Ion Pop, sub titlul Biografia ideii de singurătate.

Un credo transgresiv: J.G. Ballard

La o primă vedere/citire expresia crez trangresiv ar denota o contradicţie în(tre) termeni. Ştim ce presupune “crezul”: un general, o totalitate, un set de convingeri fundamentale pentru cineva sau ceva. Credo-ul implică afirmare, are în structura sa predicate de transcendenţă, de pozitivitate.

De cealaltă parte, trangresiunea/ trangresivul este o opţiune negativă , un “crez pe dos”, o încălcare, violare a unei limite, legi, a unor reglementări şi locuri comune.

Subiectul unui astfel de “paradox” este James Graham Ballard (1930-2009), scriitor englez, membru marcant al mişcării New Wave în literatura SF, pionier al curentului cyberpunk, jurnalist. Este autorul unor lucrări sofisticate, bizare, în mare parte autobiografice, scrise în genul post-apocaliptic, distopic.

Semne şi înfruntări!

Am spus cândva, mai în glumă, mai în serios, că geniul lui Brâncuşi a făcut în noi un gol de o mie de ani. Se pare că gluma a prins, întrucât, nimic din ceea ce se întâmplă azi pe scena noastră culturală pare să nu-mi schimbe acest gând. Şi când te gândeşti ce puţin timp a trecut! Eforturile multor corifei de a-şi lega numele de Brâncuşi, de a se salva de la naufragiu, îmi întăresc convingerea că am avut dreptate.

La nivelul judeţului Gorj, Violenţa intrafamiliară complică viaţa tot mai multor copii

Teoretic, optăm pentru valori morale sănătoase, practic, violenţa în familie a devenit o problemă socială care se complică tot mai mult de la o perioadă la alta, de la un an la celălalt. În sensul conştientizării şi diminuării numărului actelor de violenţă, C.J.R.A.E. Gorj organizează un concurs judeţean cu tema „Familia mea nu iubeşte violenţa”. Aflat la prima ediţie, concursul are drept scop sensibilizarea elevilor, a cadrelor didactice, a părinţilor şi a întregii comunităţi faţă de realitatea violenţei în familie şi de gravele ei consecinţe, având drept ţintă, tocmai grupurile de elevi din şcolile judeţului Gorj.

Aproape 400 de firme din Gorj au pus lacătul pe uşă

În primul trimestru din anul 2010, nu mai puţin de 345 de gorjeni  s-au încumetat să pună întreprindă activităţi pe cont propriu, chiar dacă mediul economic din judeţul Gorj este în declin. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, sunt înregistrate la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Gorj, cu aproape o sută de înmatriculări mai puţine. Predominante sunt societăţile cu răspundere limitată( în număr de 151 de astfel de unităţi).

În sistemul public de sănătate, tratamentul este aplicat „cu rezerve”

Ne-am obişnuit deja cu medicii care, din cauza lipsei tehnicii şi a aparaturii necesare, recomandă pacientului, ca tratamentul sau eventualele investigaţii  suplimentare, să fie făcute în cadrul cabinetelor medicale din mediul privat. La cabinete unde acelaşi cadru medical desfăşoară activitate pe cont propriu. În cazul în care acesta se află în relaţie contractuală cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Gorj, pacientul beneficiază de respectivul serviciu medical, fie gratuit, fie plăteşte un anumit procent din tariful practicat.

Departe de lumea dezlănţuită!

Sistemul sanitar din România suferă de o boală fără leac – nepăsarea.  La aceasta ar putea fi adăugată incompetenţa şi relele intenţii ale unora. Ca şi în alte domenii...

Streetball-iada a prins la Târgu Jiu

Weekendul trecut streetball-ul a căpătat un veritabil certificat de naştere la Târgu Jiu după desfăşurarea primei ediţii a Cupei Sport in Gorj la streetball.În organizarea Direcţiei pentru Sport a Judeţului Gorj şi a Clubului Sportiv Pandurii Târgu Jiu, pe arenele de baschet din cadrul Complexului „Municipal” din Târgu Jiu iubitorii baschetului au avut ocazia să petreacă două zile în spiritul competiţiei într-o atmosferă destinsă. Streetball-ul s-a dovedit a avea mare priză la tinerii gorjeni şi nu numai. În competiţii s-au înscris 26 de echipe, la patru categorii de vârstă, două dintre echipele participante la categoria +20 de ani fiind venite din afara Gorjului, una din Bucureşti şi una din Petroşani.

Mai tari ca Bute

Într-o săptămână în care toată lumea aştepta cu sufletul la gură meciului lui Bute cu Miranda, gorjenii au avut porţia lor de pumni împărţiţi în arenă. În vreme ce Bute încă îşi pregătea loviturile şi strategia cu care să-l răpună pe columbian şi se lupta doar cu cântarul, baschetbaliştii Energiei s-au hotărât să le arate fanilor din tribune cum stă treaba cu upercut-ul sau cu directa. De stânga sau de dreapta, la alegerea executantului. Stârniţi de Freeman, fost jucător al Energiei lăsat pe liber de echipa gorjeană după promovare tocmai datorită caracterului său îndoielnic, şi călcaţi pe bombeu de Levine, americanii Energiei au sărit în apărarea lui Rareş Apostol, e drept într-un scandal pe care românul l-a pornit.

Trag toţi la acelaşi jug?

Scurta istorie a Pandurilor în Liga I este plină de exemple în care jucătorii, antrenorii şi conducătorii s-au aflat în tabere diferite chiar dacă, cel puţin teoretic, obiectivul era comun. Cu chiu, cu vai până acum s-au atins obiectivele, însă de această dată ţinta pare a fi greu de atins.Cu doar şase meciuri înainte de a se trage cortina, după multe acuze aduse de jucători antrenorilor, de antrenori jucătorilor, de conducători jucătorilor şi mai puţin de conducători antrenorilor şi de jucători conducătorilor, toată lumea pare a fi ajuns la concluzia că liniştea le-ar putea aduce liniştea.Cârţu nu mai vrea să ocărească pe nimeni.

În primul trimestru din anul 2010 s-au acordat 10.500 de concedii medicale

Fie că sunt angajaţi sau şomeri, tot mai mulţi gorjeni prezintă probleme de sănătate, solicitând în acest sens acordarea unui concediu medical. Potrivit reprezentanţilor Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Gorj, numărul persoanelor care intră într-un astfel de concediu, creşte de la o perioadă la alta. Deoarece există suspiciuni în acest sens, inspectorii din cadrul CASJ Gorj continuă seria verificărilor în această direcţie, considerând că noile măsuri vor putea frâna fenomenul abuzurilor medicale şi a falşilor bolnavi.

Sistem bătrân cu oameni tineri

Suntem adesea în situaţia de a promova sau a produce valori. Stimulaţi mai mult sau mai puţin, ni se spunea că e nevoie de valori. Iar goana aceasta după titluri, valori, embleme sau ce-or mai fi, duce, inevitabil, la contrafacerea lor. Când se iveşte vreuna autentică, toţi încearcă să şi-o însuşească ori să se folosească de ea, dar aproape nimeni nu are bunul-simţ să o recunoască sau să întreprindă ceva pentru a o menţine cel puţin la acelaşi nivel sau pentru a o păstra, fie aceasta elev, profesor, manager sau altceva. Inutilitate a autenticului sau inflaţie a contrafacerilor?

Emilia Comişel - drumul spre eternitate

În urma unei grele suferinţe, în dimineaţa zilei de duminică, 18 aprilie a.c., a trecut în eternitate prof. univ. Emilia Comişel, personalitate emblematică a etnomuzicologiei româneşti din cea de-a doua jumătate a secolului al XX-lea, şi a învăţământului muzical universitar din ţara noastră. Profesoara de notorietate internaţională a văzut lumina zilei la 28 februarie 1913, într-o familie în care muzica "era la ea acasă". A fost unul dintre cei şase copii ai renumitului institutor, dirijor şi profesor de muzică Gheorghe Comişel.

O mizantropie polemic-pamfletară

Subtila şi delicata sau decenta carte Polemici cordiale a regretatului scriitor Octavian Paler m-a determinat să admit ca polivalentă semantic sintagma din titlu. Sub acest imbold am ajuns la o tipologie subiectivă, deloc fantezistă şi ridicolă: polemicile pot fi permanente, inerente, imanente, intrinseci etc. Toate sunt plauzibile şi reprezintă o adevărată inerenţă de ordin ontologic şi gnoseologic, mai ales atunci când spiritul critic autentic se manifestă liber, fără îngrădiri raţionale şi stilistice.

Romeo Chiriac: „Eficienţa Bursei locurilor de muncă impune flexibilitate şi corectitudine”

„Bursa locurilor de muncă a fost şi continuă să fie o acţiune eficientă, al cărui scop este oferirea unui număr cât mai mare de posturi vacante şi ocuparea operativă a acestora cu persoane calificate sau necalificate. De asemenea, bursa este una dintre măsurile preventive aplicate pe piaţa muncii. Cu ajutorul acestei măsuri, se răspunde prompt nevoilor pieţei, beneficiarii fiind atât angajatorii, cât şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Costurile pe care organizarea bursei le implică, nu sunt nici ele foarte mari, motiv pentru care nu văd de ce viitorul acesteia ar fi unul compromis”.

Prezentul şi viitorul satelor din judeţul Gorj, supuse dezbaterii publice

Vatra valorilor naţionale ale oricărui popor, o constituie satul. O constituie acel ţinut în care îţi poţi găsi liniştea şi unde poţi descoperi cele mai importante resurse necesare pentru formarea culturii morale. Numai pentru acest motiv, apărarea obştei săteşti ar trebui să fie prioritatea fiecărei generaţii în parte. Ajunşi în secolul globalizării, românii au cam uitat de „satul lor cel românesc”, fiind mult mai preocupaţi de importanţa social-culturală a mediului urban.

Turiştii rămân dezinteresaţi de meleagurile Gorjului

Peisaje pitoreşti, sute de lăcaşe de cult de valoare internaţională, zeci de case memoriale şi tot atâtea muzee. Teoretic, toate aceste elemente ajută la promovarea tuturor zonelor cu potenţial turistic. Practic, la nivelul judeţului Gorj, cu excepţia discuţiilor purtate în acest sens, nu s-a întreprins nimic în direcţia promovării. Realitatea demonstrează că atât serviciile de cazare sau alimentaţie publică de slabă calitate, cât şi numărul restrâns de clienţi sunt, la ora actuală, valorile activităţii turistice din judeţul Gorj.

Când poliţistul trebuie doar să îndeplinească planul de amenzi…

De mai bine de douăzeci de ani, românii sunt nevoiţi să facă faţă blocajului permanent existent în aproape fiecare domeniu de activitate. Ne-am dorit să fim un stat democratic, numai că democraţia nu-i pentru toată lumea şi nici nu va putea fi vreodată înţeleasă de cei care nu-şi doresc acest lucru.

Cum e să te-mbeţi cu apă chioară!

Vă scriu, domnule primar, în numele unui grup de cetăţeni nemulţumiţi. Am dori ca reproşurile pe care urmează să ni le faceţi să nu fie tratate cu prea mare răutate...

Candidez, deci exist!

Am scris în mai multe rânduri despre candidatura lui Morega la şefia PNL Gorj. Am expus, de fiecare dată, motivele pentru care cred că fostul nomenclaturist ar trebui să fie scos în afara vieţii politice de către colegii săi de partid. Chiar am avut senzaţia că unii dintre ei pot candida împotriva acestuia şi îl pot învinge dacă vor da dovadă de solidaritatea, inteligenţă, creativitate şi tact politic. Dacă vor şti să demonstreze că există un alt tip de politician, opus modelului exprimat de Morega. După câte ştiu, cei care s-au opus lui Morega, anunţând înscrierea în cursa pentru câştigarea primei poziţii în organizaţia judeţeană, şi-au declinat neputinţa, sfârşind prin a pupa mâna stăpânului.

Justin Paralescu ia la bani mărunţi legea educaţiei!

„Acest proiect este rezultatul unui demers îndelungat. S-au făcut studii, s-au verificat situaţiile din teritoriu, s-a făcut o diagnoză şi acum au venit propunerile finale. Legea nu este absolut deloc rea. Important este ca aceasta să fie înţeleasă şi aplicată exact aşa cum trebuie. Asta pentru că, nici ceea ce se întâmplă la ora actuală în sistemul de învăţământ, nu este absolut deloc încurajator, nici pentru elevi, nici pentru părinţi şi nici pentru profesori”.

Handbaliştii gorjeni joacă pentru România

Săptămâna trecută naţionalele de tineret şi juniori ale României au disputat meciuri de verificare în compania reprezentativelor de tineret ale Rusiei şi Macedoniei. Gorjul a fost reprezentat la turneul de la Sighişoara doi jucători, Criciotoiu la tineret şi Mledenciu la juniori, şi de cuplul de arbitri Eremia-Drăgănescu. Reprezentativa de tineret a României a dispus de naţionalele similare ale Rusiei şi Macedoniei. Macedonia a fost învinsă cu scorul de 44-24 într-un meci în care Bogdan Criciotoiu a înscris 8 goluri, în vreme ce Rusia a pierdut la doar trei goluri, scor 31-28, interul Energiei reuşind de această dată doar două goluri.

Stanca se teme de ce e mai rău

Probabil cel mai bun om al Pandurilor din această primăvară, artizanul a cel puţin jumătate dintre punctele obţinute de gorjeni în retur, Răzvan Stanca a avut ghinionul de a se accidenta la meciul de la Mediaş şi acum aşteaptă rezultatul analizelor pentru a vedea care îi va fi viitorul.

Stanca are probleme medicale la spate de mai multă vreme şi se teme ca nu cumva să fie nevoit să ajungă să fie operat de hernie de disc.

Cârţu salvatorul sau Cârţu groparul?

Cârţu vrea jucători care să trăiască meciul pe teren, nu să moară pentru victorie. Aceasta este concluzia la care tehnicianul Pandurilor a ajuns după ce şi-a amintit o vorbă spusă cu ani în urmă de nea Imi Jenei.

Nu erau ei, Pandurii, într-o situaţie deosebită atunci când Sorinaccio a decis să-i facă loc lui Ciobi, dar acum ieşirea pare blocată, iar cheia nu mai e în mâinile tehnicianului. Pentru a trece din nou peste linia retrogradării, Pandurii au nevoie şi de auto-piedici din partea contracandidatelor, iar Cârţu pare a se împăca din ce în ce mai greu cu o astfel de situaţie, iar când Cârţu n-are pace, nimeni nu mai are pace. Exploziv, inventiv şi eficace pe teren, ca jucător al Universităţii Craiova a înscris cam un gol la trei meciuri, Sorinaccio s-a văzut nevoit ca în cariera de antrenor să se bazeze adesea pe un alt profil de jucători decât cel în care se încadrase el în perioada în care era jucător activ.

Între preşedinţi!

Atacul dur al fostului preşedinte Emil Constantinescu împotriva actualului preşedinte, Traian Băsescu, împotriva societăţii civile şi a mass-media reflectă un anume fel de a gândi politica. În opinia fostului preşedinte, nimic nu merge în ţara asta. Ca şi cum ar fi mers vreodată! Traian Băsescu doreşte instaurarea unui regim personal cu accente autoritare, vizând postul de prim ministru după ce va expira cel de preşedinte, societatea civilă nu are nici o reacţie la abuzurile constituţionale ale preşedintelui, criza economică este un fals, adevărata criză fiind, de fapt, o criză de  „nervi şi prostie a celor care ne conduc şi iau decizii”.

Polemici inerente

În fond, polemicile, luptele de idei, dezacordurile cordiale, cum le numea Nicolae Manolescu într-un editorial din revista România literară, reprezintă stări sau caracteristici inerente şi permanente ale unui climat literar viabil, fertil pentru creativitate, şi o imanenţă a criticii literare. Totdeauna această ramură a ştiinţei literare implică asemenea atitudine de combativitate. Pamfletul diferă de polemică, în primul rând, ca fiind o specie a literaturii lirice, în versuri sau în proză, nimicind obiectul atacat cu ironie şi sarcasm.

Noutăţile pieţei taximetriei din Târgu Jiu: clientelă restrânsă şi încasări mici

Vremuri tulburi pe piaţa taximetriei târgujiene!  Dacă în urmă cu ceva timp, pirateria, concurenţa neloială şi obţinerea licenţelor erau principalele problemele ale taximetriştilor gorjeni, la ora actuală, cele care ameninţă cu adevărat soarta acestora, sunt câştigurile lunare. Nu se mai poate vorbi nici despre existenţa zilelor şi lunilor mai bune sau a celor mai puţin bune şi nici ideea potrivit căreia, activitatea întreprinsă de taximetrişti poate să fie o bună alternativă în caz de şomaj, nu mai există.

Siguranţa cetăţeanului târgujian, prioritate pentru autorităţile locale?

Potrivit psihologilor, nu suntem rezultatul circumstanţelor din viaţa noastră, ci dimpotrivă, fiecare dintre noi suntem creatorii acestor circumstanţe. Fiecare dintre noi dăm naştere stărilor de fapt din viaţa personală şi de ce nu din jurul nostru. Stări de fapt, pe care, până la urmă le creăm cu un scop precis. De asemenea, nu sunt puţine circumstanţele din viaţa noastră şi nici lipsite de complexitate nu sunt.

Peste 15.000 de gorjeni sunt pensionaţi pe caz de boală

Nu de puţine ori am auzit că o sumă de bani suficient de bine „plasată” conduce la obţinerea unui venit lunar garantat. Altfel spus, cu sprijinul unor persoane instruite, părţi ale sistemului sanitar şi cu ajutorul unor surse băneşti considerabile, românul, rămas fără loc de muncă, devine pensionar pe caz de boală. Un fenomen cunoscut azi ca măsură de asistenţă socială. Şi nu oricum, ci prin încadrarea într-una din cele trei grupe de invaliditate.

A mai rămas vreo speranţă sau facem o revoluţie?

Meseria e brăţară de aur în România. Desigur, până când vine cineva şi ţi-o fură. În România, românul nu îşi taie singur creanga de sub...

Încremenit în propriul proiect!

Târgu Jiul nu mai e de mult un oraş curat. Vremurile când primarul Florin Cârciumaru coordona personal echipele de măturători au trecut ca şi cum n-ar fi fost...

Vremuri grele pentru gorjenii din Liga a III-a

Luând probabil modelul echipei fanion a judeţului, echipele gorjene din Liga a III-a o duc destul de greu în confruntările din cele două serii în care au fost răsfirate de federaţie, doar echipa a doua a Pandurilor respirând aer curat din fotoliul de lider.

Fotbalul mic în Gorj îşi are şi el problemele lui, la fel de mari ca şi cele ale celor de la Pandurii în prima ligă, dar prea puţin băgate în seamă în ultima vreme doar pentru că e vorba de o ligă inferioară. Chiar şi acolo unde pare a fi doar lapte şi miere, la Pandurii II, echipă aflată în pole position pentru un loc în liga a II-a din viitorul sezon, se ascunde o mică dramă.

În comuna Arcani, Muzeul funcţionează după reguli învechite

Nu de puţine ori, prezenţa în localitate, a unui muzeu sau a oricărui alt lăcaş de cultură, face ca zona respectivă să devină importantă din punct de vedere turistic şi  interesantă în acelaşi timp. Deşi „mai este mult până departe”, iar reintegrarea în circuitul turistic naţional este un obiectiv pe termen îndelungat, atins doar dacă se atrag fonduri nerambursabile în acest sens, Muzeul satului Arcani, nu are cum să nu te impresioneze.

Cu surle şi trâmbiţe pe uliţa mare!

Toată mascarada făcută în jurul cazului Voicu a demonstrat cât suntem de caraghioşi. Ani de zile am vorbit despre corupţia la nivel înalt. Presa a dat exemple, a comentat şi condamnat cu mijloacele proprii, corupţia şi pe cei corupţi. Partenerii noştri europeni ne-au ţinut şi ei un timp pe tuşă, tocmai din această pricină. Vă amintiţi desele dispute pe tema reformei în justiţie?! În cadrul acestui subiect, corupţia a jucat un rol central. Indivizi din cercurile înalte ale puterii s-au aflat mereu în centrul atenţiei. Până la Cătălin Voicu, însă, nu s-a produs nimic senzaţional, poate cu excepţia arestării şi condamnării la închisoare a lui Bivolaru.

Un măgar cu pielea-n băţ

După liniştea şi ghiftuila pascală, viaţa îşi revine încet-încet la normal. Gata, românii pot cugeta în linişte la ale lor, distracţia s-a terminat. S-au terminat şi banii, aşa că, începând de azi, devenim apţi să planificăm cum cârpim găurile din bugetul familiei, devastat cu sălbăticie de tonele de mici şi chintalele de vin. Și, cum prima regulă ca să faci bani este să nu-i cheltuieşti pe ăia pe care-i ai, analizezi ce cheltuieli imediate poţi evita. Normal că primul pe care intenţionezi să-l ţepuieşti e statul. Dacă ai amânat cu graţie impozitele pe casă şi maşină, ignorând superior şi elegant reducerea de 10 %, cercetările pe care le faci întru eludarea altor impozite încep să-ţi dea fiori reci pe şira spinării.

Pentru unii mumă, pentru alţii ciumă

Abuzurile fără şir ale directorului Savu Aurelia de la Liceul de Muzică şi Arte Plastice ”Constantin Brăiloiu” aduc tot mai mulţi salariaţi ai instituţiei în pragul disperării. Aceştia sunt total nemulţumiţi de atmosfera sumbră, tensionată şi hărţuitoare în care lucrează, dar şi şocaţi de faptele nesăbuite ale acestui director, care cresc la număr pe zi ce trece, fără ca persoanele abilitate din I.S.J. Gorj să le pună capăt.

Prima Casă rămâne un program greu de accesat

Teoretic, prin intermediul programului Prima Casă, Guvernul ajută tinerii să-şi rezolve problema procurării unei locuinţe. Practic, li se permite să acceseze astfel de credite, doar celor care au venituri nete mari. Potrivit reprezentanţilor bancari din municipiul Târgu Jiu, condiţiile de creditare au făcut ca Prima Casă I, să nu înregistreze foarte mulţi beneficiari din rândul gorjenilor. „Din păcate, atât la nivelului judeţului Gorj, cât şi la nivel naţional, nu există foarte multe persoane fizice care îndeplinesc condiţiile impuse.

Camil Buzera: „În judeţul Gorj, nu avem clădiri expertizate seismic”

„Realitatea demonstrează că, în momentul în care decid să-şi construiască o locuinţă, gorjenii se gândesc foarte bine la faptul că aceasta trebuie să corespundă, atât posibilităţilor financiare ale acestora, cât şi cerinţelor foarte clar stabilite în acest sens. Respectând aceste reguli, aceştia conştientizează că vor construi trainic, că vor avea o casă rezistentă şi durabilă în timp”

Când va fi rezolvată problema câinilor fără stăpân?

Fără îndoială că probleme unei comunităţi sunt în număr mare şi nici rezolvarea lor nu pare a fi deloc simplu de realizat. Procesul soluţionării acestora antrenează schimbări majore şi asumarea multor responsabilităţi. Atât prin faptul că utilizează resursele pe care autorităţile le au la dispoziţie, cât şi prin aceea că orice problemă îşi are propria rezolvare, atâta vreme cât există interes major în acest sens. Numai că atunci când nimeni nu pare interesat de găsirea celei mai bune soluţii, problemele iau amploare.

Drumul care mănâncă timpul, nervii şi banii şoferilor

Fiecare drum naţional îşi are denumirea...şi gropile lui. Acestea din urmă nu sunt puţine şi nici foarte greu de observat. Cea mai mare parte dintre ele au devenit adevărate cratere în asfalt. Reala problemă a acestor stări de fapt, este aceea că deşi gropile sunt şi multe, şi foarte periculoase, nimeni nu încearcă, cu adevărat, să le repare. Este adevărat că societatea ne-a învăţat, că timpul este structurat în trei faze, respectiv trecut, prezent şi viitor. În realitate, însă, timpul care există şi care cu adevărat contează pentru bunul mers al lucrurilor, este prezentul.

Noi în anul 2000 suntem plini de datorii

Cine ar putea să spună cu exactitate unde s-au dus banii împrumutaţi de la Fondul Monetar Internaţional şi de la Banca Mondială. Cu ce scop au fost...

Cum se vede municipiul Târgu Jiu, ca destinaţie turistică?

Este necesar ca oraşul Târgu Jiu să devină, în cele din urmă, o destinaţie turistică, în adevăratul sens al cuvântului. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentanţii Primăriei Târgu Jiu. Pentru ca obiectivul lor să fie atins,  aceştia aşteaptă propuneri din partea membrilor Consiliului Consultativ de Cultură al Primarului. Majoritatea celor intervievaţi în acest sens, consideră că municipiul Târgu Jiu are toate şansele să devină destinaţie turistică, atâta vreme cât se vor lua cele mai bune decizii în ceea ce priveşte mijloacele şi modalitatea de promovare. Implementarea unor politici şi planuri turistice reprezintă atât o responsabilitate a sectorului public, cât şi a sectorului privat. La ora actuală, la nivelul municipiului Târgu Jiu, în ce măsură este asumată această responsabilitate?

Încă în top la CN de Cros pentru copii şi juniori

Atleţii de la CS Pandurii Târgu Jiu s-au întors cu o medalie de argint şi două de bronz de la Campionatele Naţionale de Cros pentru copii şi juniori, competiţie care s-a desfăşurat la Reşiţa.

Ionuţ Sanda, un tânăr atlet care a făcut o surpriză extrem de plăcută şi la Campionatele Naţionale de sală, a confirmat la Reşiţa şi, la prima cursă de cros alergată, a devenit vicecampion naţional de juniori 3 ajutându-şi echipa să termine competiţia pe locul patru.

Cârţu şi suspendările

Pentru Sorinaccio se pare că nu s-a încheiat calvarul suspendărilor. Nu, nu e vorba de o nouă sancţiune dictată de comisii, ci doar de o contestare făcută de un om cu care tehnicianul Pandurilor a lucrat în urmă cu ceva ani la Galaţi, acolo unde gorjenii îşi joacă una dintre ultimele cărţi ale salvării de la retrogradare. Cel care a ridicat securea războiului este directorul general al Oţelului, Marius Stan, care a depus un memoriu prin care contestă dreptul lui Sorinaccio de a conduce Pandurii de pe banca tehnică la meciul de la Galaţi

Vor primi Pandurii lumină de Paşte?

Microbistul gorjean rămâne optimist şi speră în continuare că Pandurii vor fenta şi-n acest an retrogradarea, aşa cum o fac an de an de la promovarea lor pe prima scenă a fostbalului românesc. Asta poate şi dintr-un nemăsurat respect de care Sorinaccio se bucură la Târgu Jiu, ca oriunde în Oltenia. Dar are oare şi acoperire acest optimism?

Masa de Paşte se adaptează bugetului redus sau lipsei acestuia

Decenţa şi cinstea au fost mereu, sunt şi vor fi, cele mai bune politici dintr-o societate. Din nefericire, neajunsurile materiale şi cele financiare au pus stăpânire pe aproape tot ceea ce ne înconjoară. Cei care au ales să fie corecţi, au avut parte, în cele din urmă, de mulţumire sufletească şi foarte multe lipsuri. Sunt împliniţi personal, dar traiul lor zilnic îi pune în dificultate. Dacă pentru cei cu dare de mână, sărbătorile de peste an, sunt prilej de bucurie şi de afişare a ultimelor achiziţii specifice evenimentului, Paştele sau Crăciunul sunt, pentru o bună parte a locuitorilor judeţului Gorj, zile ca oricare altele…

Iluminatul stradal va fi asigurat cu ajutorul energiei solare

Municipiul Târgu Jiu ar putea beneficia de energie din surse alternative pentru iluminatul stradal şi pentru unităţile de învăţământ din oraş. Autorităţile locale au demarat un proiect care vizează alimentarea iluminatului public a localităţii, cu energie electrică dintr-o sursă regenerabilă de energie. „Acest proiect se află în faza de elaborare. Intenţionăm să producem energie electrică pe panouri fotovoltaice. În acest sens, a fost făcut studiul de fezabilitate, urmând să obţinem aproximativ 10 megawaţi de putere instalată, undeva în partea de nord a municipiului.

Mai ușor cu discriminarea pe portativ

De la o vreme încoace, parcă au crescut sensibilitățile și, care mai de care, se lezează, așa, la demnitate, din orice fleac. Nu care cumva să mai zici vreun banc, sau să mai scapi vreo vorbă, că, gata, la discriminare cu tine! Ca să ne-nțelegem de la-nceput, nu fac lobby pentru nici o grupare, nu sunt naționalist-extremist, neonazist, antisemit, fanatic religios sau aparținând vreunei grupări aflată în conflict cu semenii săi pe motive de rasă, culoarea pielii, preferințe sexuale, apartenență religioasă, etnică sau politică

Greu la deal…

Iar suntem fruntași în Europa. De data asta, la bolile sărăciei: tuberculoza, hepatitele și, probabil, la ce va deveni flagelul secolului 21 – suicidul. Înrăutățirea condițiilor de trai îi obligă pe oameni să cheltuiască mai puțin pe igienă, pe întreținerea sănătății și pe o alimentație corectă și sănătoasă. Și, dacă la nivelul scăzut al veniturilor se adaugă și încăpățânarea tradițională a românului - a se citi prostie – care zice, “decât să renunț la matrafox mai bine renunț la o masă, că tot acolo ajung…”, aveți tabloul complet al unei societăți primitive, sărace și fără perspective.

Scriitori cu taxă…

Animat de sincer patriotism, Vasile Alecsandri afirma cu entuziasm şi cu orgoliu naţional, pe la 1849: Românul e născut poet. Enunţul lui nu pare nici azi atât de perimat, deşi se menţin în circulaţie ironică următoarele versuri parodice: românul e născut poet/a zis-o bardul desuet/ce nerozie, măi băiete/românul e născut…burete. Celebra zicere alecsandriană s-a bucurat de o faimoasă carieră, prelungindu-şi longevitatea în peste un secol şi jumătate de ecou patriotard.

Scrisul o formă de frivolitate!

Mă văd nevoit, dragă prietene, să-ţi răspund la scrisoarea ta plină de aroganţă şi dispreţ, nu fără a avea un oarecare sentiment de jenă. Ştiu că nu agreezi genul acesta de politeţe şi nici nu crezi într-o sensibilitatea ce te poate transforma în erou, dar nu am ce face, acesta sunt, un veşnic inadaptat. Îmi spui că, aş fi putut cultiva detaşarea, dispreţul şi tăcerea şi că nu mică ţi-a fost surpriza aflând că lucrez deja la o carte. Îmi spui că, atunci ai avut sentimentul apariţiei încă unei dihanii răpusă de talent. Poate, dar nu poţi fugi permanent de tine însuţi. Trebuie să te reverşi în ceva. Să dai formă unei vieţi ce vrea cu tot dinadinsul să se nască.

Recital de pian - Miruna Popescu

Miruna Popescu, elevă a clasei a XII-a a Liceului de Muzică şi Arte Plastice ”Constantin Brăiloiu” din Târgu-Jiu, clasa profesor Mihaela-Sanda Popescu, a susţinut marţi, 30 martie primul recital de pian, din seria recitalurilor specifice absolvenţilor secţiei instrumentale a filierei vocaţionale, care doresc să îşi formeze o carieră instrumentală.

In memoriam Carmen Adela Frăţilă-Iacov

Carmen-Adela Frăţilă-Iacov s-a născut la 24 aprilie 1960, în Bucureşti. De mic copil s-a simţit atrasă de tainele muzicii, iar primii paşi în domeniul muzical i-a făcut tot la Bucureşti. După absolvirea Liceului de Muzică ”George Enescu” din capitală, secţia vioară, a devenit studentă a Conservatorului ”Ciprian Porumbescu”. O studentă îndrăgită de colegi şi de profesorii săi. Aceştia, printre care şi Irina Odăgescu-Ţuţuianu, deplâng tragica dispariţie prematură a violonistei. Soneria Liceului de Muzică şi Arte Plastice ”Constantin Brăiloiu” din Târgu-Jiu a sunat pentru acest om deosebit pentru ultima dată pe 31 martie 2010, când elevi şi profesori au condus-o pe ultimul drum.

Limba şi pasărea

Când actuala clasă politică a făcut un pas în faţă, cerând să fie prima voce a societăţii, nimeni nu a întrebat-o dacă poate să facă acest lucru în beneficiul mulţimii. Oameni venali şi incompetenţi s-au trecut pe liste de partid, iar mulţimea de melci nătângi i-a votat cu o nonşalanţă inconştientă, care a permis ca doar câteva zeci de mii dintre români să decidă destinul restului de 22 de milioane.

Angajaţii se tem să discute despre riscurile muncii lor

Că omul este cea mai valoroasă resursă în majoritatea activităţilor întreprinse, o ştim cu toţii. Au spus-o specialiştii numai că puţini sunt acei agenţi economici care ţin cont, cu adevărat de acest lucru. Mai mult, se pare că nici omul, în calitate de angajat, nici măcar acesta nu mai pune preţ pe viaţa lui. Aşa se face că accidentele de muncă, a căror cauză principală o reprezintă fie neglijenţa, fie lipsa de interes faţă de protecţia muncii, au devenit o reală problemă a perioadei actuale.

 

Românii în curs de alfabetizare postuniversitară

Oamenii fără ocupaţie-sau fără ocupaţie serioasă-îşi fac propriile jucării. În ştiinţă, ori românul nostru de toate zilele îşi face plin de emfază planul că a cucerit vârfurile ştiinţifice, ori îşi declară categoric că ceea ce ştiu alţii că înseamnă ştiinţă nu are nimic de a face cu cercetările/jucăriile sale. Dosare construite, CV-uri plombate cu nimicuri pompoase, pe scurt, castele de nisip, utopii poate pentru cei incapabili să procedeze la fel.

Ce ar fi dacă România ar închide televizorul?

Dacă ai închide televizorul, dacă ai trage din priză calculatorul, dacă ai renunţa să mai cumperi ziare, dacă ai lăsa laptopul cu bateria descărcată, atunci politicienii...

Primarul Florin Cârciumaru – Victima unei erori!?

Cred că primarul Florin Cârciumaru se află într-o gravă eroare în ceea ce priveşte Centrul de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi”...

Gheorghe Birău: „Legea falimentului personal s-ar putea întoarce împotriva potenţialilor debitori”

„Fenomenul nu ar fi unul tocmai uşor de asimilat într-o economie ca a noastră. Asta pentru că economia românească nu este suficient de solidă în articulaţiile ei fundamentale. Nici atitudinea actorilor din piaţă, persoane fizice sau juridice, nu este corespunzătoarea, nici din punct de vedere al corectitudinii şi nici din cel al culturii în acest sens. Ei ştiu să profite, chiar şi atunci când nu trebuie, un exemplu bun în acest sens fiind situaţiile de insolvenţă ale persoanelor juridice. Riscurile sunt relativ mari pentru întreg spectru legat de activitatea bancară. Acestea ar fi principalele motive pentru care ARB nu agreează Legea falimentului personal”.

vand apartament 4 camere

Vand apartament 4 camere,situat in Tg.jiu,ale.Smardan,bloc  caramida,et.1/4,beci,90 m.p.,pret 85000 euro neg. Telefon: 0723823839

Vand remorca auto

Vand remorca auto de 7,5t basculabila in perfecta stare de functionare.TEL.0767418518

VAND 5500 MP TEREN TG. - JIU

VAND 5500 MP TEREN TG. - JIU STR MARGARITARULUI PRET 3 EURO MP NEG.

Telefon: 0728286475

vand garsoniera conf 2

Vand gars. conf 2 in bumbesti-jiu zona centrala.pret 25000 ron, neg. Telefon: 0764459424

Mica PublicitateRegretele lui Sorinaccio

„Să nu mă întrebaţi cum mă cheamă. Sunt Tom Cruise în Misiune Imposibilă”. Aşa şi-a început Sorin Cârţu prima conferinţă de presă după revenirea la Târgu Jiu. Actor într-un thriller cu adrenalină cât cuprinde, aşa se vede Sorinaccio la a doua sa aventură ca antrenor al Pandurilor. Plecarea lui Cârţu în toamnă după acea răbufnire la adresa lui Augustus Constantin taxată de comisiile LPF cu o suspendare de şase etape a surprins şi nu prea. Mulţi au fost convinşi în acel moment că preşedintele Condescu abia aştepta ca Sorinaccio să spună pas pentru a căuta pe cineva care să fie mai apropiat de jucători. La figurat, dar mai ales la propriu pentru că a avea antrenorul în tribune vreme de şase etape, departe de banca tehnică şi de jucătorii pe care-i trimite în teren nu este tocmai ceea ce-şi doreşte un preşedinte la echipa pe care o conduce.

Ghinionistul Păcurar ar putea sta pe bară o lună

Alex Păcurar pare a se fi logodit din nou cu ghinionul, după ce în trecut a avut mari probleme cu rupturile musculare, care l-au ţinut multe etape în afara gazonului, la meciul cu CFR Cluj mijlocaşul Pandurilor a suferit o nouă accidentare. Deşi se spera că este vorba doar de o întindere, Păcurar a fost diagnosticat cu ruptură musculară: „E ruptură musculară, aşa cum mă aşteptam, 1,5 pe 1,2 mm şi va trebui să iau o pauză mai lungă.

Adio, visul frumos s-a terminat

Pentru gorjeni baschetul a devenit peste noapte apanajul serilor de sâmbătă. De unde acum 2-3 ani când întrebai pe cineva dacă se joacă baschet în Gorj vedeai doar umeri ridicaţi şi feţe nedumerite, acum toată lumea îi ştie pe americanii Energiei. În mod surprinzător, americanii Energiei au făcut spectacol în primul lor sezon la Târgu Jiu şi, mai mult decât atât, iubitorii baschetului au avut parte şi de rezultate extraordinare pentru o echipă ce abia făcuse pasul spre prima divizie. Astfel, Evans, Darby, Troupe sau Trim au devenit nume comune, nume aflate pe buzele fiecărui puşti ce a trecut măcar o dată prin Polivalentă la meciurile Energiei, nume pe care suporterul gorjean le-a asimilat spectacolului.

Copiii de etnie rromă, ajutaţi să-şi dezvolte abilităţile de comunicare

Nu suntem niciodată prea tineri sau prea vârstnici pentru a învăţa cele mai importante lecţii de viaţă. Momentul este întotdeauna oportun. Mai mult decât atât, reuşim să învăţăm că facem parte dintr-un sistem de sprijin reciproc, doar dacă suntem pregătiţi să înţelegem rolul şi importanţa acestui aspect. Şi pentru că şi ei fac parte din acest sistem, un număr de 45 de copii de etnie rromă din judeţul Gorj vor fi ajutaţi să îşi dezvolte abilităţile de comunicare şi socializare pentru prevenirea dificultăţilor de adaptare şcolară şi de integrare socială. Prin intermediul proiectului "Suntem împreună", Fundaţia S.O.S Copiii Gorjului, continuă seria eforturilor de a integra grupul copiilor minoritari rromi în vederea participării lor la educaţie.

Criza si frumusețea...

Mai lucizi, sau poate, mult mai îngrijorați, frații bulgari acceptă realitatea crudă. Premierul Borisov a recunoscut duminică, foarte deschis că, dacă nu se iau măsuri ferme, Bulgaria intră în faliment. Mesajul trist, dar realist, transmis poporului bulgar a fost că următoarele 6 luni sunt cruciale și că, dacă vreun bugetar mai iese în stradă pentru măsuri populiste, Bulgaria e terminată. Mai mult, tot premierul bulgar a avertizat că țara poate ajunge în situația Greciei, însă, spre deosebire de aceasta, va trebui să se descurce singură, probabil simțind că nu se bucură de aceleași simpatii la Înalta Portă Europeană și nici de același potențial turistic precum elenii.

Tratamente de meseriaș

Cel puțin haioasă moțiunea simplă depusă de liberali și discutată marți în Parlament... Genericul este întradevăr demn de Academia Cațavencu: "La sănătate nimic nu este sănătos". “Dar, mai e ceva sănătos în țara asta?”, aș adăuga…

Într-adevăr, dezastrul atomic din spitalele românești nu are nevoie nici măcar de arătat cu degetul. Oricine a avut vreodată nevoie s-a convins de calvarul la care sunt supuși bolnavii din România. Scuza invocată mereu a fost lipsa fondurilor și, din când în când, atunci când presa a reușit să scoată mizeria de sub covor, managementul dezastruos al instituțiilor. Nimic nou sub soarele medicinii românești.

Fiat justitia!

După raportul preliminar pe justiţie al Comisiei Europene, România rămâne, cu toate aşa-zisele eforturi, o ţară coruptă. Documentul relevă că, în pofida declaraţiilor, rezultatele sunt limitate, iar cazurile de corupţie la nivel înalt sunt tergiversate sau soluţionate ca-n “Povestirile cu final neaşteptat”…

Ritmul reformelor în justiţie - care părea de sârbă anul trecut - s-a mai muiat, dansatorii şi-au mai pierdut din voioşie şi, de la începutul anului au lălăit-o pe horă de mână.

Publicitatea culturală la români

Se apropie ziua de 1 aprilie, ziua păcălelilor. Nu de mult, într-o oarecare instituţie (nu contează identitatea, că e atât de caragialiană, general valabil lucrul, că s-ar putea întâmpla oriunde), s-a propus ca în muzeele administrate de aceasta, intrarea să fie liberă pentru toată lumea, în ziua de întâi a fiecărei luni. Dar…propunerea, zice-se, s-ar fi respins cu unanimitate de voturi, pentru că s-ar pierde ceva venituri şi ar păli bugetul.

Demolatorii

Îi găseşti la tot pasul. Cu feţele lor hâde, cu privirea rece, îţi zâmbesc perfid, oriunde te-ai afla. Ei ştiu tot. Sau, mai degrabă, au impresia că ştiu tot. Se pricep la politică şi la cultură, la sport şi la educaţie, la economie şi la ştiinţă. Nu le scapă nimic, chiar dacă nu au nici cea mai vagă idee despre lucrurile pe care le tratează. Sunt bolnavii de serviciu ai unei lumi închise în ea însăşi. O lume la fel de bolnavă şi de hilară ca exponenţii ei. În fond, cred că, în fiecare dintre noi stă ascuns un demolator.

Ecouri polemice

Etimologic şi semantic, ecourile şi consecinţele polemice se sting mai repede, în comparaţie cu războaiele care se soldează cu morţi, răniţi şi dispăruţi. Octavian Paler ne-a lăsat Polemici cordiale, iar Nicolae Manolescu a teoretizat succint, într-un editorial din România literară, disocierea dintre Polemică şi pamflet, sistând subit polemicile în revista pe care o coordonează. Polemica la care m-am referit într-o imixtiune precedentă s-ar fi atenuat dacă dl. prof. dr., membru al USR, Zenovie Cârlugea ar fi citit întreaga bibliografie pro şi contra lui Horia Radu Patapievici. Pro ne apar a fi, în ordinea apariţiei, la două săptămâni în timp, articolele lui Gheorghe Grigurcu, Eminescu ieri şi azi şi al lui Eugen Velican, Sărmanul Patapievici, ambele găzduite în paginile revistei Polemika din februarie 2010.

Oarecum despre căderea în timp!

M-am gândit deseori ce ar trebui să spun despre Ion Pecie, profesorul de literatură, colaboratorul  şi prietenul meu, dacă cineva, aşa într-o doară, m-ar întreba: ce mai face Ion? cum o mai duce cu sănătatea? ce mai scrie? Mărturisesc că aş fi tare încurcat, neştiind ce să-i răspund. Mai precis, i-aş spune că Ion se află internat de ceva vreme într-un spital, departe de „amarul” nostru târg.

Politica în coadă de peşte

Gândul ascuns al etnicilor maghiari, un vis otrăvit exacerbat în timp, pare a prinde contur prin politica ipocrită a paşilor mărunţi promovaţi de către UDMR cu miere pe buze şi venin în suflet. Declararea limbii maghiare ca limbă oficială în ţinutul secuiesc reprezintă o insultă incalificabilă la adresa statului român unitar, având drept autori câteva sute de consilieri maghiari care nu au citit Constituţia României.

Şomajul şi evaziunea fiscală sunt în continuă creştere

Disponibilizări în serie, locuri de muncă tot mai puţine şi numai pentru persoanele necalificate. Şomaj, indemnizaţii de 500 de lei şi ceva cursuri de recalificare profesională. De toate acestea au parte tot mulţi gorjeni, cândva salariaţi ai firmelor din judeţ. La rândul lor, agenţii economici recurg la propriile metode de supravieţuire, mai mult sau mai puţin legale, în ciuda amenzilor aplicate de către organele de control abilitate.

Criza resurselor naturale, dezbătută la nivelul judeţului Gorjului

Calitatea existenţei noastre o dă modul în care dorim şi merităm să trăim. Luăm decizii bazându-ne pe sentimentele şi efectele pe care dorim să le generăm. Şi dacă aceste decizii sunt luate după bunul plac al fiecăruia dintre noi, efectele nu sunt tocmai cele scontate. În ceea ce priveşte problemele actuale ale mediului înconjurător, acestea există şi apar, drept urmare a funcţionării principiului cauză-efect.

Despre democraţie în Întunerica

Multe din blocurile de după revoluţie au rămas la fel ca înainte de revoluţie. Nu le-a schimbat nimeni faţada, nu le-a schimbat nimeni locatarii. Aceleaşi feţe triste...

Cât de antipatic trebuie să fii ca să devii preşedinte de partid?

În România trebuie să fii destul de arogant pentru ca să poţi trage cartea câştigătoare. Trebuie să ai o nesimţire fundamentală, înnăscută...

Viorel Gârbaciu: „Buna înţelegere între oameni ar trebui să fie semnul care să ne unească!”

„În momentul în care vii la Filocalia şi te implici, dai dovadă că nu eşti interesat doar, de  fratele nostru porcul, cum spunea Constantin Noica. Dimpotrivă, dovedeşti că te interesează, nu numai lucrurile trupeşti, ci şi cele care ţin de substanţa noastră, de sufletul şi mintea fiecăruia dintre noi”.

 

Rep: Ştim cu toţii că suntem rezultatul circumstanţelor din viaţa noastră. Fără să ne dăm seama, suntem singurii care dăm naştere acestor circumstanţe. Circumstanţe pe care le creăm cu un scop precis. Filocalia poate fi considerată o circumstanţă cu un scop precis?

 

Viorel Gârbaciu, director Şcoala Populară de Artă: Filocalia…înseamnă iubitor de frumos. Dar când spun frumos, nu mă refer la frumosul estetic, ci la cel spiritual. Serile filocalice pe care le organizăm, ţinem să fie în preajma celor două mari sărbători ale Creştinătăţii. Astfel, cea mai mare sărbătoare, temeiul însuşi al credinţei este Învierea. Apoi, în ordine imediată…Naşterea Domnului.

Al doilea descălecat al lui Sorinaccio în patria Pandurilor

Pandurii s-a dovedit a fi o pălărie prea mare pentru Ciobi. Fostul antrenor al Pandurilor n-a reuşit să ţină pasul cu cerinţele primei ligi şi, foarte probabil, se va întoarce în Liga a II-a, acolo de unde a fost adus cu speranţă la Târgu Jiu după plecarea lui Sorinaccio.

Ciobotariu a luat contact cu Pandurii în urmă cu mai bine de 20 de ani, în liga a II-a şi şi-a luat adio de la echipa gorjeană când acelaşi eşalon, cel secund, începe să fie tot mai aproape. A plecat Cârţu, a venit Ciobi, pleacă Ciobi, revine Cârţu. Ce poate fi mai românesc decât acest du-te, vino, acest „când pe stânga, când pe dreapta, uite-aşa se joacă fata”? Clar schimbarea era mai mult decât necesară şi revenirea lui Cârţu pare a fi una dintre cele mai viabile opţiuni pe care Condescu le avea la îndemână, însă mai este o întrebare.

La ţanc sau prea târziu?

Momentul revenirii lui Sorinaccio pe banca Pandurilor este unul în care echipa se află într-o situaţie alarmantă, una pe care vechiul şi noul antrenor al gorjenilor spune că şi-ar fi dorit să n-aibă parte. Când Cârţu a luat decizia de a pleca de la Pandurii după ce fusese suspendat şase etape ca urmare a gesturilor adresate arbitrului Augustus Constantin, gorjenii erau pe locul 9, cu 15 puncte, cu un -3 la adevăr dat în principal de rezultatul de egalitate din chiar ultima partidă, rezultat obţinut însă în compania campionilor, a echipei care venea la Târgu Jiu după ce dăduse de pământ cu Ragers chiar la Glasgow.

Eu ca voi şi voi ca mine

Visându-se probabil un El Cid reformator modern care a înlocuit sabia cu ordonanţa de urgenţă, premierul Emil Boc a coborât de pe scaunul ergonomico-ministerial în faţa Palatului Victoria. Nu pentru a le explica sindicaliştilor ceva anume legat de criză, ci doar cu gândul ascuns de a  testa reacţia protestatarilor. Rezultatul a fost dezastruos,  mulţimea furioasă  transformându-i premierului inima într-un purice, până la retragerea salvatoare în Palatul Victoria.

Ce este un telepitec?

Este maimuţa de la/din/de televizor. Este ceea ce a făcut era video (a simulării artificiale a realităţii) din noi: maimuţe media, trăitoare în telepitecapitalism. Sub acest concept-percepţie, se condensează-concentrează, critica media realizată de două decenii, de poetul şi eseistul Bogdan Ghiu (n. 1958). Deconstructivist versat al fenomenului media, autorul invită la o critică „ecologică” şi imposibilă a acestei „mari nevăzute” (televiziunea) şi a extensiei sale, „catodul psihic” (televizorul). De ce trăim într-un ev media? De ce am ajuns terminale, relee, amplificatori ai media? Ce ştim despre ce vedem? Puteam sa nu fim ceea ce am ajuns?

Pe pământ idioții au claxoane...

N-aveți idee cât de „pissed of” sunt, vorba englezului, dacă, din multitudinea de subiecte mă opresc azi asupra unui subiect de maxim interes general: claxonarii. Sunt, însă, sigur că prostia și nesimțirea vă deranjează în aceeași măsură și că fenomenul trebuie stopat într-un fel. Există chiar prevederi legislative despre claxonatul în oraș, dar, cine se mai gândește acum la astfel de probleme minore?... Am trecut adesea prin orășele de provincie în străinătate, unde semnul cu claxonatul interzis era la loc de cinste. Și ferească sfântul să tulburi fonic liniștea patriarhală a localității, că te scormonești rapid în buzunare să achiți o amendă consistentă.

Cu cercul la… Teatru

Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Târgu Jiu trebuie să fie mai bine cunoscut, ca instituţie şi scenă generoasă de spectacole cultural-artistice menite să contribuie la formarea şi cultivarea spirituală a spectatorilor, prin modalităţi clasice şi moderne. Se poate observa că în ultimii doi ani şcolari programele de activităţi ale cercurilor pedagogice cu profesori de limba şi literatura română, preuniversitari, se desfăşoară, pare-se, alternativ, în spaţii şcolare şi extraşcolare. În anul şcolar 2008-2009, cercurile şi-au concretizat şi eficientizat programele instructiv-educative la Biblioteca Judeţeană Cristian Tell (CNET), în parcul central, la Muzeul de Artă (CNTV) şi într-o sală tradiţională de clasă (CNSH). Toate cele trei cercuri, riguros valoric, s-au situat pe trepte apropiate, ca altitudine profesională, didactică.

Paradigma postmodernistă sau modelul educaţional

Ca trăitori ai spaţio-temporalităţii postmoderniste, ne punem întrebarea legitimă : când a început criza modelului uman şi implicit a modelului educaţional? Odată cu paradoxul antinomiei cultură-civilizaţie? Renaşterea oferă modelul uman ideal sau înstrăinarea conştiinţei de divinitate prin plasarea omului ca „centru al universului”? Tiparul lui Gutenberg din jurul anului 1430 este un semn al culturii, sau riscul civilizaţiei care a înlocuirii originalului cu copia ?

Vacanţa rămâne un obicei, indiferent de vremuri

De prea multe ori, românul preferă să vadă lucrurile prin prisma oamenilor din statele unde civilizaţia este la ea acasă. El vrea să aibă munţii lor şi să hoinărească pe meleagurile acestora. Tânjesc după staţiunile străine şi pun mereu în balanţă, ofertele lor cu ofertele noastre. Nici pentru vacanţa de Paşte din acest an, gorjenii nu au făcut excepţii de la regulă. Au comparat ofertele şi s-au hotărât asupra modului de petrecere a minivacanţei.

Garsonierele şi birourile centrale, cele mai solicitate pentru închiriere

Orientarea către client este un dat al fiecărui agent economic. O spun şi agenţii imobiliari din municipiul Târgu Jiu. Şi asta pentru că, apartamentele, garsonierele sau spaţiile comerciale valorează atât cât este dispus cumpărătorul să plătească pentru a intra în posesia lor, sau pentru a le închiria. Şi cum puterea financiară a acestuia este din ce în ce mai mică, potrivit analiştilor, chiriile îşi vor menţine un trend descendent şi pe parcursul acestui an, chiar dacă momentan, nivelul lor a stagnat.

Cum votează cei 200.000 de români fără curent?

„100.000 de gospodării nu au curent electric, adică nu se uită la «Dan Diaconescu în direct». Asta este, din nefericire”, a spus...

Revizuirea Constituţiei – o nouă demonstraţie de incompetenţă politică

Într-o perioadă în care ţara urlă pe străzi, politicienilor români le arde de lucruri mai puţin arzătoare. Convocaţi, în două rânduri, la Cotroceni de preşedintele Traian Băsescu, pentru a se pronunţa în privinţa modificării Constituţiei, liderii partidelor politice au făcut o nouă demonstraţie de incompetenţă politică. Atât liberalii, cât şi social-democraţii au invocat faptul că, preşedintele Băsescu este cel care încearcă să deturneze atenţia opiniei publice de  la adevăratele probleme cu care se confruntă societatea românească în acest moment, liderii celor două partide politice nefiind de acord cu propunerile făcute de preşedinte, de revizuire a Constituţiei, aprobate de altfel prin referendum. Ei au spus de fapt că, Traian Băsescu încearcă prin această consultare să-şi consolideze puterea personală şi nicidecum nu doreşte o dezbatere serioasă pe această temă.

Kamara a ales familia în locul vizei

În vreme ce Pandurii au un atac de doar 15 goluri, cel mai slab din Liga I, atacanţii de la care suporterii gorjeni uită de meciuri, iar conducerea uită să-i sancţioneze. Adus în iarnă ca soluţie salvatoare pentru ofensiva echipei gorjene, Kamara n-a rupt gura târgului în cele două jocuri disputate în retur. Chiar dacă în primele două etape ale returului Kamara nu a strălucit, mulţi s-au întrebat de ce acesta nu a fost în lotul Pandurilor la meciul cu Universitatea Craiova.

Pentru cine trag clopotele, Marine?

Criza Pandurilor naşte întrebări fără răspuns. Cine este vinovat de situaţia în care echipa a ajuns după ce trupa lui Ciobotariu n-a fost în stare să învingă nici măcar o echipă a Craiovei aflată în genunchi? Condescu mărturiseşte că nici el nu ştie. S-a întrebat oare dacă nu cumva vina îi aparţine? Situaţia, la doar trei etape de la reluarea campionatului după pauza de iarnă, tinde să devină una fără ieşire pentru antrenorul Liviu Ciobotariu, un antrenor încolţit de suporteri, de presă, de jucători, dar mai ales de rezultate.

Tot ce-i PSD, afară!

Tot ceea ce este considerat benefic în teoria democraţiei pentru progresul societăţii umane a fost preluat greşit de către capitalismul laic românesc şi transformat în pârghii antiprogres, datorită subordonării acestor instrumente democratice unui scop josnic: acela de înavuţire grabnică prin excluderea oricărui posibil eşec. În teoria democraţiei clasice se recunoaşte necesitatea existenţei partidelor politice, cărora le revine sarcina de a conduce prin intermediul pârghiei politice societate spre prosperitate şi progres.

Cu barca pe uscat!

Partidele politice româneşti trec prin momente de schimbări, de prefaceri, de permutări şi revolte, fenomene ce au drept scop prezumtiv o repoziţionare a acestora pe scena politică.

Nimeni nu vrea să piardă ce a câştigat până acum, iar învinşii vor să-şi ia revanşa mizând totul pe strategiile de ultim moment. Ca atare, liderii politici scot din joben tot felul de iepuraşi pe care îi împrăştie în public cu dorinţa expresă de a afla cât mai multe despre felul în care sunt receptaţi de electorat. Miza este mare dacă privim spre viitor. Peste doi ani ne aşteaptă alegeri locale şi generale, dar şi europarlamentarele şi alegerile pentru preşedinte. Până atunci, toată lumea trebuie să aibă temele făcute. Cei care nu se vor adapta luptei, vor dispărea.

Polemici gorjene

Mobilul acestor polemici, pe care le aduc la cunoştinţa cititorilor noştri, este unul major, dacă ne gândim profund la personalitatea şi opera lui Mihai Eminescu. Astfel de polemici pot devansa sensul peiorativ de…provinciale, gorjene, târgujiene, judeţene sau locale, mai mult sau mai puţin cordiale, dacă utilizăm epitetul inspirat al prozatorului şi eseistului Octavian Paler. Aşa se face că în hora polemicii au intrat critici, scriitori, eseişti şi publicişti iluştri, precum Gheorghe Grigurcu, oameni de ştiinţă, filozofi, polemişti şi pamfletari ca Horia Roman Patapievici, profesori cu doctorate în litere ca Zenovie Cârlugea, profesori veritabili ca Eugen Velican şi ofiţeri cu pensie lucrativă ca Dumitru Grama.

Restabilirea ordinii naturale a lumii

Binecuvântă de Iisus, salcia plângătoare îşi păstrează caracterul sacral şi în calitatea ei de acoperământ vegetal al căsuţei. E arborele dragostei plânse, ca pom care nu face poame, dar îşi revarsă vitalitatea şi fecunditatea alături, asupra întregii naturi vegetale şi animale. De aici acel lamento scâncit al feminităţii neduse până la capăt, la rodire,al vieţii închinate lui Iisus. Lui Lao Tze, spune legenda, îi plăcea să mediteze sub o salcie.

Au învăţat să muncească organizat şi cu simţul răspunderii

Activitatea lor este extrem de periculoasă. Stilul de viaţă şi riscurile i-au învăţat să fie duri. Vorbesc puţin şi sunt foarte atenţi la tot ceea ce se petrece în jurul lor. Ştiu să lucreze în echipă. Nu o fac oricum, ci cât se poate de organizat. Sunt asupriţi din cauza condiţiilor în care îşi desfăşoară cele opt ore de muncă, dar nu se plâng niciodată. Nu au funcţii de conducere, dar sunt direct răspunzători de profitabilitatea unităţii de lucru. Li se trasează sarcini. Li se stabilesc obiective clare. Programul de muncă este acelaşi în fiecare zi.

Competiţia – prilej de selecţie la scenă dechisă

7 martie, Slatina. Etapa inerjudeţeană a Olimpiadei şcolare, clasele III-VIII, pentru liceele de muzică. Liceul de Muzică şi Arte Plastice  ”Constantin Brăiloiu” participă cu 17 elevi selectaţi în urma etapei municipale, care au obţinut 13 premii şi 4 menţiuni. De curând a avut loc la Bucureşti, sub egida Ministerului Educaţiei  o consfătuire privind ”utilitatea” învăţământului de tip individual raportat la bugetul alocat ”bugetarilor”, prilej de discuţii şi dispute interminabile. Se pare, totuşi că orientarea în Educaţie este favorabilă învăţământului artistic. Cine ar putea fi atât de ostil acestei minunate modelări a sufletelor de copii?

Teatrul între creaţie şi educaţie

Privitor ca la teatru/ Tu în lume să te-închipui/ Joace unul şi pe patru/ Totuşi tu ghicive-i chipul, spunea Eminescu în poezia gnomică, binecunoscuta Glossă.

Privim adesea viaţa ca spectatori. Aşa putem fi detaşaţi, fals obiectivi, iar neimplicarea ne conferă o prea mare încredere în noi înşine, să nu spun indolentă, diluată în rece aroganţă. Suntem de o impasibilitate extremă şi, ce-i mai grav, îi îndemnăm şi pe alţii la lâncezeală.

Afaceriştii gorjeni vor să lucreze cinstit

Judecata sănătoasă a unora dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din judeţul Gorj, se întemeiază pe realitatea mediului economic. Pentru aceştia, dorinţa de a desfăşura propria activitate, a fost mult mai puternică decât confortul şi siguranţa, pe care la vremea respectivă, locul lor de muncă le-o putea oferi. Au răspuns provocărilor şi au pornit motoarele propriilor afaceri. Perioadele lor nu au fost întotdeauna doar unele de glorie. Urcuşurile şi coborâşurile şi-au găsit loc în viaţa lor profesională, indiferent de activitatea pe care au întreprins-o. Succesul lor nu a venit peste noapte, ci l-au dobândit cu timpul.

Pacienţii gorjeni, interesaţi de drepturile lor

Ideea de progres a aprins minţile a tot mai multor gorjeni. Vor să li se respecte drepturile şi din acest motiv sunt tot mai interesaţi de ceea ce, teoretic, li se cuvine. Aşa se face că, pe parcursul anului 2009, nu mai puţin de 726 de persoane s-au adresat reprezentanţilor Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Gorj. Astfel, 432 de gorjeni au apelat numărul de telefon pus la dispoziţia cetăţenilor, alte 203 persoane au mers în audienţă, în timp ce alţi 91 de locuitori ai judeţului au ales varianta petiţiilor.

Riscul de a fi elev bursier

Bugetul anual reprezintă, în 2010, o mare problemă pentru edilii din judeţul Gorj. Deşi acesta este o bună modalitate de a ţine socoteala banilor, creează un sistem care nu este îndeajuns de flexibil pentru a se adapta la schimbări. Fie că le place, fie că nu, stabilirea acestuia este inevitabilă. Potrivit teoriilor, un buget bine gândit face ca banii să fie alocaţi pentru ocazii viitoare, nu pentru cele din trecut. Dar ce faci atunci când în categoria ocaziilor viitoare, ţi se pasează „responsabilităţi surpriză”?

Ţara văzută prin fundul paharului

O publicaţie germană a avut iniţiativa interesantă de a transmite către premierul Greciei o scrisoare deschisă şi plină de recomandări anticriză. Grecia este...

Alianţa D.A. de ce?!

Presa locală face, din nou, speculaţii pe tema alianţei dintre PDL şi PNL Gorj. Ionel Manţog şi Dan Ilie Morega, cei doi protagonişti ai acestei alianţe, şi-au anunţat intenţia de a relua discuţiile...

Gropile lor şi gropile noastre!

Mărturisesc că întotdeauna m-a fascinat spiritul german. Exactitatea, seriozitatea, hotărârea şi ingeniozitatea cu care îşi pun în practică ideile. Nu vorbim aici de cultura, de arta sau filosofia germană, ci de spirtul practic al acestui popor, care a făcut din Germania după cel de-al doilea război mondial cea mai bogată ţară a Europei, în ciuda faptului că, în calitatea ei de putere învinsă a trebuit să plătească un tribut enorm. A ştiut foarte bine să împletească calităţile sale ca naţiune cu banii primiţi de la americani pentru reconstrucţie. Ceea ce vedem astăzi este rodul unui efort enorm şi a unei voinţe de fier. A unei organizări desăvârşite.

Cu salarii, fără salarii...

Salariile jucătorilor de la Energia Rovinari sunt în uşoară întârziere, însă antrenorul Theo Evans refuză să creadă că neplata la timp a acestora poate fi una dintre cauzele eşecului usturător de la Braşov, eşec ce a tăiat aripile echipei gorjene în zborul ei spre play-off.

Pauzele lungi şi dese

Băieţii lui Vasile Stângă n-au mai prins un joc oficial de pe 21 februarie, dată la care reuşea să învingă la Baia Mare, acea victorie netezind drumul gorjenilor spre o nouă prezenţă în Cupele Europene. Victorie la Baia Mare şi apoi… pauză. Nu doar un weekend, ci două, asta pentru că pe lângă meciul anulat datorită retragerii celor de la CSM Medgidia, Energia a fost nevoită să-şi amâne şi meciul cu HCM Constanţa din Liga Naţională, astapentru că echipa campioană se va bate, în aceeaşi zi în care era programată etapa, cu Pick Szeged în Liga Campionilor.

Nouă din nouă, mai greu ca la Loto

În vreme ce tot mai mulţi privesc sceptici spre viitorul Pandurilor, care n-au acumulat nici un punct în retur apropiindu-se ameninţător de locurile retrogradabile, preşedintele Marin Condescu este în continuare optimist. Preşedintele Pandurilor, după ce a infirmat zvonurile conform cărora zilele lui Ciobotariu la cârma echipei târgujiene ar fi numărate, a admis că următoarele trei partide pot fi hotărâtoare în ceea ce priveşte soarta tehnicianului. Condescu a dezvăluit şi care este obiectivul lui Ciobotariu, unul extrem de dificil în actualele condiţii: „Liviu Ciobotariu, dacă va câştiga meciurile cu Universitatea Craiova, Internaţional Piteşti şi Ceahlăul Piatra Neamţ îşi va îndeplini obiectivul”, a declarat preşedintele.

Jurnalişti sportivi sau clovni într-un spectacol penibil?

Nu întotdeauna m-am regăsit printre cei numiţi „ziarişti” sau cum le place unora să-şi spună, „oameni de presă”. Fie că, vreme de aproape 15 ani, am încercat, iar cei care m-au ascultat la radio pot spune dacă am reuşit sau nu, să le aduc oamenilor în viaţă măcar o fărâmă din bucuria muzicii pe care am crezut-o de calitate, fie că, aşa cum fac acum, am aşternut pe hârtie sau on-line rânduri legate de viaţa sportivă, de fiecare dată mi-a fost greu să mă simt ca făcând parte din categoriile mai sus amintite.

Educaţia cu susu-n jos

Prea puţine seri au trecut de când Realitatea tv se arăta foarte îngrijorată de harababura din actualul sistem educaţional şi se străduia să găsească soluţii de ieşire din criza educaţională ajunsă în prezent la limita inferioară a pragului de jos. A început aşa, ceva, ca o campanie pe care am putea-o numi ţipătul miezului neputincios. Aceasta îşi propune să ia mitocănia din întreaga societate de coarne, să dea cu ea de-azvârlita ca s-o ucidă din culpă, dar mai cu toleranţă, să nu spargă porţelanurile...

Despre condiţia femeii

A scrie despre condiţia femeii la început de primăvară, când îi este permis să fie, poate, narcisistă sau egocentristă, este deja superfluu. În felul acesta, abordarea nu este suspectă de vreun filon tragic, racinian. Este bine ştiut că în literatura clasică franceză Racine prefera să focalizeze atenţia naratorială asupra forţei feminine de a-şi croi şi de a-şi asuma destine implacabile, după cum se observă şi din tragediile sale cu titluri date de personajele feminine. Corneille este, în percepţia cititorului, atras de personajele masculine, a căror tărie de caracter, tipologizantă, le aşează la graniţa dintre literatură şi mit.

Cine tace, te face!

Cineva are totuşi curajul să-l înfrunte pe Morega. Acesta este Gheorghe Orzan. Actualul vicepreşedinte al PNL Gorj a luat această decizie încurajat fiind şi de modul în care se comportă o bună parte dintre colegii săi în raport cu Morega. Doar Radu Angheloiu a dat dovadă de bărbăţie şi a anunţat că îl susţine pe Orzan la şefia PNL Gorj. Restul… tac complice.

Noi vrem scandal!

De curând, un coleg şi bun prieten mă apostrofează, spunându-mi, verde în faţă, că presa de azi este de rahat: „avem un apetit teribil pentru lucrurile facile, pentru banalităţi şi trivialităţi”, îmi spune acesta. „Ne încordăm peste măsură, ne uităm cu nesaţ la goliciunea noastră exterioară, rămânând orbi la cea interioară. Ne tabloidizăm. Ajungem să credem în mimi şi prostituate ce pozează în vedete. Asta e!” Degeaba încerc să-l conving că lucrurile stau altfel, că există o astfel de presă, făcută pentru un anume tip de cititor, n-am nici o şansă. Omul o ţine pe a lui! Totul este amestecat în capul său. Totul este o apă şi un pământ.

Eu v-am zis...

Aşa cum am prevăzut exact pe 22 februarie, Mircea Geoană va pierde şi funcţia de preşedinte al Senatului. Miercuri, în plen, senatorul PD-L, Traian Igaş, a anunţat că PD-L va iniţia procedura de suspendare a lui Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului pentru încălcarea Regulamentului, după ce acesta a refuzat solicitarea liderului independenţilor, Liviu Câmpanu, de votare a suplimentării ordinii de zi cu tema locurilor din comisiile permanente.

Carul cu boi!

Nu trebuie decât să dai o fugă prin satele Gorjului şi o să constaţi că acestea sunt înecate în mâzgă şi uitare. Etosul popular, cu tot ce ţine de poveste, basm şi legendă, a intrat de mult în tratatele de sociologie şi folcloristică. Bântuiţi încă de stafia trecutului comunist, ţăranii noştri trăiesc o viaţă sub semnul improvizaţiei: construcţii fără nici o raţiune, uliţe înglodate în praf şi nămol, oameni amărâţi, tineri derutaţi, bătrâni pe chipul cărora timpul a săpat urme adânci. Tradiţia a murit. Totul este făcut fără nici o noimă. Peste tot vedem ruinele trecutului.

Ca la teatru…

Aceiaşi infatigabili organizatori, Centrul Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale şi Biblioteca Judeţeană Christian Tell, în luna februarie, spre sfârşitul sezonului hibernal, ne-au oferit un alt eveniment sau spectacol literar-artistic la care au participat, pe lângă autorităţile cultural-administrative şi politice, multe adolescente şi adolescenţi mobilizaţi şi animaţi de d-na prof.dr. Elena Roată şi oameni de toate vârstele, dornici de a fi prezenţi la întâlniri cu scriitori şi de a recepta, prin lansările de cărţi ale acestora, din conţinutul operelor lor originale. Afluenţa a fost, aşadar, remarcabilă.

Sfânta Duminică ca Mater Silvae

Să revenim la Sfânta Duminică, stăpâna pădurii, etapa finală, neghicită şi încheiată neaşteptat de repede, a călătoriei făcute de fata moşneagului după ce trece de aleea încercărilor preliminare. În alte basme ale românilor ( dar şi ale literaturii europene, şi ale literaturii ruse) patroana pădurii încorporează urâţenia, răutatea şi primejdia într-un spaţiu al rătăcirii şi pierzaniei. Muma Pădurii defineşte etic şi estetic lumea silvestră absconsă şi de nepătruns, feminitatea stihială, grotescă şi malignă. Sfânta Duminică a lui Creangă întruchipează altceva, idealul monahal văzut în spirit cvasi-laic, purtat fără tragere de inimă, pentru care personajele sale nu au o vocaţie deosebită.

Africa

Întotdeauna când vorbim de Africa, deja ne-am obişnuit să începem cu numărul celor care trăiesc de la o zi la alta cu mai puţin de 1 dolar pe zi. În tot acest timp, noi dăm din colţ în colţ că n-avem bani de facturi minim 3 sau 400 de euro pe lună. Singura lor posibilitate este să încerce să-şi valorifice potenţialul agricol. Acum, punem şi noi o întrebare logică. Daca România , o ţară cu potenţial agricol extraordinar, membră U.E. şi nu e în stare să aibă o agricultură performantă, oare nenorociţii sorţii, africanii, care nu au nici o variantă, ei ce vor face? Cine sunt investitorii care totuşi bagă bani în agricultura din Africa?

Paradigma postmodernistă, primăvara tranziţiei noastre, sau gânduri pentru Maria…

Ideea acestui articol a apărut odată cu prima zi a primăverii, când toate vieţuitoarele ies la soare după o iarnă lungă şi geroasă, în care frigul tranziţiei paraliza până şi cel mai legitim drept la o răsuflare mai caldă. Orice asemănare cu realitatea este pur întâmplătoare: personajele sunt imaginare, într-o lume imaginară, special creată pentru a feri realitatea prin excelenţă justiţiară de eventuale infiltrări duşmănoase.

BNR Gorj, centru deliberativ local

Într-o încercare de a privi problemele în perspectivă, oamenii de afaceri din judeţul Gorj şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, au supus unei dezbateri publice, actualele aspecte dificile ale economiei, vizând găsirea unor soluţii pentru depăşirea acestora. Li s-a părut necesar să arunce o privire asupra vârtejului complexităţii în care continuă să fie înghiţit mediul economic şi şi-au propus să viziteze majoritatea zonelor din ţară.

Recalificare profesională sau ultima „speranţă” a şomerilor gorjeni

Au anunţat din timp intenţia de a face concedieri şi iată că şi-au respectat promisiunile în acest sens. Unităţile economice din judeţul Gorj au acţionat conform planului de la începutul lui 2010 şi astfel, nu mai puţin de 240 de gorjeni au rămas fără locuri de muncă. Constrânşi de situaţie, tot mai mulţi şomeri au ales varianta recalificării profesionale în domenii care, potrivit specialiştilor, răspund nevoilor actuale de pe piaţa muncii.

Condiţii de viaţă…ca pe la noi

Nivelul de trai şi calitatea vieţii sunt două aspecte strict legate de persoana fiecăruia dintre noi. Mai devreme sau mai târziu, omul conştientizează aceste două părţi ale sensului pe care i-l poate da modului său de a trăi. La un moment dat, fiecare persoană este interesată de locul pe care îl ocupă în societate. Nivelul de trai arată condiţiile de viaţă ale populaţiei, gradul de dezvoltare culturală şi de ce nu a învăţământului sau a sistemului de sănătate.

Amurg violet pe Valurile Dunării

Şeful statului român, deşi ar putea să fie şi al statului degeaba, după cum merge economia şi cum se mişcă guvernul la politici anticriză, adică Traian Băsescu...

„Electra”, mon amour!

Uşor dar sigur, numele companiei „Electra” intră în limbajul comun. Cei mai preocupaţi de soarta viitoarei mari companii energetice sunt, desigur, cei care lucrează în domenii precum energie sau minerit.

Lupusavei a menţinut Energia pe linia de plutire

Eroul partidei câştigate in-extremis de Energia în faţa celor de la Mureş Târgu Mureş este fără doar şi poate Silviu Lupusavei, fundaşul Energiei dând semnalul revenirii echipei gorjene după ce aceasta fusese condusă chiar şi cu 17 puncte. Deşi Lupusavei a jucat câteva minute şi înaintea ultimului sfert, doar evoluţia sa din ultimele 10 minute din meciul cu Mureş Târgu Mureşa fost cea care a dat aripi Energiei purtând-o spre un succes în care puţini mai credeau la un moment dat.

Pandurii se mută la Motru

Pandurii au demarat procedurile de omologare a terenului din Motru pentru ca după meciul cu Universitatea Craiova, echipa târgujiană să-şi dispute meciurile de pe teren propriu la Motru după ce  Consiliul de Administraţie al Pandurilor a decis ca echipa târgujiană să se mute la Motru în cazul în care suprafaţa de joc a „Municipal”-ului din Târgu Jiu va intra în reparaţii capitale. Concluziile vizitei delegaţiei Pandurilor la Motru sunt că echipa târgujiană ar putea evolua în Liga I pe Stadionul „Minerul”, însă va fi nevoie de o urgentă cosmetizare a acestuia.

Sub pământ SRL

În buna tradiţie a momentelor dificile pe care Pandurii le-au trăit în Liga I, după înfrângerea din prima rundă a returului, Marin Condescu a organizat o nouă excursie tematică pentru jucătorii echipei gorjene. Dacă de multe ori jucătorii au fost trimişi la mănăstire pentru a afla de la Dumnezeu calea spre victorie, de această dată preşedintele Pandurilor şi-a băgat jucătorii în pământ. La propriu, dar nu în sensul grav al expresiei, fiind vorba de o vizită la o mină de subteran. Jucătorii au fost duşi la cariera Lupoaia din Motru.

Filme vechi, scenarii repetate

Imaginea creată de jocul celor de la Pandurii în meciul pierdut în faţa Astrei pe teren propriu a fost una a unei echipe lipsite de ambiţie. Este un film pe care l-am mai văzut rulând pe „Municipal” şi, din păcate, nu este deloc unul dintre cele cu care să ne mândrim, aşa cum ne mândrim cu Ionuţ Stoica, actorul gorjean ce n-a călcat de pomană covorul roşu de la Cannes.

Aceleaşi soluţii temporare…

Autorităţile locale ale municipiului Târgu Jiu au anunţat un buget care ţine pasul cu criza economică. În anul 2010 se vor face investiţii, dar numai pentru strictul necesar. Toată lumea vprbeşte despre economii. Toţi fac economii sau cel puţin asta declară. Puţini sunt însă cei care cu adevărat vor ca banul public să nu mai fie risipit pet e miri ce. De muncă serioasă şi responsabilitatea lucrului bine făcut, autorităţile parcă nici nu vor să audă. De ce oare? Poate că nici ele nu mai ştiu. Pentru că dacă ar şti, nu ar insista să facă totul de mântuială şi după bunul plac. Nu ar trece printr-o serie neîntreruptă de nereuşite şi nici nu ar repeta greşelile.

Morega şi-a pus Manta(ua) pe ţambal!

Ironia sorţii, Pantelimon Manta a fost dat afară din PNL, după ce actuala conducere a partidului a făcut o mare tevatură, ezitând să prezinte dovada. Ordinul de excludere din partid i-a fost înmânat lui Mnata de un  fost securist, Ion Răuţ, ajuns purtător de cuvânt la PNL Gorj. Chestiunea cu pricina a fost tranşată ca urmare a faptului că, Pantelimon Manta a negat în mod repetat excluderea sa din PNL.

Aşa, o aroganţă…

Nou-nouţul preşedinte al PSD nu este - aşa cum zice dânsul - “enervant de tânăr”. Pentru unii e doar enervant… Dincolo de zâmbetul şăgalnic, discursul politicos şi tonul prietenos, eu cred că dl. Ponta este ambiţios, orgolios, ranchiunos, înţepăcios - uneori chiar obraznic, uns cu toate alifiile, totdeauna pregătit pentru orice şi chiar mai arogant decât Năstase - pe care l-a şi articulat la un moment dat, ca să vadă toată lumea cine e şeful în public.

Rromânia

Voindu-se conciliant şi pe placul etniei rrome, preşedintele a încercat un compliment, nefericit, nepotrivit şi generator de reacţii absolut fireşti din partea oricăror cetăţeni de bun simţ. Problema - chiar exagerată de către Băsescu - are, însă, suport real.

Dacă aruncăm doar o privire sumară asupra mediei din România, înţelegem de unde ni se trage. În goana după tiraje şi audienţe, materialele cu tematică ţigănească sunt pe primul loc. În presa scrisă, subiectele despre bogăţia rromilor, despre nunţile fastuoase sau despre scandalurile celebre ţin prima pagină. Rubrica mondenă este plină de starurile maneliste, ce maşini bengoase au, sau cu ce femei umblă.

Hai, poate nu chiar unu la sută...

N-am nimic cu maneliştii, i-am lăsat în durerea lor, în ritmurile lor, câtă vreme nu m-au agresat. În definitiv, nu m-a obligat nimeni, niciodată, să ascult ceva ce nu-mi place, sau să mă uit la ceva ce nu-mi place.Nu mă deranjează preferinţele nimănui fie ele muzicale, culinare, vestimentare, sexuale, în definitiv, fiecare mănâncă ce vrea sau şi-o scapă pe unde îi vine bine, “de gustibus non disputandum”. Sunt larg la inimă şi înţeleg că orice ţăcănit de pe pământ are dreptul să se simtă bine în felul lui, câtă vreme simţitul lui bine nu mă face pe mine să mă simt prost...

Povestea tânărului Victor Ponta şi a nesăbuitei sale bunici!

După un congres în care au fost folosite toate ingredientele existente în politica românească: mult circ, jocuri de culise, discursuri sforăitoare, atacuri sub centură, PSD-ul a reuşit să-şi aleagă o nouă echipă de conducere, mai precis un nou lider politic, Victor Ponta, secretarul general şi vicepreşedinţii partidului făcând parte, în bună măsură, din fosta echipă a lui Mircea Geoană.

Adio polemicii!

Deşi editat de USR şi Fundaţia România literară, cu sprijinul Fundaţiei Anonimul, recent, beneficiind şi de cel venit de la Roşia Montană Gold Corporation, cel mai important hebdomadar cultural-artistic, difuzat din Bucureşti în ţară şi în străinătate, cunoaşte Criza presei, după cum ne avertizează Nicolae Manolescu prin titlul editorialului din primul număr pe 2010. De aceea, pentru a atenua efectele indezirabile ale acestei crize, au survenit cel puţin 3 schimbări evidente: formatul, diminuarea formaţiei redacţionale şi a spaţiului publicistic de la 32 la 24 de pagini.

Iniţierea fetei moşneagului Nătăfleaţă în vederea matrimoniului

Proba decisivă – menajeria la casa Sfintei Dumineci – este prefaţată de alte patru încercări/ispite la care o supune peisajul antropomorf, munci în care ea este, pe rând, veterinar, horticultor, fântânar şi zidar, pricepută şi smerită. Fântâna şi cuptorul sunt încercări ale apei şi ale focului, obligatorii şi în alte poveşti, de pildă Punguţa cu doi bani sau Povestea lui Harap-Alb. În sens larg, fântâna şi cuptorul apar ca locuri de popas, potolind setea şi foamea pelerinului, cum se întâmplă în Cinci pâni sau în Fata babei şi fata moşneagului.

Implozia structurii piramidale a infinitei zevzecii

Prăbuşirea actualului sistem social devine din ce în ce mai observabilă cu ochiul liber. Colaps economic, criză mondială, concedieri masive, foamete, crime, îndobitocire în masă, teama zilei de mâine, sinucideri tot mai numeroase, etc. Ca şi când nu ar fi de ajuns, calamităţi naturale tot mai frecvente distrug adăposturi pe arii extinse şi ia vieţi, în timp ce boli din ce în ce mai grave şi mai greu de vindecat îşi fac simţită prezenţa pretutindeni.

Colegiul Naţional Tudor Vladimirescu, la ceas aniversar

În anul 1890, după cererile repetate ale orăşenilor pentru înfiinţarea unei şcoli stabile, reprezentanţii “Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice”, au transmis autorităţilor locale din Târgu Jiu, aprobarea infiinţării unui Gimnaziu real. Trecutul cultural şi istoric a fost unul dintre argumentele plauzibile care l-a şi determinat pe Titu Maiorescu, atunci ministrul Instrucţiunii publice să aprobe prin Ordinul nr. 7680 din 23 iulie 1890 înfiinţarea instituţiei.

Unii agenţi economici gorjeni acţionează după propriile reguli

Cinstea a fost mereu, este şi va fi cea mai bună politică într-o economie de piaţă liberă. Din păcate, unii agenţi economici din judeţul Gorj cunosc şi pun în practică o serie întreagă de forme de necinste. Este trist să vedem că a „scăpa nepedepsiţi” sau a scăpa feriţi de sancţiuni, a devenit un adevărat sport şi poate unul dintre obiectivele de bază ale administratorilor de firme.

Criza drumurilor din România

Cu ani în urmă, în societatea noastră, eminamente agrară, tot omul îşi purta cu capul plecat, cu animalele la jug, familia spre ţarinile cultivate. În căruţa zguduită de gropile drumului, făceai, involuntar, un fel de gimnastică. O gimnastică naturală, care, în timp, a fost înlocuită cu sălile de fitness, după cum drumurile cu bucluc s-au transformat în şosele neaccidentate care te îmbie cu maşina la plimbări silenţioase.

Dinozaurii carnivori

Foamea care e în PSD s-a văzut abia după ce s-a terminat lucrările Congresului, în urma căruia uluitor de tânărul Victor Ponta a fost extras şef, dintr-o bască ce de câţiva ani miroase...

Miracolul AMADEUS

Când invit lumea la teatru cu textul acesta, nu chem lumea să mă vadă pe mine, am făcut film, am făcut şi teatru, am jucat roluri…mă poate invidia Pacino, care a făcut film dar a simţit nevoia de teatru.

Pe străzi cu trotineta sau povestea primarului care dă-n gropi

Opinie publică apreciază că, Florin Cârciumaru este unul dintre cei mai apreciaţi primari din ţară. Renumele şi l-a clădit cu migală şi metodă. Sunt deja bine cunoscute obiceiurile priamarului Cârciumaru de a face administraţie după un plan bine stabilit şi verificat minuţios. În anii de când când este primarul municipiului Târgu Jiu a reuşit, într-un fel, să schimbe faţa oraşului. Formaţia sa de inginer şi faptul că de-a lungul carierei a avut muncă de răspundere în cadrul unităţilor economice pe care le-a condus, îi dau un plus de pricepere. Meritele sale în administraţie l-au propulsat şi în viaţa politică. Adus de mână în politică de fostul lider social-democrat, Nicolae Mischie, el a reuşit, în cele din urmă, să ocupe scaunul lăsat liber de mentorul său. Mai mult chiar, să se dezică de acesta, fapt ce ar putea avea, mai ales, conotaţii de ordin moral.

Gorjul, buricul pământului

O victorie cât o inimă de român zbătându-se, dar şi o stranie potriveală mă determină să scriu acest editorial. Victoria aparţine, în primul rând preşedintelui Asociaţiei “21 decembrie 1989” - Teodor Mărieş - iar potriveala, destinului gorjenesc. Dar, despre, potriveală, vorbim la finalul poveştii!

Iată, la început, despre ce este vorba! Tiptil, precum pisica pe lângă oala cu smântână Guvernul României a spart o fereastră, făcând loc unui suflu de aer curat care ar putea să ne însănătoşească. A aprobat desecretizarea a peste 7 mii 600 de file, din totalul de 8.635, care încă erau ţinute în secret la Ministerul Apărării.

Generaţia inimilor de aur

Lupta pentru salvarea unei vieţi i-a adus săptămâna trecută pentru prima dată în faţa publicului gorjean pe Hagi şi Gică Popescu, doi dintre fotbaliştii pe care România ar fi trebuit să legalizeze clonarea. Hagi, Gică Popescu, Adi Ilie, Belodedici, Lung, Cârţu, Rotariu, Gabi Popescu sau Toni Doboş au demonstrat că Generaţia de Aur are şi inimi de aur, aceste legende ale fotbalului românesc răspunzând fără ezitare chemării Pandurilor şi a celor de la Umbro pentru a reda speranţa într-o viaţă mai bună pentru Andrei Glăvan, un puşti de doar opt ani nevoit să lupte cu o nemiloasă boală.

Pandurii în focul încrucişat dintre Solomon şi Mititelu

Primarul Craiovei, Antonie Solomon, a tulburat din nou apele în conflictul pe care-l are cu patronul Universităţii aruncând între cele două tabere pe cei de la Pandurii. Solomon a declarat că Cetatea Băniei nu va rămâne fără fotbal în prima ligă după plecarea Universităţii la Drobeta Turnu Severin spunând că Pandurii l-au contactat pentru a se muta pentru o perioadă pe stadionul „Ion Oblemenco” din Craiova. Preşedintele Pandurilor îi asigură însă pe cei care se tem că Pandurii doresc să-i ia locul Universităţii că nu este vorba despre aşa ceva şi la mijloc nu este decât problema pe care gorjenii o au în dorinţa lor de a demara lucrările pentru refacerea suprafeţei de joc de pe „Municipal”.

Schimabrea la faţă a unui preşedinte

Nu e prima dată când ne întrebăm cât de drepte sau inspirate sunt deciziile luate de Marin Condescu în ultima vreme. Este unul dintre personajele fotbalului românesc ce arată de la o vreme o cu totul altă faţă decât cea cu care eram obişnuiţi în urmă cu câţiva ani. Şi din păcate, imaginea sa este departe de a deveni una mai bună, în ciuda unor evenimente, precum cel de săptămâna trecută, când Pandurii au adus la Târgu Jiu „Generaţia de Aur” pentru a ajuta un puşti cu care soarta a fost crudă.

Sărmanul… Patapievici

Traversăm o perioadă în care scrisul cunoaşte o adevărată stare de ebuliţie, pe când cititul un indubitabil declin. Am nutrit mereu convingerea că nici măcar un articol ocazional nu trebuie scris neglijent, fără documentare riguroasă. Nu sunt un calofil, dar afirmaţiile false îmi creează un sentiment de revoltă. Îndată îmi vin în minte cuvintele lui T. Maiorescu, după care viţiul radical al culturii noastre este neadevărul: neadevăr în politică, neadevăr în poezie, neadevăr până şi în gramatică….

Actualitatea unui învăţământ cu performanţe

Dacă există seriozitate în sistemul de învăţământ, acest descriptor docimologic caracterizează exclusiv comportamentul particular al unor Oameni care se respectă intelectual, profesional, cu stimă de sine şi cu … nostalgia originilor formatoare. Este genul de dascăli consideraţi, din păcate, anacronici, tributari trecutului şi unui model demn, cu formare solidă, consecventă, din primii ani de şcoală până în prezent, în prezentul carierei, nu până la sfârşitul studiilor universitare.

Cocoşul, pasărea simbol

O întreagă mitologie referitoare la prezenţa cocoşului în existenţa şi în rânduiala lumii, de la debutul ei şi până azi, vine să depună mărturie în contra abuzului comis de mama vitregă şi progenitura ei, care vitregesc însăşi natura lucrurilor: " Cocoşul este în mod universal un simbol solar, pentru că prin cântecul său anunţă răsăritul soarelui" (D.S., vol. I, cap. Cocoşul ). Nu faptele, ci cântecul păsării l-a făcut vestit şi venerat în India şi în Japonia, Ţara Soarelui Răsare, unde cântecul său, armonizat cu al zeilor, a obligat-o chiar pe Amaterasu, zeiţa soarelui, să lase trândăveala şi să se arate din peşteră.

Polemici actuale

După ce am recitit editorialul lui Nicolae Manolescu, Polemică şi pamflet, apărut în nr. 2/ 2010 al revistei România literară, am aderat totalmente, cu gratitudine, la disocierea teoretică subtilă, între termenii din titlu, invocând distincţia lui E.Lovinescu. Autorul volumului Viaţă şi cărţi se confesa în postulate indubitabile, precizând că nu detestă pamfletele, mai ales când sunt opera unor mari artişti, dar are un cult pentru polemici, deoarece criticii preferă polemica, poeţii pamfletul. În asemenea enunţuri asertorice, intuim afinităţile clasicei deosebiri pe care T. Maiorescu o proclama spre sfârşitul secolului XIX în studiul Poeţi şi critici.

Încurajăm falsurile sau alegem obiectele de artizanat?

Provocarea pentru oamenii de azi este aceea de a-şi menţine standarde personale înalte. Şi tot o mare provocare este abilitatea de a se feri de obiectele false, de toate acele articole de prost gust. Spun asta pentru că, în ultima vreme, acestea sunt tot mai des regăsite în rafturile magazinelor târgujiene.

Gheorghe Gorun: " Profesorul este cel care trebuie să trezească interesul elevului, nu manualul"

Când luptăm cu un blocaj, acesta parcă ni se împotriveşte şi mai tare. Şi numai atunci când recunoaştem că acesta există, când avem curajul să îl experimentăm şi să îl acceptăm, începe să se disipeze. Într-un permanent blocaj se află şi învăţământul românesc. În pofida „eforturilor” de a-l readuce pe calea cea bună, sistemul pare că nu va ieşi niciodată din haosul actual.

Cel mai bogat român

În societatea românească se acţionează în cele mai multe cazuri după principiul „ce distilezi toamna, bei iarna“, deşi tot folclorul popular recomandă românului să îşi facă iarna car şi vara sanie...

La pomul lăudat...!

Pe cât de lăudabilă este iniţiativa Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, de a iniţia o dezbatere având ca temă dezvoltarea judeţului Gorj, pe atât de neserioasă...

2010 - Anul internaţional Frederic Chopin

Anul 2010 a fost declarat de UNESCO drept  “Anul Fryderyk Chopin”. Polonia, dar şi ţări de pe întreg mapamondul îi vor aduce un omagiu celebrului compozitor, organizând evenimente muzicale pe întreg parcursul anului, aflate sub patronajul unor Comitete de Onoare deja existente în ţări reprezentând toate continentele.

Pe 1 martie se împlinesc 200 de ani de la naşterea compozitorului Frederic Chopin. Startul evenimentelor internaţionale l-a dat Praga, printr-un concert de gală susţinut la Catedrala Sfântul Vitus, unde s-au comemorat 160 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Frederic Chopin, în luna octombrie 2009.

Victor Ponta: Geoană nu poate opri democraţia

„Eu cred că pot să pierd dar într-un partid care câştigă decât să câştig într-un partid care pierde.”Aceasta este declaraţia dată revistei Polemika, miercuri, cu trei zile înainte de alegerile pentru preşedinţia partidului social-democrat de către Victor Ponta, contracandidatul care l-a pus pe jar pe Mircea Geană anunţând pe ultima sută de metri că va candida, după retragerea neaşteptată a lui Adrian Năstase din cursa pentru cea mai înaltă funcţie în PSD. Victor Ponta a declarat pentru Polemika că pleacă cu a doua şansă în cursa pentru preşedinţia PSD dar speră că social-democraţii îşi doresc o schimbare după înfrângerea de la alegerile prezidenţiale. Mircea Geoană este un personaj care şi-a dat dreapta măsură în politică. Asocierea cu Marian Vanghelie, greşelile impardonabile din preajma alegerilor, pierderea alegerilor îl fac pe Victor Ponta un adversar redutabil.

În cadrul Conferinţei Judeţene Extraordinare PSD Gorj ce a avut loc miercuri, la teatrul Elvira Godeanu, Victor Ponta a prezentat organizaţiei judeţene a PSD proiectul său politic România corectă. De asemenea, în cadrul aceleiaşi conferinţe el l-a desemnat public pe Florin Cârciumaru, preşedintele PSD Gorj, să facă parte din echipa sa de conducere la nivel central, oferindu-i postul de vicepreşedinte al partidului. După ce în urmă cu doar câteva zile Florin Cârciumaru îşi anunţase sprijinul pentru Mircea Geană, miercuri a acceptat propunerea lui Victor Ponta. De subliniat este şi faptul că Florin Cârciumaru primise aceeaşi propunere de la contracandidaţii lui Victor Ponta, Mircea Geoană şi Miron Mitrea.

Paradigma postmodernistă - Hârciogul conceptual, sau cine afectează imaginea şcolii?

A avut cea mai mare notă la PROIECT. Proiect pe care nu l-a văzut nimeni ! Şi aşa conduce şcoala...

Ce-o fi scris la «Analiza SWOT»? Sau n-a scris că e mai greu cu scrisu’...

... că de-atunci ne tot pleacă elevii din şcoală... De ce? Care-or fi motivele din cererile de transfer ? ...sau poate tocmai aşa era PROIECTUL...

Mateiaşi a luat aurul la Cupa României

Plecat cu şase sportivi la Iaşi pentru a boxa la Cupa României, competiţie rezervată juniorilor, Gorjul are acum în vitrină o medalie de aur şi patru de bronz.

Andrei Mateiaşi, boxer antrenat de Dumitru Păun la Minerul Jilţ Mătăsari, l-a învins în finală pe Edver Amis, de la Farul Constanţa, şi a reuşit să câştige Cupa României la juniori la categoria 46 de kg.

Cele trei feţe ale Energiei lui Stângă

Debutul de retur pentru Energia Pandurii Târgu Jiu a fost unul de foc şi se poate spune că echipa lui Vasile Stângă a trecut prin foc până să-şi arate faţa victorioasă în meciul de la Bacău.

În ciuda unor previziuni cât se poate de optimiste, alimentate şi de câteva jocuri reuşite la Cupa Energia, startul gorjenilor în retur a fost unul dureros, soldat cu două eşecuri grele, în faţa unor echipe în care fie din motive legate de obiectivul trasat, fie datorită orgoliilor, Vasile Stângă şi echipa sa şi-ar fi dorit să fenteze înfrângerile.

Pandurii îşi prezintă lotul pentru retur

Acţiunea caritabilă în care este angajat clubul Pandurii va fi folosită şi pentru prezentarea oficială a lotului cu care Liviu Ciobotariu va ataca returul acestei ediţii de campionat, a noilor achiziţii precum şi a noului echipament de joc.

Prezentarea lotului va avea loc sâmbătă la Sala Polivalentă din Târgu Jiu, începând cu ora 14:00, înaintea meciului demonstrativ dintre echipa „Generaţiei de Aur” şi cea a fostelor glorii ale Pandurilor şi va fi precedată de un concert extraordinar al Andrei, care va urca pe scenă începând cu ora 13:00.

All Star Game-ul face cu ochiul baschetbaliştilor de la Energia

După ce anul trecut Energia a trimis la All Star Game-ul baschetului românesc un antrenor şi doi jucători, echipa gorjeană ar putea profita de începutul foarte bun de retur pentru a ajunge şi în acest sezon la All Star Game cu o delegaţie cel puţin la fel de numeroasă.

În 2009 Theo Evans a fost împreună cu Arnautovic la conducerea echipei Sudului, americanul fiind cel care a s-a clasat pe prima poziţie a clasamentului celor nominalizaţi. În echipa lui Evans au fost şi doi baschetbalişti ai Energiei, Bogdan Popescu, între timp plecat la Steaua Turabo, şi Kibwe Trim.

Fotbalişti mari cu inimi de aur

N-au acceptat propunerile lui Condescu de a prelua destinele fotbalului românesc, dar vin la Târgu Jiu pentru o cauză nobilă, pentru ajutorarea unui copil cu care soarta a fost crudă.

Hagi şi Gică Popescu sunt printre cei care au răspuns pozitiv chemării lansate de Pandurii şi Umbro România pentru ca prin numele lor să atragă un număr cât mai mare de donatori la o strângere de fonduri menită să-i dea o nouă şansă la viaţă unui puşti gorjean.