Tag: literatura in gorj
Românii în curs de alfabetizare postuniversitarăVizionari: 390
2 Aprilie 2010 Ora: 10:54
Oamenii fără ocupaţie-sau fără ocupaţie serioasă-îşi fac propriile jucării. În ştiinţă, ori românul nostru de toate zilele îşi face plin de emfază planul că a cucerit vârfurile ştiinţifice, ori îşi declară categoric că ceea ce ştiu alţii că înseamnă ştiinţă nu are nimic de a face cu cercetările/jucăriile sale. Dosare construite, CV-uri plombate cu nimicuri pompoase, pe scurt, castele de nisip, utopii poate pentru cei incapabili să procedeze la fel.
Ecouri polemiceVizionari: 781
26 Martie 2010 Ora: 12:45
Etimologic şi semantic, ecourile şi consecinţele polemice se sting mai repede, în comparaţie cu războaiele care se soldează cu morţi, răniţi şi dispăruţi. Octavian Paler ne-a lăsat Polemici cordiale, iar Nicolae Manolescu a teoretizat succint, într-un editorial din România literară, disocierea dintre Polemică şi pamflet, sistând subit polemicile în revista pe care o coordonează. Polemica la care m-am referit într-o imixtiune precedentă s-ar fi atenuat dacă dl. prof. dr., membru al USR, Zenovie Cârlugea ar fi citit întreaga bibliografie pro şi contra lui Horia Radu Patapievici. Pro ne apar a fi, în ordinea apariţiei, la două săptămâni în timp, articolele lui Gheorghe Grigurcu, Eminescu ieri şi azi şi al lui Eugen Velican, Sărmanul Patapievici, ambele găzduite în paginile revistei Polemika din februarie 2010.
Sărmanul… PatapieviciVizionari: 621
19 Februarie 2010 Ora: 12:24
Traversăm o perioadă în care scrisul cunoaşte o adevărată stare de ebuliţie, pe când cititul un indubitabil declin. Am nutrit mereu convingerea că nici măcar un articol ocazional nu trebuie scris neglijent, fără documentare riguroasă. Nu sunt un calofil, dar afirmaţiile false îmi creează un sentiment de revoltă. Îndată îmi vin în minte cuvintele lui T. Maiorescu, după care viţiul radical al culturii noastre este neadevărul: neadevăr în politică, neadevăr în poezie, neadevăr până şi în gramatică….
Criza de la … România literarăVizionari: 667
29 Ianuarie 2010 Ora: 13:53
„În prezent, revistele au o vandabilitate mult scăzută, faţă de anul 1989. Directorul de la România literară reclamă această realitate. Nu înseamnă însă că profesorii, medicii, studenţii şi, în general, intelectualii, cumpărători obişnuiţi şi fideli, sunt mai săraci astăzi decât ieri. Explicaţia i se pare simplă: chiar şi aceşti cumpărători şi, bineînţeles cititori, preferă media, internetul, care le oferă, totuşi, modalităţi facile şi precare de informare şi cunoaştere. De aceea revista România literară nu mai poate avea în 2010 un tiraj de 20.000 de exemplare, ca înainte de 1989, şi unul de 40.000, ca imediat după 1989, după cum precizează cu acribie aritmetică Nicolae Manolescu. Cu oarecare amară vanitate directorială, recunoaşte că tirajul actual al revistei sale rămâne mai mare decât al majorităţii revistelor de profil”.
Un popă fuge de nebun în lumeVizionari: 683
29 Ianuarie 2010 Ora: 13:33
Final neaşteptat în Povestea pulei, pentru că despre povestea din subtitlu e vorba acum. Dacă poveştile-poveşti (cu cucoşul, cu porcul, cu fata moşneagului sau cu Dănilă Prepeleac) aveau happy end-ul asigurat, toţi acei bătrâni şi tineri ajungând la comoară şi, implicit sau explicit, ajungând să o călărească pe Nevoie, nemaifiind tulburaţi de vreun rău pe astă lume, iată că o invidiabilă doamnă boieroaică, ajunsă ea însăşi călare pe Nevoie, sau invers, are parte de o huzureală şi de o fericire limitate.
A asculta sau a înţelege?Vizionari: 595
29 Ianuarie 2010 Ora: 13:21
Într-o vreme în care compunerea muzicii tinde să se substituie compunerii sunetului, şi tehnologii recente determină noi modalităţi de abordare, noi sintaxe sprijinite pe conglomerate sonore, zgomote, tăcere şi pe revelaţia a ceea ce putem numi libertatea extremelor, se simte din ce în ce mai mult nevoia unor schimbări similare în domeniul percepţiei.
Iarăşi despre blagoslovenie. Două drumuriVizionari: 650
22 Ianuarie 2010 Ora: 13:49
Ivan Turbinca şi Povestea poveştilor sunt, de departe, cele mai dificile texte din opera deloc transparentă a lui Creangă. De aproape, din interior, sunt şi mai absconse. Nu este tocmai un secret că dificultatea exegezei critice vine din abilitatea neîntrecută a autorului de a-şi camu(m)fla gândurile, intenţiile secrete în ziceri, fraze, antifraze (mai ales) şi construcţii epice ambiguizate ludic. Ermetismul vine şi din iscusinţa de a fixa ceea ce nu se lasă fixat, adică de a nuanţa natura divinităţilor invocate în aceste texte...
Missis LazaraVizionari: 753
16 Octombrie 2009 Ora: 14:42
Este titlul celui de-al patrulea roman al Valeriei Certăzeanu Zorilă, după Potirul cu patimi, Rădăcini şi În bătaia vântului. Lansarea…la apa criticii literare a acestui roman a avut loc la Biblioteca Judeţeană Christian Tell , în celebra sală de lectură Mihai Eminescu, joi, 8 octombrie 2009.
Cei patru evanghelişti erau trei: Luca şi Matei!Cam aşa ar trebui să sune povestea ce tocmai s-a încheiat şi în finalul căreia Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea pentru un pachet de legi fundamentale pentru reformă: Legea salarizarii unitare, legile educaţiei şi legea reorganizării agenţiilor guvernamentale cu reducerea cheltuielilor în sectorul public.
Los trabajos de Juanito y CatharinaCuvântul „oaspete” vine din latinescul hospes care înseamnă şi „oaspete” dar şi „străin”, ne aduce aminte Ivan Evseev. Apariţia lui a fost primită diferit în comunităţile arhaice, de la ostilitate mergând până la ucidere la multe popoare, între care semiţii, până la excesul de amabilitate, gazda oferindu-i chiar soţia sau fiica pentru confort şi buna dispozitie. Cazul junelui Paris/Alexandros care încalcă legea ospeţiei, văduvindu-l pe regele Menelaos şi de nevastă şi de aur, este pilduitor, constituindu-se într-o paradigmă exemplară pe tema instituţiei ospitalităţii în vechime. Ionică ne aminteşte dictonul latin hospes hostis –„ străinul / oaspetele este un duşman” pe seama căruia, am înţeles, Jacques Derrida a divagat cu inteligenţa şi farmecul cunoscute într-o conferinţă aşteptată la Universitatea din Craiova.
Serile ...Serile la Brădiceni reprezintă, simultan, un remarcabil Atelier Naţional de Poezie şi o revistă care a aniversat recent 13 ani. Se află la vârsta preadolescenţei şi se îndreaptă tot mai clar spre celelalte trepte valorice, anticipând, pare-se de pe acum, o tinereţe fără bătrâneţe. Publicaţia apare sub egida celor două instituţii vestite în judeţul Gorj pentru râvna şi abilitatea cu care stimulează şi promovează actele veritabile din domeniul culturii şi literaturii: Biblioteca Judeţeană Christian Tell şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale.
Cânii latră, urşii merg…Cânii latră, ursul merge constituie o frază cu două propoziţii simple, aflate într-un raport de evidentă coordonare prin juxtapunere. Incipitul acestui demers publicistic poate stârni râsul superior ori savant, al grămăticilor ce populează şcolile din învăţământul pre(prea)universitar.
Pătru lu’ GhiţalaniAm intrat în sat noaptea târziu. Dinspre Voiteşti urma să se crape de ziuă. Gutuii vicelui păreau sufocaţi de căldură, Biserica spartă era exact ca în acuarela pe care o am de la dom’ Pănoiu, stejarul de la Pungani păzeşte singur mahalaua de câţiva ani buni (după ce s-a prăpădit ambasadorul nu s-a mai întors nici barza), la Dobrani latră în lanţ câinele, iar pe terasa Gomoilor beau bere caldă câţiva adormiţi.
Cu spatele la lumeVizionari: 585
28 August 2009 Ora: 05:54
Făcând cu greu faţă zilelor toride abătute peste urbea noastră, mai avem timp să răsfoim gazetele şi să ne punem la punct cu ultimele noutăţi în materie de politică, economie, cultură şi sport, dar mai ales cu ceea ce se cheamă în termeni de specialitate, faptul divers.
Subiecte la … obiectVizionari: 608
28 August 2009 Ora: 05:50
Un publicist minor, deşi … major, confecţiona materiale pentru presa cotidiană de la începutul secolului XX, în Cişmigiu. El credea, probabil, că în acel celebru loc de agrement bucureştean poate găsi subiecte, deopotrivă, banale şi senzaţionale.
Echinox-ul şi echinoxiştiiVizionari: 483
17 Iulie 2009 Ora: 13:44
Povestea multora dintre echinoxişti începe în anii studenţiei la filologia clujeană. Facultatea i-a primit ca studenţi, le-a dat instrucţie de profil, dar a rămas consecventă în indiferenţa ei faţă de mofturile lor literare. Au existat destui profesori care ţineau cursuri anoste, potrivite cu tezele lor căznite de doctorat, şi nu neapărat cu studierea literaturii române prin autorii ei de referinţă, cum ne-am fi dorit.
Literatura şi politica Cinci zile din Cireşar, 12-16 iunie, s-a desfăşurat, la Neptun şi Mangalia, a VIII-a ediţie a Festivalului Internaţional Zile şi Nopţi de Literatură, cu participarea dinamică şi fertilă a unor scriitori remarcabili din câteva continente şi din mai multe ţări. Festivalul însuşi, debutând în anul 2002, se impune tot mai pregnant ca lectură şi dezbatere globalizantă.
