Tag: targu jiu

Primăria Târgu-Jiu, împrumutată în bănci până în 2025! Consiliul Judeţean Gorj este dator la Bancpost până în anul 2027!

Stau, bieţii târgujieni, şi se scarpină-n creştet nealegându-li-se („oglindă-oglinjoară…”) cine i-a împrumutat mai mult: Băsescu sau Cârciumaru! Băsescu zice că i-am luat BNR, ea îi dă înapoi. Cârciumaru i-a băgat în amenajarea peisagistică a centrului, iar de dat înapoi încă n-a zis cine-i dă, deci, cu alte cuvinte, tot ca la Băsescu: omul de rând va plăti banii duşi pe Apa Sâmbetei…

Municipalitatea are de achitat trei credite în valoare de aproape 28 milioane de lei. RON, mai exact. Dar şi Consiliul Judeţean Gorj a luat un împrumut în valoare de 70 milioane de lei pentru modernizarea unui drum.

Cel mai mare împrumut bancar luat de Primăria Târgu-Jiu are o valoare de 16,1 milioane de lei şi a fost obţinut în anul 2007, de la societatea financiară Dexia. Asta e: fondurile europene „nu e bune”, băncile nu mai dau bani „cu buletinul”…

Sinucideri in serie la TARGU-JIU

O fată de 13 ani, elevă în clasa a VII la Şcoala Generală din Stăneşti, s-a aruncat în Jiu fiind salvată de la moarte în ultima clipă de un trecător ...

„Blues Poems. O felie de Poezie”, de Ziua Mondială a Poeziei, la Târgu-Jiu 21 martie 2011

Cu ocazia Zilei Mondiale a Poeziei, pe 21 martie 2011, în Târgu-Jiu a fost organizat un eveniment mulitart sub genericul BLUES POEMS. O FELIE DE POEZIE. Începând cu primele ore ale dimineţii şi până noaptea târziu, oraşul lui Brâncuşi a vibrat, în ritmuri de poezie şi blues. Versurile a 22 de poeţi imprimate pe sute de afişe au fost lipite în stațiile mijloacelor de transport în comun din Târgu-Jiu. La ora 14.00, în amfiteatrul Colegiului Naţional Tudor Vladimirescu,, a fost prezentat proiectul ,,O felie de Poezie”.

Gorjul, pe lista paradisului fiscal al băieţilor deştepţi

Cele 28 de zone defavorizate din România au însemnat tot atâtea paradisuri fiscale pentru „investitori”. Ca să beneficieze de reduceri de taxe şi impozite, firme cu cifre de afaceri de milioane de euro şi-au mutat sediile centrale în ghetouri.

Locuitorii din cele 160 de oraşe care ar fi trebuit să beneficieze de locuri de muncă, au fost ignoraţi. Nici un organ de control n-a fost interesat până azi să afle în ce condiţii s-au oferit aceste facilitaţi.

Gorjenii – „sclavi” în străinătate

Gorjul stă tot mai prost la capitolul locuri de muncă. O arată atât statisticile, cât şi şomerii, care susţin că îşi caută un job, de foarte mult timp. Dacă în ţară, situaţia este tot mai rea, străinătatea oferă soluţii. Peste 2.000 de gorjeni au plecat cu acte în regulă. la muncă în străinătate. numai anul trecut. iar de la începutul lui 2011. aproape 300 de gorjeni au plecat peste hotare. Miile de gorjeni care au ales să meargă la muncă în străinătate au plecat fără să se mai întoarcă.

Jugul culturii: Promovarea scriitorilor din Gorj II

Am căutat mereu motivul pentru care nu există o promovare firească a oamenilor care scriu, unii dintre ei foarte bine, şi care locuiesc în Tg Jiu...

DOBREANU Grigore Marian ofiţer din artilerie, publicist, poet (părerea lui)

Născut la 14 august 1949, în oraşul Târgu-Jiu, judeţul Gorj. Primele clase de şcoală le face la fosta Şcoală Normală – Şcoala Medie nr. 2 – din Târgu-Jiu, avându-l învăţător pe cel ce avea să se numească „poetul dimierilor gorjeni” – Dumitru Tătăroiu. A absolvit cursurile Liceului Militar „Dimitrie Cantemir“ Breaza (1967), Şcoala Militară de Ofiţeri Activi de Artilerie „Ioan Vodă“ Sibiu (1970) şi Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative a Universităţii „Constantin Brâncuşi“ Târgu-Jiu şi a fost ofiţer activ în cadrul unităţilor M.A.N. (1965-1998). În perioada 1998 – 2008 şi-a încercat puterile în afaceri, la care a renunţat după un timp pentru a se dedica...scrisului. Mare greşeală! În prezent este (doar) pensionar.

Istoria Podului Jiului

Construcţia podului de fier peste Jiu, în oraşul Târgu-Jiu, a început în anul 1894, după planurile inginerilor francezi Dayde şi Pille. Inaugurarea a avut loc în iulie 1897, fiind numit în epocă „Podul Ferdinand” sau „Podul Jiului”, iar apa râului era la fel de curată ca a oricărui râu de munte şi permitea bineînţeles spălarea rufelor.

La 27 octombrie 1916, acest pod a fost „martorul” faptelor de vitejie ale cetăţenilor oraşului, care au rezistat patru ore în faţă încercării germanilor de a pătrunde în Targu-Jiu, până când aceştia au fost obligaţi să se retragă, de către o companie a armatei române. Între participanţii la apărarea oraşului s-a aflat şi cercetaşa Ecaterina Teodoroiu, supranumită mai târziu „Eroina de la Jiu”.

Jugul culturii

Cu oameni mărunţi nu poţi să faci niciodată lucruri măreţe sau, mai bine spus, nu poţi să faci niciodată nimic. La Târgu-Jiu, au existat tot timpul premisele existenţei unei vieţi culturale intense, locul ăsta ar fi trebuit să devină unul din polii de interes maxim al artei moderne. Din păcate, lucrul acesta nu o să se întâmple niciodată aici tocmai pentru că pe aceşti pitici culturali valoarea îi complexează, în loc să îi copleşească. Astfel, Târgu-Jiul nu a reuşit şi nu o să reuşească niciodată să aibă o viaţă culturală activă peste media unui amărât târg de provincie, cu toate că ar fi avut şi are atuurile necesare.

Istoria oraşului Târgu-Jiu

Municipiul Târgu-Jiu poartă numele râului Jiu, pe care îl străbate şi care în decursul timpului şi-a mutat albia de la Deluşorul Prejbei spre vest, formând trei terase ce constituie suprafaţa administrativă a localităţii. Vatră a unui sat dacic, înainte de cucerirea Daciei de către romani, teritoriul său era acoperit odinioară de mari suprafeţe cu păduri sălbatice. El oferea astfel, un bun adăpost locuitorilor apărându-i împotriva năvălirilor străine si este atestat documentar la 23 noiembrie 1406.

Se intersectau aici importante artere de circulaţie care făceau legătura între Dunăre, Transilvania şi Banat. În preajma sa staţionau unităţi militare romane, încartiruite în aşezări fortificate. În timpul războaielor de cucerire a Daciei, o parte din armata romană, conform mărturiilor istorice, a trecut prin localitate.

Gorjeanul care a câştigat războiul cu viaţa

Pentru a putea merge înainte o societate are nevoie de modele,de oameni care au reuşit prin înţelepciune şi un echilibru interior să fie exemple de onoare. Despre onoare şi curaj vom vorbi şi în materialul următor cu profesorul Alexandru Ţundrea, care a împlinit, pe data de 15 septembrie 2010, vârsta de 100 de ani, şi care a avut amabilitatea să ne acorde un interviu în exclusivitate. În numele redacţiei „Polemika” şi al tuturor gorjenilor, îi urăm: „La mulţi ani” şi multă sănătate.

 

Rep.: Spuneţi-ne vă rog câteva cuvinte despre dumneavoastră…

Ţ. A: Sunt Ţundrea Alexandru, profesor, părinţii mei au fost ţărani, am terminat şcoala la Spiru Haret din Târgu-Jiu. M-am născut în comuna Şomăneşti, în satul Teleşti. Când eram mic păzeam vitele şi mă ocupam de lucrurile gospodăreşti .După ce am terminat şcoala, am făcut armata la 18 Dorobanţi, în anul 1932, şi apoi am lucrat ca învăţător. Am făcut două facultăţi: facultatea de filosofie şi de drept la Cluj. Am făcut cursuri militare la Ploieşti, când ne pregăteam de război, şi ruşii ne ameninţau că în 24 de ore să părăsim Basarabia, ceea ce au şi făcut.

Interviu în Ţara lu’ Papură-Vodă Episodul 3. Doftorul

Vodă se opri din tirada în care se lansase. Un scârţâit de trepte anunţă că, în curând, pe pridvor vor fi trei. Înseamnă că e om de încredere, dacă a trecut de oamenii agăi Pahonţu…

Întâi apăru un cap, apoi, după încă vreo 5-6 trepte, şi restul. Neraşchetat pe bucile obrajilor, dezmiriştit pe ţeastă, cu o piele precum pergamentul, individu’ arăta cam funebru.

Auzindu-i graiul, cu uşoare tente lugubre, lui Ionică în căzu curaju-n opinci!

Pandurii au ieşit din comă

Situaţia echipei de fotbal Pandurii se aseamănă cu cea a unui bolnav ajuns la spital în ultimul moment. Venirea lui Petre Grigoraş la Târgu Jiu este echivalentul unei operaţii reuşite făcută de un doctor eminent, gorjenii fiind la un moment dat în pragul dintre viaţă şi moarte. Resuscitată, echipa a prins viaţă, iar acum nu mai are nevoie de aparat pentru a respira. Totul datorită „doctorului” Grig.

A ajuns în scaunul cu rotile, dar a salvat viața unui copil

Câţi dintre noi avem puterea de a ne sacrifica pentru oamenii de lângă noi? Câţi dintre noi reuşim să iubim viaţa în fiecare zi, să ne bucurăm de lucrurile simple, de familie, de copii, să ne petrecem mai mult timp alături de cei dragi să avem „curajul” să le spunem atunci când simţim un simplu: „te iubesc”... Timpul parcă nu ne mai ajunge şi alergam până când cădem obosiţi şi bolnavi dar atunci, poate prea târziu, ne pare rău că nu am stat mai mult să ne uităm la miracolul vieţii care ne înconjoară. Orice filosofie de viaţă este prea banală în fata cuvintelor mărturisite de subiectul poveştii de viaţă care urmează.

Personalităţi care au fost în Gorj

VOEVODUL LITOVOI

(LITEAN–VODĂ)

 

A fost intemeietorul Ţării Litua, pe care a condus-o în perioada 1247 - 1279(?), voevodat care se întindea la nord până la Ţara Haţegului, la sud spre câmpie, la răsărit până la Olt iar la vest până în depresiunea Tismanei.

Voevodatul lui Litovoi a avut reşedinţa la Vermeghe, o cetăţuie din Plaiul Novacilor.

Sub numele de Lytuon a fost amintit în Diploma regelui Bela IV al Ungariei din 1247, prin care Ordinul Ioaniţilor lasă „…Ţara lui Lytuon voevod, să rămână Vlahilor, aşa precum aceştia au ţinut-o până aici”.

Voevodul român Litovoi, stăpânea partea Olteniei ce nu aparţinea Banatului unguresc şi a apărut sub numele de Terra Lytua, Litua Voivoda ş.a. Litovoi (Litean, Lytuon), conform unor ştiri bizantine, a fost voevodul a cărui fiică s-a căsătorit cu regele sârb Ştefan Milutin (1275 - 1320). El a avut război cu ungurii, nemulţumiţi că Litovoi a ocupat teritoriile cnezatelor lui Ioan şi Farcaş şi o parte din voevodatul lui Seneslau, iar la insistenţele regelui ungar a refuzat să le elibereze.

Şi rege şi ocnaş…

Ar trebui să ne preocupe mai mult lectura empatică. Să amestecăm cu fervoare şi cărţile şi viaţa. Să recunoaştem în pagini nervoase şi vii cum, când şi cu ce scriu scriitorii. Curiozităţile fără frontiere ar face loc uimirilor de tot felul. Ar fi scoase la lumină aspecte de laborator şi de psihologie inedită a creaţiei. Din păcate, e atâta ceaţă şi atâta nedumerire, încât e greu să–ţi potoleşti foamea de senzaţional. O anchetă literară, profesionist realizată (,,pe adevăr gândită”) ar putea să surprindă ,,figurile” spiritului creator.

Dorei Pavel i-a reuşit proiectul. Un chestionar cu 6 întrebări adresate unui eşantion reprezentativ  pentru lumea noastră literară s-a transformat în dialoguri vii, substanţiale. De saţietate, nici vorbă, chiar dacă detaliile despre fiinţa şi opera pe cale de a se face aglomerează pagina şi pun în pericol adevărul biografic. Disciplinat, 37 de autori de ficţiune răspund cu nerv neliniştilor autoarei cărţii Rege şi ocnaş, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj – Napoca, 2007. Vom afla ce instrumente de lucru şi ce metode de redactare folosesc scriitorii, cu ce voinţă îşi pregătesc demersul facerii operei, care sunt stările de transă şi de fervoare creatoare, care sunt tabieturile, tipicurile sau capriciile celui care scriu. Curiozitatea va merge mai departe: autoarea va testa îndoielile şi vanităţile, dubiile şi repudierile de sine ale celor care au încuviinţat să răspundă întrebărilor. ,,Ispita abandonului”, slăbiciunile fiinţei nu sunt nici ele ocolite.

Criză, şomeri şi covrigi

După ce am asistat la falimentul multor firme, iată că unii întreprinzători s-au gândit să încerce o nouă soluţie. Firmelor nerentabile, care nu au făcut faţă crizei, le-au luat locul, covrigăriile. I.M.M.-urile nu rezistă din cauza impozitelor mari pe care trebuie să le plătească statului, care se comportă ca un patron mai mare. Se pare că „ soluţiile“ guvernului pentru ieşirea din criză ne-au dus către o criză şi mai mare. Trecem de la o guvernare haotică la altă guvernare parcă şi mai haotică. Covrigii sunt ei sau nu o soluţie, nu ţin de foame, dar nici nu îngraşă. Numai buni pentru vremurile de altădată ale sărăciei comuniste când rezistam regeşte fără hrană, căldură, lumină sau medicamente. Românii sunt mulţumiţi că au ce mânca, stau la cozi şi pleacă fiecare cu sfoara lui, cu covrigii calzi şi crocanţi pe care îi servesc la masa de prânz. Criza pare instalată în economia noastră şi nu mai vrea să plece. Tranziţia prelungită prin care am trecut de la revoluţie, acum s-a transformat în criză. De fapt, a fost o criză totală, care a cunoscut momentul ei de glorie.

Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!

Viaţa de „pandurist” pare a fi una sortită doar celor care au nervii tari sau acelora ce vor să-şi testeze limitele. Să ai ca echipă favorită o logodnică a suferinţei şi, nu de puţine ori, chiar a umilinţei în faţa colegelor de campionat nu este deloc uşor. Pandurii par a fi echipa ce veşnic vor spune „nu” învăţămintelor mergând mereu pe linia evoluţiilor aproximative şi a amatorismului indiferent de declaraţiile ce vin dinspre conducere.

Odată cu instalarea noului antrenor, venit după ce Pandurii au „absorbit” locul argeşenilor din prima ligă, se părea că trupa lui Condescu şi compania vor avea de câştigat pe toate planurile.

Despre Ionuţ Badea s-au auzit o grămadă de lucruri bune, aşa că a fost primit la Târgu Jiu cu mare încredere.

De la intertext la inter - referent

Aşa cum anunţam în numărul precedent, vom încerca să schiţăm în continuare un model de referent considerând textul dintr-o perspectivă dinamică, adică drept o structurare şi nu o structură, drept o transformare a altor texte. În acest sens, vom transfera anumite principii privitoare la referent, elaborate de cei doi teoreticieni evocaţi anterior, într-un context teoretic nou, unde opera literară nu va mai fi o entitate închisă şi statică, ci o realitate în perpetuă devenire prin faptul deschiderii sale către lumea universală a textelor, atât la polul scriiturii, cât şi la acela al lecturii.

Deşteaptă-te, române!

Am renunţat de ceva vreme să mă mai pedepsesc prin a urmări meciurile naţionalei de fotbal. Obişnuit, nu neapărat cu performanţa, ci mai degrabă cu dorinţa de a face performanţă şi îndeosebi cu dorinţa de a arăta că nu suntem mai prejos decât alţii, mi-e foarte greu să văd acum cum echipa naţională a devenit un instrument prin care unii încearcă să transforme mândria noastră într-o jucărie proprie.

Cum naţionala noastră de fotbal a devenit jucăria lui Lucescu junior (apropo, dacă tot face ce vrea şi selecţionează îndeosebi pe axa Rapid-Braşov, n-am înţeles niciodată de ce nu l-a luat la lot şi pe Ilyeş), aştept ziua în care, luând exemplul Coreei sau Turciei lui Hiddink, Elveţiei lui Hitzfeld, Angliei lui Capelo sau Ghanei lui Rajevac, România va fi a lui Klinsmann, van Basten sau Ancelotti. Vremurile acestea nu se întrevăd, “marele conducător” Ionuţ Lupescu, ce s-a împlinit ca jucător evoluând “numai în România”, decretând “Fără antrenori străini la naţională!”, aşa că mă las păgubaş şi îmi îndrept atenţia spre pandurii lui Condescu, Pârvulescu şi Badea.

Mare-i grădina Domnului!

Banul atacă aproape tot ce este uman, este un lucru dovedit de-a lungul timpului, iar criza financiară pare să fie una care ucide orice urmă de raţiune.

Fotbalul nu face abstracţie de la afirmaţia făcută. Am văzut cum banii trecuţi de UEFA pe sub nasul echipelor din Liga I pentru participarea în Champions League a luat pur şi simplu minţile patronilor din fotbalul românesc. Pentru un pumn de lovele rămas de la masa bogaţilor sunt gata să uite de orice boşii din Liga I. Dar nu despre cum vor să pună mâna pe nişte biştari în plus cei de la Steaua, Dinamo, CFR Cluj, Rapid, Unirea sau Vaslui aş vrea să mă aplec, ci la ceva ce se întâmplă mult mai aproape de noi şi nu are nici cea mai mică legătură cu Champions League.

Apartenenţe… efective

Sigur, Gabriel Chifu nu s-a gândit, când lansa tema lunii iulie, Bucureştiul văzut de scriitori, la un efect benefic pentru revista România literară, acela prin care Alexandru George avea ocazia de a relua colaborarea cu hebdomadarul bucureştean abandonat. Eu sper ca reputatul critic şi prozator să se arate consecvent în această revenire, deoarece revista Luceafărul, în care semna frecvent eseuri strălucite, se vede şi nu prea se vede la chioşcurile din Târgu Jiu.

Poate că această temă lansată de România literară şi-a exercitat seducţia irezistibilă asupra criticului bucureştean, încât în titlul intervenţiei sale tematice dativul etic se converteşte într-unul insistent patetic: Un oraş care-mi aparţine şi căruia îi aparţin. Amplu, acest eseu, scris şi tipărit cu luciditate analitică şi confesivă, acoperă paginile 4 şi 18 ale revistei România literară, nr. 27, din 23 iulie 2010. Nu rezist, la rândul meu - mă obligă onestitatea - să repet o observaţie a unei similitudini lansate de Alex. Ştefănescu: dacă Alexandru George se lasă dominat de dubla-i aspiraţie şi vocaţie, de critic şi prozator, alt redutabil contemporan, Gheorghe Grigurcu, crede, deloc egolatru, în condiţia sa de poet şi critic.

La bine şi la rău…

Cum au dat-o, cum au întors-o, Pandurii au ieşit cu bine din capcana primei etape a noului campionat, unul care a găsit-o uşor nepregătită, ca pe guvernanţii noştri, care de ani buni de zile merg pe principiul enunţat de geniul băsescian „iarna nu-i ca vara”. Şi că n-a fost rău e prea puţin spus. Putea fi mult mai bine dacă n-ar fi existat un băiat înzestrat cu un fanion care s-a trezit cu el (fanionul) ridicat taman când Pandurii reuşiseră să bage mingea-n aţe.

N-am avut foarte mult timp la dispoziţie să analizăm cele făcute de Ionuţ Badea la Târgu Jiu, asta pentru că nici Badea n-a avut timp nici măcar să se acomodeze cu vestiarul lăsat cald de Baciu şi nici cu oraşul lui Brâncuşi, cert fiind însă că dacă echipa va continua să aibă rezultate şi prestaţii precum cele din prima etapă, tehnicianul ar putea prinde ani buni pe banca Pandurilor.

Când disfuncţionalitatea nu mai e un paradox…

Cei care nu au de lucru în România în perioadă de criză se înmulţesc ciupercile după ploaie. În schimb, au funcţii, salarii, oportunităţi etc ...

În penumbra mileniului

Înzestrat cu simţ vizionar şi organizatoric, Nicolae Diaconu s-a dedicat, în ultimul deceniu de viaţă, unui proiect cultural impresionant şi fără precedent, menit a promova o autentică acţiune de restaurare şi punere în valoare a Trilogiei sculpturale brâncuşiene de la Târgu-Jiu. Militând, în anumite articole de atitudine, pentru reformarea „actualului sistem cultural instituţionalizat”, Nicolae Diaconu s-a situat în fruntea iniţiativelor de relansare a interesului faţă de Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, convins că „fără profesionalism în proiectarea şi conducerea instituţiilor culturale de stat, nu se poate vorbi de eficienţă şi reformă.”

El cerea ca „reformarea sistemului cultural instituţionalizat al municipiului Târgu-Jiu să se facă în conformitate cu nevoile, resursele şi particularităţile acestui oraş…”

Regretând că Ansamblul brâncuşian de aici, care este „emblema municipiului”, a rămas până acum „în afara sistemului cultural instituţionalizat”, Nicolae Diaconu constata că, în conformitate cu Legea 127/1992 prin care Ansamblul brâncuşian era declarat „bun de utilitate publică în interes naţional”, se impune o mai atentă grijă faţă de acesta din partea Consiliului Local, în calitate de proprietar şi administrator (prin donaţia din 1938 a Ligii Femeilor Gorjene, condusă de Arethia Tătărescu).

Déjà vu cu upgrade

Filmul evenimentelor din ultima săptămână de la Pandurii nu ne este deloc străin. Am mai purtat aceste discuţii şi am mai trecut prin astfel de trăiri. Pandurii sunt campionii revenirilor spectaculoase în Liga I pe alte căi decât cele ale unei promovări în plan sportiv.

Este arhicunoscută povestea Sportului Studenţesc, o echipă de a cărei retrogradare “la excepţional” a profitat Pandurii întâia oară. Atât de cunoscută încât nici la patru ani de la acel eveniment ecourile nu s-au stins. Şi acum mai strigă lumea că Pandurii au ucis “gaşca nebună” fără a se întreba măcar o dată dacă Şiman şi-a dorit atunci să fie patron în prima ligă. Ceea ce s-a întâmplat după aceea confirmă în mare parte că Sportul Studenţesc nu s-a omorât cu firea a mai promova. Culmea, abia acum, la a doua realiniere oarecum forţată a Pandurilor la startul Ligii I, Sportul Studenţesc a revenit în prim planul fotbalului românesc. Poate e o coincidenţă sau poate e mai mult decât atât.

Comunicat Presa Festivalul international ” Vara cu aroma studenteasca “

Vineri 23 iulie 2010, la Sala Maura a Prefecturii judetului Gorj, va avea loc festivitatea de deschidere a Festivalului International “Vara cu aroma studenteasca”, editia a VII-a,evenimentul este organizat de Liga Studentilor din Universitate Constantin Brancusi  in parteneriat cu Universitate Constantin Brancusi si U.N.S.R ( Uniunea Nationala a Studentilor din Romania).

La eveniment, alaturi de student vor fi prezenti oficialitati si profesori  din partea Universitatii “Constantin Brancusi”, Institutiei Prefectului, Consiliului Judetean Gorj, Primarieie Municipiului  Targu Jiu,si reprezentanti ai ONG-urilor .

Programul va  fi urmat de prezentarea O.N.G-urilor in Sala de Consiliul din Cadrul Primariei Municipiului Targu jiu.

Prima zi a festivalului se va incheia cu vizitarea ansamblului brancusian “Masa Tacerii”, “Poarta Sarutului” si “Coloana Infinitului” si vizitarea orasului Targu jiu.

Zone de eclipsă

Unul dintre cele mai importante momente ale verii sportive gorjene este mutarea făcută de Consiliul Director al clubului Energia. Secţia de baschet, au decis cei care finanţează clubul gorjean, va fi condusă de Marius Vlaicu, iar oamenii care au stat în spatele promovării echipei în Divizia A au fost fie trecuţi pe linie moartă, cazul lui Dan Cumpănaşu, căruia i s-a oferit un post de vicepreşedinte în cadrul clubului, fie înlăturaţi de la echipă, cazul lui Laurenţiu Răuţ.

În mod evident, schimbări în conducerea unui club există şi trebuie să existe. Asta pentru ca nimeni să nu înceapă a se crede nemuritor în funcţie sau, mai rău, Dumnezeu. La fel de evident este şi faptul că se pot face reproşuri vechiului staff pentru greşelile din sezonul trecut şi e normal ca pentru greşeli să se şi răspundă, nu doar să se asume răspunderi.

După doi ani petrecuţi în Divizia A, manageriată şi condusă în teren de cei maziliţi acum, Energia a reuşit să atragă la meciurile sale un număr nesperat de mare de fani, oameni care n-au fost simpli spectatori, ci s-au ataşat de această echipă. Domnul Vlaicu trebuie să ştie care era numărul acestora pe vremea când arbitra chiar echipa pe care acum a preluat-o şi câţi au aplaudat-o şi atunci când a jucat cel mai slab în cei doi ani în primul eşalon.

„În penumbra mileniului” (II)

După paisprezece ani, poetul revine în atenţia literară cu volumul Doar o transcriere (Ed. „Scrisul Românesc”, Craiova, 1990, 82 p.) structurat în trei cicluri: În chip de doină, Doar o transcriere şi Palia.

O primă observaţie priveşte legătura cu mai vechiul orfism, prin prezenţa unor poeme asemănătoare ca viziune şi stil. Exerciţiile de virtuozitate prozodică persistă, căci, dacă altădată poetul exersase schema fixă a rondelului, acum el se dedică sonetului, în tiparele căruia aduce un spor de lirism limpid şi de preapline atingeri cu sublimul, reluând unele versuri, ca în Sonet (I)

Parvenitismul - între egocentrism şi inflaţia hiperrelaţionărilor sociale

Totalitarismul şi crizele posttotalitare au avut adesea, ca apanaj, pe de o parte, uniformizarea forţată a mentalităţilor şi ...

Ion Pecie: O viaţă întreagă am trăit din citanie!

Din păcate, tata a murit şi nu a apucat să mă vadă student şi nu ştie că o viaţă întreagă am trăit, totuşi, din citanie. Asta a fost soarta mea!

Doru Strîmbulescu: Fiecare dintre noi avem o poveste, care începe şi sfârşeşte undeva. Uneori, povestea ne scapă sau se povesteşte singură, alteori, o povestim noi, niciodată însă până la capăt. Există un rest nespus, neştiut. Suntem cuprinşi într-o taină, la mâna unui zeu rău, care, fără voia noastră, ne tăinuieşte poveştile. Cu toate astea, dragă Ioane, spune-mi, unde ar începe povestea ta?

 

Ion Pecie: Păi, ar începe undeva la primele amintiri. Sunt născut în 1950, pe 13 iunie. Una dintre cele mai vechi amintiri este moartea lui Stalin. O să te mire. Avem practic doi ani şi opt luni. Stalin a murit pe 3 martie 1953. N-am fost un copil minune, dar memorie bună cred că am. Din documentarea mea, copilul poate să aibă amintiri de la un an şi opt luni. Ştiu perfect moartea lui Stalin. În ce sens s-a fixat ea. Eram copil şi ştiu că tatăl meu în primăvara aia se apucase să care bălegarul la câmp. Se adunase mult. Tata avea cai, avea vaci, avea oi. Era vremea când nu aveai decât să faci curăţenie prin curte. Am plecat cu tata la un loc numit Câmpul Cracului, la câţiva kilometri, ştiu că erau încă petice de zăpadă şi tata descărca la bălegar. Eu undeva acolo sub un păr pădureţ, pe care, mai târziu, tata l-a tăiat, l-a adus acasă şi la făcut prepeleac, adică un pom din acela cu multe ramuri în care dormeau vara găinile. Deci, cum stăteam noi acolo, la câmp, a trecut un unchi al nostru şi l-a strigat pe tata: Bă, Tudore! Ce, unchiu’ Tănase? Ai auzit? Ce? A murit Stalin! A murit! Ptiu, futu-i groapa-n cur! N-am să uit niciodată expresia asta. E cea mai veche înjurătură de care mi-aduc aminte. Atunci am luat act de înjurătură. Şi parcă-l aud pe tata: Hai, tată, hai să mergem acasă.

Am trecut în drum spre casă pe la dispensarul comunal, unde mătuşa mea, cumnata lui tata, născuse un verişor al meu. Această amintire coincide cu moartea lui Stalin, fiind absolut autentică. În anii următori, am aflat de la tatăl meu, care făcuse războiul la ruşi, destule lucruri despre tătucul Stalin. Tata era ţăran autentic. Un om înstărit care ştia ce înseamnă colhozul, ce înseamnă Rusia, ce înseamnă războiul, ce însemna mizeria de acolo. Nu-l păcăleai pe tata cu poveşti.

La înveşnicirea lui Ion Pogorilovschi

La puţin timp după tainica-i expiaţie, în seara zilei de 6 iulie curent, a sosit şi la Târgu-Jiu vestea: Maestrul Ion Pogorilovschi nu mai este. Lovitura de trăsnet a nimerit din plin vârful piramidei! După dispariţia lui Barbu Brezianu, Ion Pogorilovschi rămăsese în fruntea brâncuşiologilor români, liderul necontestat al exegeţilor de larg orizont…

Dedicându-şi viaţa întreagă unicului şi irepetabilului Brâncuşi, Ion Pogorilovschi devenise instanţa supremă în materie, recunoscut pretutindeni.

Cea mai tare afacere imobiliară

Vă propun o afacere imobiliară cu pretenţia că e cea mai bună din lume, la ora actuală. Iată pe ce mă bazez. Ani de zile, piaţa imobiliară a crescut artificial, preţurile la case, apartamente, terenuri, umflându-se artificial de zeci de ori. Aproape oricine a avut un apartament mai bun sau mai rău, un teren, o casă şi a avut inspiraţia să le vândă în 2007 sau 2008, a obţinut profitul maxim, până aici cred că toată lumea este de acord. Acuma, în loc să stăm şi să ne lălăim la lună, mai bine punem la lucru neuronii obosiţi care ne-au mai rămas după 2008 şi încercăm să vedem că lucrurile se vor produce în oglindă. Preţurile vor scădea aşa cum au crescut.  De ce spun asta?

Campion gorjean crescut sub aripa „regelui” Hagi

Despre Bogdan Dănăricu mulţi vorbesc ca despre cel mai talentat tânăr jucător dat de Gorj în ultimii ani. Bogdan este la doar 15 ani de două ori campion naţional, Pandurii şi Viitorul Constanţa fiind cele două echipe care l-au avut ca jucător. Chiar dacă a plecat de la Pandurii pentru a beneficia la Academia lui Gică Hagi de cele mai bune condiţii de pregătire a unei cariere pe care o visează în Spania, Bogdan Dănăricu spune că şi-ar dori ca mai întâi să joace în Liga I pentru echipa la care a debutat în fotbal, adică la Pandurii Târgu Jiu.

Cardoso şi Rusu nu se sperie de liga a II-a

Fundaşii Pandurilor Alexandre Cardoso şi Adrian Rusu au avut parte de oferte din Liga I, însă până acum negocierile nu au dus şi la perfectarea unor înţelegeri. Cu toate acestea, niciunul dintre cei doi nu se arată nici îngrijorat de soarta sa şi nici supărat. Deocamdată, Cardoso a negociat doar cu Universitatea Craiova, fără succes, asta pentru că nu a fost de acord cu o clauză impusă de craioveni: „Nu am fost de acord cu o clauză din contract. Craiova e o echipă mare din România, de tradiţie, respectată, dar dacă rămâne clauza aceea, e un capitol închis pentru mine. M-au sunat şi fani din Târgu Jiu ai Craiovei să-mi transmită că era bine să merg la Craiova, dar eu vreau să joc la Pandurii în B”, a fost declaraţia făcută de Cradoso la revenirea sa la Târgu Jiu.

Transparenţi o dată pe săptămână

Vremea trece şi purificarea mult trâmbiţată de preşedintele Pandurilor după retrogradare pare o noţiune tot mai abstractă. Condescu a primit retrogradarea ca pe o izbăvire anunţând importante remanieri atât la nivelul conducerii cât şi la nivelul lotului de jucători. A trecut mai bine de o lună de la ultimul meci al Pandurilor, s-a stabilit şi faptul că acela a fost ultimul jucat în Liga I, din toamnă urmând să bată drumurile ce duc spre Turda, Baia Mare sau Şimleul Silvaniei, însă la Târgu Jiu lucrurile par a se urni greu şi nu spre direcţia cea bună. Ştiu, am mai spus-o, dar nu se întâmplă nimic care să-mi dea speranţă, mie şi celor care mai speră într-o revenire rapidă a Pandurilor în Liga I. Remanierea lotului a început, dar exact de la coadă, adică încercând să se scape de jucătorii valoroşi.

Herta Müller faţă cu tragismul banalului curent

Citesc, recitesc, mă duc, mă întorc, nedumirindu-mă de la prima lectură. Poeziile Hertei Müller mimează inabilitatea în compoziţie, mai exact în transpoziţie, pentru că par... scrise de un copil pentru cei mici. Este vorba de fapt de renaturalizarea limbajului, de reîntoarcerea lui la rostirea originară, incantatorie, de un joc (care aparent refuză cultura) de-a dicţiunea neintenţională.

Acest tip de lirism survine, precum gheizerele, din oglinzile de gheaţă ale unui suprarealism de prelungire, practicat în România de Ion Caraion, Gellu Naum, Cezar Ivănescu, Petre Stoica, A. E. Baconsky, însă, mi se pare mie?, cu mai mult succes.

Pandurii şi-au tras în câteva zile şi preşedinte şi antrenor

Şocul retrogradării pare să fi făcut ca lucrurile să înceapă să se mişte. Mai repede decât de obicei. Depinde acum care este direcţia spre care se vor îndrepta.

Marin Condescu şi-a pus cenuşă-n cap după ce Pandurii au făcut-o de oaie şi au reuşit performanţa de a reveni în liga secundă după cinci ani petrecuţi în primul eşalon. Şi-a asumat răspunderea pentru greşelile făcute şi am crezut, pentru moment, că a luat-o pe urmele guvernanţilor, care-şi tot asumă răspunderi, iar ţara se tot afundă în mocirlă. Dar a venit şi momentul în care Condescu a subit din peisaj făcând loc unui preşedinte executiv care să fie cel care să atragă de acum critica sau lauda, după caz. S-a spus că noul preşedinte executiv a fost trecut prin furcile caudine ale unui Consiliu de Administraţie, care i-a pus fel de fel de întrebări, despre cum vede el drumul înapoi spre Liga I, despre cine va trage în jug şi cine va fi cu biciul în mână. Dar care a fost până la urmă acest Consiliu de Administraţie?

ADN-ul românesc

Atunci când Creatorul a rânduit rasa umană pe Pământ, a introdus toată informaţia despre această nouă creaţie într-un lanţ de inteligenţă împletit cu har, pe care mult mai târziu...

Cardoso la Dinamo – un transfer neconfirmat

Gabriel Gică Mucea, reprezentantul jucătorului Carlos Cardoso, a negat faptul că fundaşul brazlian ar fi semnat cu Dinamo. “Cardoso nu a semnat nimic. Jucătorul este în vacanţă, în Brazilia, până pe 15 iunie, şi până atunci nu cred că se pune problema să semneze vreun contract, cu atât mai puţin cu Dinamo, acolo unde preşedintele Marin Condescu are o experienţă nu prea plăcută după cazul Ilie Iordache”, a declarat pentru www.sportingorj.ro impresarul jucătorului. Gabriel Gică Mucea mai spune şi că este posibil ca fundaşul brazilian să rămână la Pandurii şi în liga a doua: “Voi avea o discuţie cu preşedintele Condescu în zilele următoare în Portugalia şi atunci vom aborda şi situaţia lui Cardoso.

Optimismul pesimistului

Prietenii mă ştiu ca pe un optimist incurabil. Nu de puţine ori, atunci când toţi vedeau negru în evoluţia Pandurilor, eu mai zăream o rază de lumină şi-mi anunţam convingerea că şi echipa noastră poate bate pe cineva. Cu toate astea, atunci când vine vorba de echipa naţională de fotbal, optimismul meu pare o noţiune abstractă sau, în cel mai bun caz, una pe care am pierdut-o de foarte multă vreme.

În penumbra mileniului

Nicolae Diaconu s-a născut la 12 noiembrie 1947 în satul Tunşi, comuna Ţicleni, Gorj. Este fiul lui Ion Diaconu, agricultor, şi al Mariei (n. Digă). Urmează şcoala primară în satul natal (1955-1959), gimnaziul la Tg.-Cărbuneşti şi Ţicleni (1959-1961, 1961-1962), apoi Liceul „Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu (1962-1966).

Cu Cercul…la Coşbuc

Cercul pedagogic al profesorilor de limba şi literarura română din liceele gorjene a ajuns pe treapta finală din acest an şcolar. Marţi, 25 mai 2010, şi-a desfăşurat activitatea la Colegiul Naţional George Coşbuc din municipiul Motru. Ca să ajungă acolo (în acea locaţie!), a fost necesară deplasarea dificilă a coordonatorilor şi profesorilor, pe cont propriu, trecând proba de escaladare a dealului Bujorăscu! De aceea sosirea câştigătorilor şi a… plutonului s-a realizat cu o explicabilă diferenţă de timp. Cu inspiraţie circumspectă, gazdele au transcris, în Programul cercului, un citat sugestiv, dar fără a preciza numele autorului: Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi vedea foarte departe…

Cum să dărâmăm capitalismul

Un banc din 1970 spunea că un japonez declarase unui român că el munceşte zilnic opt ore pentru Japonia şi încă patru ore pentru familia lui. Românul a răspuns că şi el munceşte patru ore pentru familia lui dar pentru Japonia - nici un minut.

Românii s-au străduit 45 de ani ca să dărâme comunismul. În ce priveşte capitalismul, suntem cam la jumătate. Generaţia care iese acum de pe băncile şcolii va desăvârşi această epopeică dărâmare.

România e ţara...

Medicii din România au plecat, bunii meseriaşi au plecat, elita din cercetare a plecat, căpşunarii au plecat, inginerii au plecat şi cam toate categoriile de oameni bine pregătiţi...

Cardoso a semnat pentru încă trei ani cu Pandurii

După primele plecări de la Pandurii, gruparea gorjeană s-a grăbit ca înaintea plecării în vacanţă să semneze şi o primă prelungire de contract, beneficiar fiind unul dintre cei mai doriţi jucători din Liga I, brazilianul Cardoso. Conform site-ului oficial al Pandurilor, fundaşul brazilian Alexandre Carlos Cardoso a semnat prelungirea cu trei ani a contractului său cu gruparea târgujiană. Oficialii Pandurilor au fost mulţumiţi de evoluţiile lui Cardoso din acest sezon în ciuda faptului că echipa gorjeană a terminat pe un loc retrogradabil. Cardoso intra în ultimul an de contract şi conducerea Pandurilor a dorit să-şi pună la adăpost cel mai de preţ produs de export, brazilianul având şanse de a juca în viitor în campionate europene mai puternice decât cel românesc, în urmă cu un an vorbindu-se la un moment dat de interesul unei echipe din Rusia în ceea ce priveşte transferul său.

La unii cu caru’, numai nouă cu paharu’

Am avut o săptămână în care am văzut cum Interul lui Chivu şi Mourinho s-a încoronat campioană a campioanelor în Europa, cum „arogantul” antrenor lusitan i-a strâns mâna lui Van Gaal înaintea finalului de meci dorind să nu uite să facă acest gest luat de valul bucuriei. Am mai văzut însă şi cum după ultima etapă de campionat din România podiumul a fost acaparat de trei echipe care acum cinci ani erau cam pe aceeaşi treaptă cu Pandurii lui Condescu.

Festivalul arghezian

Festivalul Internaţional de Literatură Tudor Arghezi, ediţia XXX s-a desfăşurat în zilele de 21, 22 şi 23 mai 2010, având ca itinerar triunghiul cultural-literar: Târgu Jiu, Turceni, Târgu Cărbuneşti. Invitaţii şi oaspeţii au fost onoraţi de prezenţa emoţionantă a fiicei poetului, Mitzura Arghezi.

În prima zi, vineri, 21 Mai 2010, Ziua Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, începând cu ora zece, la muzeul municipal, a avut loc deschiderea oficială a Festivalului marcată de două evenimente remarcabile, unul poetic şi altul de domeniul artelor plastice: lansarea volumului bilingv Tudor Arghezi – 11 poezii, cu ilustraţie grafică de George Dican, editura CJCPCT Gorj şi vernisajul expoziţiei de pictură George Dican. Cei prezenţi au trăit intens atmosfera de elevată spiritualitate artistică, creată spontan de aceste strălucite manifestări.

…şi-napoi la lume date!

După un periplu pe la Vamă, Gheorghe Cocină se întoarce la conducerea Casei Judeţene de Sănătate. Acesta a mai ocupat funcţia şi în trecut, aşa că, treaba e ca şi făcută! Mai e nevoie, însă, ca şi sistemul să se reformeze, altfel misiunea oricărui şef va fi mult îngreunată de gravele probleme cu care se confruntă toată suflarea din sănătate, domeniu unde se înregistrează o serie de neajunsuri. Cei drept, nimeni nu are de gând să facă mare lucru pentru bolnavii din România. Aşa că, vânt în pupă, domnule Cocină!

Ecourile celeste ale maestrului Gheorghe Zamfir, patriarhul naiului mondial

Maestrul Gheorghe Zamfir, sosit la Târgu-Jiu în calitate de preşedinte de onoare al juriului concursului internaţional de interpretare instrumentală ”Orpheus, ediţia a XII-a, organizat de Liceul de Muzică şi Arte Plastice ”Constantin Brăiloiu” din Târgu-Jiu, a susţinut duminică, 23 mai, un concert extraordinar pe scena Teatrului Dramatic ”Elvira Godeanu”, alături de cele patru tipuri de nai ale sale, sopran, alto, tenor şi bas, ultimele trei fiind invenţiile Domniei-Sale.

Concursul ”Orpheus” ediţia a XII-a

Concursul internaţional de interpretare instrumentală ”Orpheus” desfăşurat între 21-23 mai la Liceul de Muzică şi Arte Plastice ”Constantin Brăiloiu” din Târgu-Jiu, a ajuns în acest an la cea de-a 12-a ediţie, aceasta fiind şi prima ediţie la care s-au acordat pentru prima dată două trofee, câte unul pentru fiecare dintre cele două secţiuni: pian şi suflători-percuţie.

Competiţia, la care s-au încris 70 de pianişti, 14 flautişti, 3 trompetişti, 16 naişti, 4 percuţionişti, a pus faţă în faţă elevi ai claselor I-XII, de la şcoli şi licee de profil din ţară şi de peste hotare.

Greşeala recunoscută este pe jumătate iertată. Doar pe jumătate!

Responsabilitatea eşecului Pandurilor în acest campionat a fost asumată. Condescu a ridicat mâna şi a pledat vinovat. Care vor fi rezultatele conştientizării managementului defectuos de la Pandurii din acest an rămâne să aflăm abia după ce vom afla şi în ce ligă va juca echipa din toamnă. Condescu n-a mai aşteptat finalul campionatului şi a început să caute vinovaţii care au făcut ca Pandurii să fie acum mai aproape de liga a doua decât de primul eşalon fotbalistic al ţării. Nici nu avea de ce să mai aştepte pentru că, indiferent de rezultatul ultimei etape sau de liga în care Pandurii vor juca în sezonul viitor, imaginea lăsată de echipa gorjeană în acest campionat a fost una deplorabilă, greu de şters de o salvare miraculoasă de la o retrogradare pe care, sinceri să fim, după jocul prestat, o meritau.

O Carte a Gorjului

Scriind de atâtea ori despre oameni, întâmplări şi realităţi olteneşti, însă nelipsit cu gândul de la obârşia sa gorjenească pe linie paternă, Tudor Arghezi s-ar fi regăsit, desigur, într-o formulă artistică de confesivitate reflexivă, într-o Carte a Gorjului, despre care aflăm – de la Baruţu T. Arghezi, – că ar fi dorit s-o scrie.

Motivul Coloanei Infinite în ornamentica populară românească

Cercetând simbolurile de pe porţile de lemn, vechi sau actuale, din judeţele Gorj, Dolj, Mureş şi Maramureş am ajuns la concluzia că printre cele mai frecvente motive sunt cele reprezentate de: „funia răsucită”, aliniamentul de romburi şi „funiile împletite”.

Funia apare frecvent şi în constituţia fusului stâlpilor (colonetelor) de pridvor de la casele vechi de lemn din Oltenia.

Cruzimea şi cinismul ca spectacol al literaturii

Boris Vian, în cei 39 de ani ai vieţii sale, a fost un veşnic neliniştit, un teribil şi un nonconformist căruia nu i-a rămas nimic străin din zbaterile unui artist care vrea totul. Astfel că el a cântat la alămuri în diverse formaţii de muzică progresistă, a scris cronici muzicale şi scenarii de film, a tradus din engleză... Dar el va rămâne în conştiinţa publică  în primul rând ca un important prozator, Spuma zilelor fiind de mult timp şi încă şi astăzi un best-seller. Apoi, a scandalizat o lume întreagă cu romanul Voi scuipa pe mormintele voastre, roman ecranizat în preajma morţii sale. În aceste pagini am mai scris despre insolitul volum de povestiri Blues pentru o pisică neagră.

Ofer servicii de paznic …

Mi s-a reproşat, după ceva trecute comentarii, că sunt dur pe nedrept cu instituţiile statului. Şi, mai departe, că noi, presa exagerăm mereu, că umflăm totul, că ne place să înflorim, să facem un caz din orice! Măi, să fie!... Nu eu sunt dur. Lumea din jurul nostru e, din păcate, şmirghel, raşpel, raşchetă. Şi statul, maşină electrică de raşchetat. Parcă s-a spart conducta cu răutate la noi în România de ceva vreme încoace...

Deşertul pentru totdeauna!

Trăim într-o cultură a divertismentului şi a formelor fără fond, promovată cu sârg de mai toate mijloacele mass-media şi susţinute de autorităţile publice, într-o devălmăşie fără margini. În dorinţa lor de a acapara cât mai mult din piaţa publicitară, televiziunile, radiourile şi presa scrisă, în marea lor majoritate, s-au tabloidizat, s-au manelizat, s-au banalizat până la absurd. În acest context nu e de mirare că autorităţile publice pun accent mai degrabă pe astfel de manifestări, decât pe cultivarea valorilor autentice.

Vicleşugul de urgenţă al Calului Troian

Constituţia României este o cărticică roş-galben-albastră care nu are decât 91 de pagini. Ea este considerată a fi cartea de aur a democraţiei, cea care consfinţeşte toate regulile după care se desfăşoară viaţa socială, economică şi politică din România postdecembristă. Se presupune că aducând la rampă pilde geniale şi universal valabile, o constituţie ar trebui să se apropie pe undeva de perfecţiune, printr-un text sec şi la obiect, care să nu lase loc pentru nici o interpretare.

Ţepari din toate zările, uniţi-vă!

Că ţara e-n criză e una, iar că unii primari îşi fac de cap cu banii publici e alta. Ce contează, un primar destoinic are grijă ca localităţii pe care o conduce să nu-i lipsească nimic.

Până când strângem cureaua în jurul scheletului?

Guvernul ne-a obşinuit în ultimii 20 de ani cu tot felul de seturi de propuneri care mai de care de năstruşnice. Unele au fost “rezonabile” şi au au avut ca scop îmbunătăţirea calităţii vieţii, precum biscuitele, iaurtul, laptele şi cornul pentru elevi. Au mai fost şi sălile de sport şi alte patinoare. De asemenea, programe precum prima casă, primul credit, consumul de produse autohtone, Rabla, creditul ipotecar, primul ciolan, primul post în administraţie. Chiar şi partidele au copiat modelul guvernamental, iar pesediştii au propus recent primul card de membru de partid care, deocamdată, nu te ajută nici măcar să intri la budă gratuit sau la cimitir.

Vinovaţi cu sau fără vină?

Pandurii sunt la capătul unui ciclu de cinci ani petrecuţi sub soarele sau, după caz, în mocirla Ligii I. Cinci ani în care, avem dovada, prea puţin s-a prins de cei care conduc gruparea târgujiană de vreme ce trupa lui Condescu n-a reuşit să ridice niciodată privirea mai sus de locul 11. Există în Liga I un fotbalist talentat, destul de controversat, care a jucat şi afară, la un club important în Europa şi care s-a intersectat cu Pandurii în două momente importante ale existenţei gorjenilor în Liga I. El este actualul rapidist Cristian Săpunaru. Fost jucător la Porto, dar şi la FC Naţional. La distanţă de patru ani, Săpunaru este foarte aproape de a deveni pentru a doua oară călăul Pandurilor după ce a marcat unicul gol al partidei dintre Rapid şi Pandurii, meci încheiat cu victoria giuleştenilor.

Greşelile lui Sorinaccio

Sorinaccio şi-a încheiat deja al doilea mandat primit din partea conducerii Pandurilor. Mai târziu decât şi-a dorit el, mai târziu poate şi decât ar fi trebuit.

Cândva purtând la gât medalia de campion al României ca antrenor al Universităţii Craiova, Sorin Cârţu a făcut în ultima vreme doar paşi înapoi. A făcut greşeli pe care le-a recunoscut, dar şi multe pe care le-a trecut sub tăcere.

Deja fost antrenor al Pandurilor, Sorin Cârţu a recunoscut că lângă preluarea Rapidului la mijlocul anilor 90 poate pune revenirea la echipa gorjeană drept mari greşeli făcute în cariera sa de antrenor. Mari greşeli făcute şi recunoscute. Asta pentru că, trecând peste ceea ce s-a întâmplat în curtea altor cluburi pe care le-a mai antrenat, Sorinaccio are destule greşeli pe care le-a făcut la Târgu Jiu, greşeli pe care le-a recunoscut doar pe jumătate, în cercuri restrânse, sau nu le-a recunoscut deloc. Cel puţin până acum.

Secăturile au partea lor de glorie!

Viorel Gârbaciu s-a întors în fruntea Şcolii Populare de Artă Târgu Jiu, după ce autorităţile locale hotărâseră să-l trimită pe tuşă. Aprobarea contestaţiei făcute la adresa comisiei de evaluare a activităţii sale manageriale şi interviul susţinut după, i-au dat câştig de cauză într-o situaţie ce era, nu numai nepotrivită, dar şi absurdă, cu atât mai mult cu cât numele vehiculate să ocupe funcţia lui Viorel Gârbaciu era cvasinecunoscute şi lipsite de pregătirea şi anvergura culturală a acestuia. Cu siguranţă revenirea sa pe postul de director nu va fi prea uşor digerată de cei care îi puseseră capul pe tocător şi, care, în mod normal, ar trebui să tragă ponoasele în urma gestului făcut.

Ajutorul social, sursă de venit pentru sute de familii târgujiene

Nu puţini sunt târgujienii care îşi petrec cea mai mare din viaţă, gândindu-se la posibilitatea asigurării unui trai cel puţin decent. Sau, mai grav, alături de toţi aceştia, abia îşi duc zilele, persoanele pentru care traiul decent a devenit un lux. Au atitudini diferite faţă de tot ceea ce presupune viaţa de zi cu zi. Unii trăiesc cu speranţa atingerii limitei de supravieţuire. Ceilalţi sunt victimele propriilor frustrări şi poate ale sistemului actual care, treptat, le-a luat şansele de a-şi asigura strictul necesar. În această ultimă situaţie se găsesc sute de familii din municipiul Târgu Jiu.

Promisiunile şi demagogia politică i-au scos în stradă pe studenţii târgujieni

Pentru studenţii Universităţii Constantin Brâncuşi din Târgu Jiu, săptămâna a demarat, nu prin prezenţa ...

Să mori cu ţara de gât!

Un yoghin în vârstă de 83 de ani, originar din India, uimeşte lumea ştiinţifică. Acesta nu a mâncat de 70 de ani, reuşind să supravieţuiască fără ca sănătatea sa să fie afectată. Omul se simte bine şi nu acuză nici un fel de problemă, dimpotrivă, dispune de o bună condiţie fizică, graţie exerciţiilor yoga şi a meditaţiei. În ciuda faptului că nu a mâncat de atâta vreme, toate organele vitale ale omului sunt în perfectă stare de funcţionare. Oamenii de ştiinţă cred că, descifrarea fenomenului va contribui, în viitor, la îmbunătăţirea condiţiilor de supravieţuire a soldaţilor sau va folosi cosmonauţilor în aventura lor spaţială.

Sorin Cârţu, gata de a doua abdicare de la Pandurii

Al doilea descălecat al lui Cârţu la cârma Pandurilor nu are nici succesul primului şi nici întinderea acestuia. Sorin Cârţu este gata să depună armele după ce n-a reuşit să redreseze corabia ce începuse să ia apă încă din vremea primului său mandat pe banca gorjenilor.

Primit de suporteri ca unică soluţie de a întoarce soarta Pandurilor în Liga I, Sorin Cârţu a dezamăgit. Plecat din vestiarul Pandurilor în toamnă fără a fi regretat prea mult de jucători, Sorinaccio a fost nevoit să facă aşa-zisul “pact cu diavolul”, adică să-i accepte chiar şi pe jucătorii pe care-i renegase sau pe cei care-l renegaseră ei ca antrenor. Se pare că Sorin Cârţu din prima sesiune a fost mult diferit de cel de acum, iar rezultatele s-au văzut din plin. Cârţu a dezamăgit şi în ceea ce priveşte registrul tactic în al doilea mandat al său la Târgu Jiu.

Pandurii şi-au primit crucea

De ce ne-a fost mai frică, n-am scăpat. Pandurii, prinşi cu temele nefăcute, au rămas corigenţi, iar repetenţia pare tot mai aproape. Ce să mai, doar un Consiliu profesoral extrem de îngăduitor ar mai putea să mai întoarcă soarta şi să-i facă pe gorjeni să mai treacă o dată clasa. Pas cu pas, etapă cu etapă am fost martori ai decăderii Pandurilor, nu una spectaculoasă, pentru că gorjenii nu au în spate o istorie impunătoare, însă extrem de dureroasă pentru noi toţi cei care am crezut că această echipă poate mai mult decât să se zbată an de an în mocirla retrogradării. Dacă vreme de patru ani abilităţile jucătorilor, antrenorilor sau conducătorilor i-au ajutat pe panduri să fenteze chemarea ligii secunde, însă de data asta au dat de fundaşi mai destoinici, care n-au stat pe gând şi când n-a fost cale de deposedare, au dat şi la gioale.

O caricatură…

De câte ori privesc politica românească, am senzația că vizitez o expoziție de caricatură proastă... Fețe deformate, tușe groase care surprind caractere, defecte, păcate. Spun “caricatură proastă”, pentru că, întotdeauna, caricatura de valoare trebuie să aibă în ea pe râsu-plânsu, relația formă-conținut trebuie să fie simbiotic perfectă, cele două elemente să se unească, nu să se anuleze reciproc. Așa funcționează tratamentul prin zâmbeto-terapie, după vechiul principiu latin “Ridendo castigat mores” – “Râzând, îndreptăm obiceiurile”, evident, pe cele proaste.

Simeza personajelor noastre politice, însă, mă face s-o iau dezgustat la goană, renunțând la orice plăcere artistică.

Şanse egale la profesii egale

Ne întrebăm adesea cum se întâmplă ca oameni care au fost elevi şi studenţi de excepţie

(şefi de promoţie sau absolvenţi cu media 10) – chiar într-un sistem de învăţământ serios, antedecembrist - ajung în pragul pensiei să fie catalogaţi epave, inutili sau cel puţin dezinteresaţi. Observăm, pe de altă parte, ascensiuni miraculoase. Creează impresia că sunt buni sau chiar devin buni nulităţi suficiente lor înseşi: unii care n-au dat doi bani pe şcoală (ajunşi în funcţii, bineînţeles că nu dau nici acum doi bani pe şcoală), absolvenţi cu 6-7 (şi notele acestea într-un fel furate). N-au învăţat şi nici nu ştiu cum să înveţe.

Salariatul fără salariu

Dar ce, omul de rând e prost, să nu fure şi el ceva, dacă i se iveşte ocazia? Se spune pe după blocuri că în zilele acestea de criză, cu care toţi suntem contemporani, se produce ultimul mare jaf al ţării. Hoardele de politicieni, sindicalişti şi oameni de afaceri prăduitori îşi umplu buzunarele cu ultimele resurse pe care statul le mai deţine. Dar ce mai contează, nu-i aşa, ce distanţă este până în fundul prăpastiei, dacă tot ai fost împins în ea sau, mă rog, ai alunecat. Românii nu au avut niciodată noroc în viaţă. În România până şi ţiganii neaoşi sunt romi şi nu ţigani, cum este denumirea în toată lumea.

Nimic nu este întâmplător!

Am tot mai des sentimentul că trăiesc într-o ţară care îşi caută încă un sens în istorie, alternând momentele sale de glorie, din trecut, cu spaimele şi îndoielile actuale duse la paroxism. Suntem, din acest punct de vedere, un popor ales, o naţiune vie, puternic motivată de împlinirea unui destin istoric. Ori de câte ori luăm la bani mărunţi realitatea românească, găsim motive de bucurie şi revoltă în acelaşi timp. Descoperim fie că am fost prea indulgenţi cu noi înşine, fie am fost prea aspri, de fiecare dată însă motivaţi în gesturile noastre, în idealurile noastre. După revoluţia din decembrie 1989, am sperat cu toţii într-un trai mai bun, într-o mai mare deschidere către valorile universale, într-un destin comun, într-o Europă unită alături de alte state cu democraţie avansată.

Răspântii

Îmi spui, dragă prietene, că gravitate este un păcat care nu poate fi răscumpărat şi îmi propui în locul ei frivolitatea, adică „cel mai trudnic lucru din lume”. Mai mult, îmi vorbeşti cu atâta patos despre frivolitatea „dobândită, conştientă, voită”. Nimic de zis, în acest vacarm al zilelor noastre există oameni pe care tu îi îmbii la astfel de meditaţii. Trăim, totuşi, drag prietene, într-o lume grăbită, într-o lume a clipei, indiferent de amărăciunea pe care tu o resimţi de fiecare dată când îmi vorbeşti despre viaţa ta.

Legea unitară de pensionare, „respinsă” de vârstnicii gorjeni

Ideea reformării sistemului de pensii din România a stârnit numeroase nemulţumiri în rândul pensionarilor din judeţul Gorj. Din acest motiv, reprezentanţii vârstnicilor au ales să-şi spună punctul de vedere în acest sens, în cadrul unei întâlniri stabilită cu parlamentari gorjeni. Din cei opt parlamentari, Cosmin Popescu, Severus Militaru şi Victor Ponta nu au putut fi prezenţi în sală, fiind ocupaţi fie cu problemele partidului, fie cu vizita delegaţiei conduse de ambasadorul Italiei, la Târgu Jiu.

Istoria în rubaşcă dansează cazacioc

Gestul marcat de ranchiună politică al autorităţilor de la Moscova, care nu au invitat niciun oficial român la parada militară din 9 mai, dovedeşte că o super-putere face...

Centru Brâncuşi sau vilă de protocol pentru autorităţile locale?!

Prin târg circulă zvonul că autorităţile au pus gând rău Muzeului de Artă şi vor să-l mute din Parcul Central într-o altă clădire istorică a oraşului, Casa Gănescu. După aproape 20 de ani de la Revoluţie, onor conducerea judeţului şi a Primăriei Târgu Jiu s-au gândit cum să folosească mai bine oportunităţile oferite de fost vilă de protocol a „conducătorului iubit” şi să-i redea destinaţia sa iniţială, Casa Gănescu de lângă prefectură nemaisuportând năduşeala celor care vor binele acestui popor, pripăşiţi cu treburi importante prin acest loc de ţară, sau chefurile pline de dezmăţ ale unor pricopsiţi locali. Zvon sau nu, nici nu-mi bat capul, în cele din urmă decizia în ceea ce priveşte viitoarea destinaţie a Muzeului de Artă aparţine autorităţilor judeţene sub patronajul cărora se află muzeul. Că acesta a fost prost amplasat este o altă poveste cu o istorie interesantă şi plină de controverse. Imediat după revoluţie casa de protocol a dictatorului a fost dată de către autorităţile de atunci ale judeţului proaspăt înfiinţatei Fundaţii „Constantin Brâncuşi”, cu tot inventarul său.

Vând casă şi teren în localitatea Bumbeşti-Jiu

Vând casă şi teren în localitatea Bumbeşti-Jiu, suprafaţă
1350 metri pătraţi.
Relaţii la tel: 0765153371

Vukas, din nou la Târgu Jiu

Extrema dreaptă a Energiei, sârbul Milan Vukas, depistat şi operat în toamna trecută de cancer testicular, a revenit la Târgu Jiu şi se pregăteşte separat de restul echipei.

Tânărul handbalist pare să fi trecut cu bine peste toate problemele întâmpinate şi, demostrând un psihic de fier, îşi doreşte să revină cât mai repede pe teren. „Am de gând să mergem cu el să mai facem un control suplimentar la Bucureşti, dar asta este pentru a fi noi cu inima împăcată. Vukas provine dintr-o familie foarte bună, cu posibilităţi financiare şi nu cred că şi-ar pune viaţa în pericol.

A venit golul, va veni şi salvarea?

Suporterii gorjeni au dus dorul golului vreme de 133 de zile, adică mai bine de o treime de an. Degeaba au jucat în acest sezon Pandurii lui Ciobotariu sau Cârţu în faţa propriilor fani, aceştia rămânând, până la meciul cu Braşovul, doar cu mărunta bucurie a unor egaluri fără gol.

Dacă de multe ori jucătorii se declarau dezamăgiţi de atitudinea publicului gorjean, pe care-l denumeau „de teatru”, după această serie neagră reuşită de Pandurii este extrem de greu de înţeles de unde au găsit suporterii puterea de a veni în număr destul de mare, meci de meci la Târgu Jiu.

Munca bate talentul

Trebuie să recunosc faptul că subiectul mi-a fost practic pus pe tavă de Cătălin Trofin, fostul căpitan al Pandurilor, acum antrenor-jucător la Jiul Rovinari, în liga a III-a.

Extrem de muncitor în teren pe vremea când ajuta Pandurii să facă saltul cel mare, spre liga I, dar şi după ce a fost înlăturat, poate injust, de la echipa ce i-a rămas în suflet, Bobiţă Trofin a înţeles că prin muncă, foarte multă muncă, poţi ajunge unde ţi-ai propus chiar dacă ai de înfruntat munţi de talent. Talentul rămas virgin, neexploatat, nemuncit, rămâne doar o simplă imagine de circ, chiar dacă vorbim de fotbal. Şi nu suntem departe de un exemplu foarte recent, Adrian Cristea fiind catalogat drept demn de circ de către Cornel Dinu.

Un mizantrop negativist

E adevărat că presa cotidiană declanşează polemici spectaculoase, senzaţionale, de multe ori scandaloase. Presa cultural-literară, în primul rând cea săptămânală, intervine adeseori pertinent şi competent pentru a pune punctul pe i, prin semnături ale unor specialişti, cunoscători ai cauzelor adevărate ale polemicii. Ei sunt în măsură să dea verdicte şi sentinţe plauzibile, irevocabile.

Asemenea soluţii au apărut în reviste de prestigiu ca România literară, Observator cultural şi Apostrof. Mă refer, de data aceasta, la polemicile mai mult sau mai puţin violente pe care le-a declanşat cartea de memorii Viaţa uni om singur de Adrian Marino. În revista România literară, nr. 12/2010, am adnotat deja intervenţia lui Ion Pop, sub titlul Biografia ideii de singurătate.

Semne şi înfruntări!

Am spus cândva, mai în glumă, mai în serios, că geniul lui Brâncuşi a făcut în noi un gol de o mie de ani. Se pare că gluma a prins, întrucât, nimic din ceea ce se întâmplă azi pe scena noastră culturală pare să nu-mi schimbe acest gând. Şi când te gândeşti ce puţin timp a trecut! Eforturile multor corifei de a-şi lega numele de Brâncuşi, de a se salva de la naufragiu, îmi întăresc convingerea că am avut dreptate.

La nivelul judeţului Gorj, Violenţa intrafamiliară complică viaţa tot mai multor copii

Teoretic, optăm pentru valori morale sănătoase, practic, violenţa în familie a devenit o problemă socială care se complică tot mai mult de la o perioadă la alta, de la un an la celălalt. În sensul conştientizării şi diminuării numărului actelor de violenţă, C.J.R.A.E. Gorj organizează un concurs judeţean cu tema „Familia mea nu iubeşte violenţa”. Aflat la prima ediţie, concursul are drept scop sensibilizarea elevilor, a cadrelor didactice, a părinţilor şi a întregii comunităţi faţă de realitatea violenţei în familie şi de gravele ei consecinţe, având drept ţintă, tocmai grupurile de elevi din şcolile judeţului Gorj.

În sistemul public de sănătate, tratamentul este aplicat „cu rezerve”

Ne-am obişnuit deja cu medicii care, din cauza lipsei tehnicii şi a aparaturii necesare, recomandă pacientului, ca tratamentul sau eventualele investigaţii  suplimentare, să fie făcute în cadrul cabinetelor medicale din mediul privat. La cabinete unde acelaşi cadru medical desfăşoară activitate pe cont propriu. În cazul în care acesta se află în relaţie contractuală cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Gorj, pacientul beneficiază de respectivul serviciu medical, fie gratuit, fie plăteşte un anumit procent din tariful practicat.

Descentralizarea managementului unităţilor spitaliceşti din România – durere şi speranţă!

Descentralizarea managementului unităţilor spitaliceşti din România, este, potrivit ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, una dintre cele mai importante soluţii de eficientizare a sistemului public de sănătate. Mai mult, acesta consideră că prin aplicarea măsurii, autorităţile locale sau judeţene nu vor fi împovărate, ci se urmăreşte implicarea directă a acestora în întregul proces de dezvoltarea a sistemului sanitar. Referindu-ne la spitalele din judeţul Gorj, majoritatea directorilor acestor unităţi consideră că, atâta vreme cât măsura va fi aplicată cu maximă transparenţă şi în cel mai responsabil mod posibil, niciuna dintre cele două părţi implicate în acest proces nu va avea de suferit. Cu sau fără descentralizare, cel mai greu de soluţionat rămâne problema banilor, mai precis a lipsei acestora.

Streetball-iada a prins la Târgu Jiu

Weekendul trecut streetball-ul a căpătat un veritabil certificat de naştere la Târgu Jiu după desfăşurarea primei ediţii a Cupei Sport in Gorj la streetball.În organizarea Direcţiei pentru Sport a Judeţului Gorj şi a Clubului Sportiv Pandurii Târgu Jiu, pe arenele de baschet din cadrul Complexului „Municipal” din Târgu Jiu iubitorii baschetului au avut ocazia să petreacă două zile în spiritul competiţiei într-o atmosferă destinsă. Streetball-ul s-a dovedit a avea mare priză la tinerii gorjeni şi nu numai. În competiţii s-au înscris 26 de echipe, la patru categorii de vârstă, două dintre echipele participante la categoria +20 de ani fiind venite din afara Gorjului, una din Bucureşti şi una din Petroşani.

Mai tari ca Bute

Într-o săptămână în care toată lumea aştepta cu sufletul la gură meciului lui Bute cu Miranda, gorjenii au avut porţia lor de pumni împărţiţi în arenă. În vreme ce Bute încă îşi pregătea loviturile şi strategia cu care să-l răpună pe columbian şi se lupta doar cu cântarul, baschetbaliştii Energiei s-au hotărât să le arate fanilor din tribune cum stă treaba cu upercut-ul sau cu directa. De stânga sau de dreapta, la alegerea executantului. Stârniţi de Freeman, fost jucător al Energiei lăsat pe liber de echipa gorjeană după promovare tocmai datorită caracterului său îndoielnic, şi călcaţi pe bombeu de Levine, americanii Energiei au sărit în apărarea lui Rareş Apostol, e drept într-un scandal pe care românul l-a pornit.

Trag toţi la acelaşi jug?

Scurta istorie a Pandurilor în Liga I este plină de exemple în care jucătorii, antrenorii şi conducătorii s-au aflat în tabere diferite chiar dacă, cel puţin teoretic, obiectivul era comun. Cu chiu, cu vai până acum s-au atins obiectivele, însă de această dată ţinta pare a fi greu de atins.Cu doar şase meciuri înainte de a se trage cortina, după multe acuze aduse de jucători antrenorilor, de antrenori jucătorilor, de conducători jucătorilor şi mai puţin de conducători antrenorilor şi de jucători conducătorilor, toată lumea pare a fi ajuns la concluzia că liniştea le-ar putea aduce liniştea.Cârţu nu mai vrea să ocărească pe nimeni.

Sistem bătrân cu oameni tineri

Suntem adesea în situaţia de a promova sau a produce valori. Stimulaţi mai mult sau mai puţin, ni se spunea că e nevoie de valori. Iar goana aceasta după titluri, valori, embleme sau ce-or mai fi, duce, inevitabil, la contrafacerea lor. Când se iveşte vreuna autentică, toţi încearcă să şi-o însuşească ori să se folosească de ea, dar aproape nimeni nu are bunul-simţ să o recunoască sau să întreprindă ceva pentru a o menţine cel puţin la acelaşi nivel sau pentru a o păstra, fie aceasta elev, profesor, manager sau altceva. Inutilitate a autenticului sau inflaţie a contrafacerilor?

O mizantropie polemic-pamfletară

Subtila şi delicata sau decenta carte Polemici cordiale a regretatului scriitor Octavian Paler m-a determinat să admit ca polivalentă semantic sintagma din titlu. Sub acest imbold am ajuns la o tipologie subiectivă, deloc fantezistă şi ridicolă: polemicile pot fi permanente, inerente, imanente, intrinseci etc. Toate sunt plauzibile şi reprezintă o adevărată inerenţă de ordin ontologic şi gnoseologic, mai ales atunci când spiritul critic autentic se manifestă liber, fără îngrădiri raţionale şi stilistice.

Romeo Chiriac: „Eficienţa Bursei locurilor de muncă impune flexibilitate şi corectitudine”

„Bursa locurilor de muncă a fost şi continuă să fie o acţiune eficientă, al cărui scop este oferirea unui număr cât mai mare de posturi vacante şi ocuparea operativă a acestora cu persoane calificate sau necalificate. De asemenea, bursa este una dintre măsurile preventive aplicate pe piaţa muncii. Cu ajutorul acestei măsuri, se răspunde prompt nevoilor pieţei, beneficiarii fiind atât angajatorii, cât şi persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Costurile pe care organizarea bursei le implică, nu sunt nici ele foarte mari, motiv pentru care nu văd de ce viitorul acesteia ar fi unul compromis”.

Handbaliştii gorjeni joacă pentru România

Săptămâna trecută naţionalele de tineret şi juniori ale României au disputat meciuri de verificare în compania reprezentativelor de tineret ale Rusiei şi Macedoniei. Gorjul a fost reprezentat la turneul de la Sighişoara doi jucători, Criciotoiu la tineret şi Mledenciu la juniori, şi de cuplul de arbitri Eremia-Drăgănescu. Reprezentativa de tineret a României a dispus de naţionalele similare ale Rusiei şi Macedoniei. Macedonia a fost învinsă cu scorul de 44-24 într-un meci în care Bogdan Criciotoiu a înscris 8 goluri, în vreme ce Rusia a pierdut la doar trei goluri, scor 31-28, interul Energiei reuşind de această dată doar două goluri.

Fane Nanu resuscitează pe Minerul Motru

Victoria de la Corabia a mai destins atmosfera destul de încărcată din ultima vreme de la Motru, Minerul ajungând, surprinzător pentru foarte mulţi, să lupte din greu pentru salvarea de la retrogradare.  Directorul Sportiv al motrenilor crede că acest succes poate fi punctul de plecare pentru echipa condusă acum de Fane Nanu: „Sunt convins că va fi bine. E de admirat curajul lui Fane Nanu de a fi preluat o echipă aflată în situaţia noastră, după acea serie neagră pe care am avut-o. Surprinzător este şi faptul cum Fane Nanu a reuşit să-i disciplineze şi să-i aşeze pe jucători în teren.

Cârţu salvatorul sau Cârţu groparul?

Cârţu vrea jucători care să trăiască meciul pe teren, nu să moară pentru victorie. Aceasta este concluzia la care tehnicianul Pandurilor a ajuns după ce şi-a amintit o vorbă spusă cu ani în urmă de nea Imi Jenei.

Nu erau ei, Pandurii, într-o situaţie deosebită atunci când Sorinaccio a decis să-i facă loc lui Ciobi, dar acum ieşirea pare blocată, iar cheia nu mai e în mâinile tehnicianului. Pentru a trece din nou peste linia retrogradării, Pandurii au nevoie şi de auto-piedici din partea contracandidatelor, iar Cârţu pare a se împăca din ce în ce mai greu cu o astfel de situaţie, iar când Cârţu n-are pace, nimeni nu mai are pace. Exploziv, inventiv şi eficace pe teren, ca jucător al Universităţii Craiova a înscris cam un gol la trei meciuri, Sorinaccio s-a văzut nevoit ca în cariera de antrenor să se bazeze adesea pe un alt profil de jucători decât cel în care se încadrase el în perioada în care era jucător activ.

Între preşedinţi!

Atacul dur al fostului preşedinte Emil Constantinescu împotriva actualului preşedinte, Traian Băsescu, împotriva societăţii civile şi a mass-media reflectă un anume fel de a gândi politica. În opinia fostului preşedinte, nimic nu merge în ţara asta. Ca şi cum ar fi mers vreodată! Traian Băsescu doreşte instaurarea unui regim personal cu accente autoritare, vizând postul de prim ministru după ce va expira cel de preşedinte, societatea civilă nu are nici o reacţie la abuzurile constituţionale ale preşedintelui, criza economică este un fals, adevărata criză fiind, de fapt, o criză de  „nervi şi prostie a celor care ne conduc şi iau decizii”.

Polemici inerente

În fond, polemicile, luptele de idei, dezacordurile cordiale, cum le numea Nicolae Manolescu într-un editorial din revista România literară, reprezintă stări sau caracteristici inerente şi permanente ale unui climat literar viabil, fertil pentru creativitate, şi o imanenţă a criticii literare. Totdeauna această ramură a ştiinţei literare implică asemenea atitudine de combativitate. Pamfletul diferă de polemică, în primul rând, ca fiind o specie a literaturii lirice, în versuri sau în proză, nimicind obiectul atacat cu ironie şi sarcasm.

Noutăţile pieţei taximetriei din Târgu Jiu: clientelă restrânsă şi încasări mici

Vremuri tulburi pe piaţa taximetriei târgujiene!  Dacă în urmă cu ceva timp, pirateria, concurenţa neloială şi obţinerea licenţelor erau principalele problemele ale taximetriştilor gorjeni, la ora actuală, cele care ameninţă cu adevărat soarta acestora, sunt câştigurile lunare. Nu se mai poate vorbi nici despre existenţa zilelor şi lunilor mai bune sau a celor mai puţin bune şi nici ideea potrivit căreia, activitatea întreprinsă de taximetrişti poate să fie o bună alternativă în caz de şomaj, nu mai există.

Siguranţa cetăţeanului târgujian, prioritate pentru autorităţile locale?

Potrivit psihologilor, nu suntem rezultatul circumstanţelor din viaţa noastră, ci dimpotrivă, fiecare dintre noi suntem creatorii acestor circumstanţe. Fiecare dintre noi dăm naştere stărilor de fapt din viaţa personală şi de ce nu din jurul nostru. Stări de fapt, pe care, până la urmă le creăm cu un scop precis. De asemenea, nu sunt puţine circumstanţele din viaţa noastră şi nici lipsite de complexitate nu sunt.

A mai rămas vreo speranţă sau facem o revoluţie?

Meseria e brăţară de aur în România. Desigur, până când vine cineva şi ţi-o fură. În România, românul nu îşi taie singur creanga de sub...

Încremenit în propriul proiect!

Târgu Jiul nu mai e de mult un oraş curat. Vremurile când primarul Florin Cârciumaru coordona personal echipele de măturători au trecut ca şi cum n-ar fi fost...

Vremuri grele pentru gorjenii din Liga a III-a

Luând probabil modelul echipei fanion a judeţului, echipele gorjene din Liga a III-a o duc destul de greu în confruntările din cele două serii în care au fost răsfirate de federaţie, doar echipa a doua a Pandurilor respirând aer curat din fotoliul de lider.

Fotbalul mic în Gorj îşi are şi el problemele lui, la fel de mari ca şi cele ale celor de la Pandurii în prima ligă, dar prea puţin băgate în seamă în ultima vreme doar pentru că e vorba de o ligă inferioară. Chiar şi acolo unde pare a fi doar lapte şi miere, la Pandurii II, echipă aflată în pole position pentru un loc în liga a II-a din viitorul sezon, se ascunde o mică dramă.

Cu surle şi trâmbiţe pe uliţa mare!

Toată mascarada făcută în jurul cazului Voicu a demonstrat cât suntem de caraghioşi. Ani de zile am vorbit despre corupţia la nivel înalt. Presa a dat exemple, a comentat şi condamnat cu mijloacele proprii, corupţia şi pe cei corupţi. Partenerii noştri europeni ne-au ţinut şi ei un timp pe tuşă, tocmai din această pricină. Vă amintiţi desele dispute pe tema reformei în justiţie?! În cadrul acestui subiect, corupţia a jucat un rol central. Indivizi din cercurile înalte ale puterii s-au aflat mereu în centrul atenţiei. Până la Cătălin Voicu, însă, nu s-a produs nimic senzaţional, poate cu excepţia arestării şi condamnării la închisoare a lui Bivolaru.

Un măgar cu pielea-n băţ

După liniştea şi ghiftuila pascală, viaţa îşi revine încet-încet la normal. Gata, românii pot cugeta în linişte la ale lor, distracţia s-a terminat. S-au terminat şi banii, aşa că, începând de azi, devenim apţi să planificăm cum cârpim găurile din bugetul familiei, devastat cu sălbăticie de tonele de mici şi chintalele de vin. Și, cum prima regulă ca să faci bani este să nu-i cheltuieşti pe ăia pe care-i ai, analizezi ce cheltuieli imediate poţi evita. Normal că primul pe care intenţionezi să-l ţepuieşti e statul. Dacă ai amânat cu graţie impozitele pe casă şi maşină, ignorând superior şi elegant reducerea de 10 %, cercetările pe care le faci întru eludarea altor impozite încep să-ţi dea fiori reci pe şira spinării.

Prima Casă rămâne un program greu de accesat

Teoretic, prin intermediul programului Prima Casă, Guvernul ajută tinerii să-şi rezolve problema procurării unei locuinţe. Practic, li se permite să acceseze astfel de credite, doar celor care au venituri nete mari. Potrivit reprezentanţilor bancari din municipiul Târgu Jiu, condiţiile de creditare au făcut ca Prima Casă I, să nu înregistreze foarte mulţi beneficiari din rândul gorjenilor. „Din păcate, atât la nivelului judeţului Gorj, cât şi la nivel naţional, nu există foarte multe persoane fizice care îndeplinesc condiţiile impuse.

Camil Buzera: „În judeţul Gorj, nu avem clădiri expertizate seismic”

„Realitatea demonstrează că, în momentul în care decid să-şi construiască o locuinţă, gorjenii se gândesc foarte bine la faptul că aceasta trebuie să corespundă, atât posibilităţilor financiare ale acestora, cât şi cerinţelor foarte clar stabilite în acest sens. Respectând aceste reguli, aceştia conştientizează că vor construi trainic, că vor avea o casă rezistentă şi durabilă în timp”

Când va fi rezolvată problema câinilor fără stăpân?

Fără îndoială că probleme unei comunităţi sunt în număr mare şi nici rezolvarea lor nu pare a fi deloc simplu de realizat. Procesul soluţionării acestora antrenează schimbări majore şi asumarea multor responsabilităţi. Atât prin faptul că utilizează resursele pe care autorităţile le au la dispoziţie, cât şi prin aceea că orice problemă îşi are propria rezolvare, atâta vreme cât există interes major în acest sens. Numai că atunci când nimeni nu pare interesat de găsirea celei mai bune soluţii, problemele iau amploare.

Cum se vede municipiul Târgu Jiu, ca destinaţie turistică?

Este necesar ca oraşul Târgu Jiu să devină, în cele din urmă, o destinaţie turistică, în adevăratul sens al cuvântului. Aceasta este concluzia la care au ajuns reprezentanţii Primăriei Târgu Jiu. Pentru ca obiectivul lor să fie atins,  aceştia aşteaptă propuneri din partea membrilor Consiliului Consultativ de Cultură al Primarului. Majoritatea celor intervievaţi în acest sens, consideră că municipiul Târgu Jiu are toate şansele să devină destinaţie turistică, atâta vreme cât se vor lua cele mai bune decizii în ceea ce priveşte mijloacele şi modalitatea de promovare. Implementarea unor politici şi planuri turistice reprezintă atât o responsabilitate a sectorului public, cât şi a sectorului privat. La ora actuală, la nivelul municipiului Târgu Jiu, în ce măsură este asumată această responsabilitate?

Încă în top la CN de Cros pentru copii şi juniori

Atleţii de la CS Pandurii Târgu Jiu s-au întors cu o medalie de argint şi două de bronz de la Campionatele Naţionale de Cros pentru copii şi juniori, competiţie care s-a desfăşurat la Reşiţa.

Ionuţ Sanda, un tânăr atlet care a făcut o surpriză extrem de plăcută şi la Campionatele Naţionale de sală, a confirmat la Reşiţa şi, la prima cursă de cros alergată, a devenit vicecampion naţional de juniori 3 ajutându-şi echipa să termine competiţia pe locul patru.

Cârţu şi suspendările

Pentru Sorinaccio se pare că nu s-a încheiat calvarul suspendărilor. Nu, nu e vorba de o nouă sancţiune dictată de comisii, ci doar de o contestare făcută de un om cu care tehnicianul Pandurilor a lucrat în urmă cu ceva ani la Galaţi, acolo unde gorjenii îşi joacă una dintre ultimele cărţi ale salvării de la retrogradare. Cel care a ridicat securea războiului este directorul general al Oţelului, Marius Stan, care a depus un memoriu prin care contestă dreptul lui Sorinaccio de a conduce Pandurii de pe banca tehnică la meciul de la Galaţi

Vor primi Pandurii lumină de Paşte?

Microbistul gorjean rămâne optimist şi speră în continuare că Pandurii vor fenta şi-n acest an retrogradarea, aşa cum o fac an de an de la promovarea lor pe prima scenă a fostbalului românesc. Asta poate şi dintr-un nemăsurat respect de care Sorinaccio se bucură la Târgu Jiu, ca oriunde în Oltenia. Dar are oare şi acoperire acest optimism?

Masa de Paşte se adaptează bugetului redus sau lipsei acestuia

Decenţa şi cinstea au fost mereu, sunt şi vor fi, cele mai bune politici dintr-o societate. Din nefericire, neajunsurile materiale şi cele financiare au pus stăpânire pe aproape tot ceea ce ne înconjoară. Cei care au ales să fie corecţi, au avut parte, în cele din urmă, de mulţumire sufletească şi foarte multe lipsuri. Sunt împliniţi personal, dar traiul lor zilnic îi pune în dificultate. Dacă pentru cei cu dare de mână, sărbătorile de peste an, sunt prilej de bucurie şi de afişare a ultimelor achiziţii specifice evenimentului, Paştele sau Crăciunul sunt, pentru o bună parte a locuitorilor judeţului Gorj, zile ca oricare altele…

Iluminatul stradal va fi asigurat cu ajutorul energiei solare

Municipiul Târgu Jiu ar putea beneficia de energie din surse alternative pentru iluminatul stradal şi pentru unităţile de învăţământ din oraş. Autorităţile locale au demarat un proiect care vizează alimentarea iluminatului public a localităţii, cu energie electrică dintr-o sursă regenerabilă de energie. „Acest proiect se află în faza de elaborare. Intenţionăm să producem energie electrică pe panouri fotovoltaice. În acest sens, a fost făcut studiul de fezabilitate, urmând să obţinem aproximativ 10 megawaţi de putere instalată, undeva în partea de nord a municipiului.

Mai ușor cu discriminarea pe portativ

De la o vreme încoace, parcă au crescut sensibilitățile și, care mai de care, se lezează, așa, la demnitate, din orice fleac. Nu care cumva să mai zici vreun banc, sau să mai scapi vreo vorbă, că, gata, la discriminare cu tine! Ca să ne-nțelegem de la-nceput, nu fac lobby pentru nici o grupare, nu sunt naționalist-extremist, neonazist, antisemit, fanatic religios sau aparținând vreunei grupări aflată în conflict cu semenii săi pe motive de rasă, culoarea pielii, preferințe sexuale, apartenență religioasă, etnică sau politică

Scriitori cu taxă…

Animat de sincer patriotism, Vasile Alecsandri afirma cu entuziasm şi cu orgoliu naţional, pe la 1849: Românul e născut poet. Enunţul lui nu pare nici azi atât de perimat, deşi se menţin în circulaţie ironică următoarele versuri parodice: românul e născut poet/a zis-o bardul desuet/ce nerozie, măi băiete/românul e născut…burete. Celebra zicere alecsandriană s-a bucurat de o faimoasă carieră, prelungindu-şi longevitatea în peste un secol şi jumătate de ecou patriotard.

Recital de pian - Miruna Popescu

Miruna Popescu, elevă a clasei a XII-a a Liceului de Muzică şi Arte Plastice ”Constantin Brăiloiu” din Târgu-Jiu, clasa profesor Mihaela-Sanda Popescu, a susţinut marţi, 30 martie primul recital de pian, din seria recitalurilor specifice absolvenţilor secţiei instrumentale a filierei vocaţionale, care doresc să îşi formeze o carieră instrumentală.

Primarul Florin Cârciumaru – Victima unei erori!?

Cred că primarul Florin Cârciumaru se află într-o gravă eroare în ceea ce priveşte Centrul de Cultură şi Artă „Constantin Brâncuşi”...

vand apartament 4 camere

Vand apartament 4 camere,situat in Tg.jiu,ale.Smardan,bloc  caramida,et.1/4,beci,90 m.p.,pret 85000 euro neg. Telefon: 0723823839

Vand remorca auto

Vand remorca auto de 7,5t basculabila in perfecta stare de functionare.TEL.0767418518

VAND 5500 MP TEREN TG. - JIU

VAND 5500 MP TEREN TG. - JIU STR MARGARITARULUI PRET 3 EURO MP NEG.

Telefon: 0728286475

Mica PublicitateRegretele lui Sorinaccio

„Să nu mă întrebaţi cum mă cheamă. Sunt Tom Cruise în Misiune Imposibilă”. Aşa şi-a început Sorin Cârţu prima conferinţă de presă după revenirea la Târgu Jiu. Actor într-un thriller cu adrenalină cât cuprinde, aşa se vede Sorinaccio la a doua sa aventură ca antrenor al Pandurilor. Plecarea lui Cârţu în toamnă după acea răbufnire la adresa lui Augustus Constantin taxată de comisiile LPF cu o suspendare de şase etape a surprins şi nu prea. Mulţi au fost convinşi în acel moment că preşedintele Condescu abia aştepta ca Sorinaccio să spună pas pentru a căuta pe cineva care să fie mai apropiat de jucători. La figurat, dar mai ales la propriu pentru că a avea antrenorul în tribune vreme de şase etape, departe de banca tehnică şi de jucătorii pe care-i trimite în teren nu este tocmai ceea ce-şi doreşte un preşedinte la echipa pe care o conduce.

Ghinionistul Păcurar ar putea sta pe bară o lună

Alex Păcurar pare a se fi logodit din nou cu ghinionul, după ce în trecut a avut mari probleme cu rupturile musculare, care l-au ţinut multe etape în afara gazonului, la meciul cu CFR Cluj mijlocaşul Pandurilor a suferit o nouă accidentare. Deşi se spera că este vorba doar de o întindere, Păcurar a fost diagnosticat cu ruptură musculară: „E ruptură musculară, aşa cum mă aşteptam, 1,5 pe 1,2 mm şi va trebui să iau o pauză mai lungă.

Copiii de etnie rromă, ajutaţi să-şi dezvolte abilităţile de comunicare

Nu suntem niciodată prea tineri sau prea vârstnici pentru a învăţa cele mai importante lecţii de viaţă. Momentul este întotdeauna oportun. Mai mult decât atât, reuşim să învăţăm că facem parte dintr-un sistem de sprijin reciproc, doar dacă suntem pregătiţi să înţelegem rolul şi importanţa acestui aspect. Şi pentru că şi ei fac parte din acest sistem, un număr de 45 de copii de etnie rromă din judeţul Gorj vor fi ajutaţi să îşi dezvolte abilităţile de comunicare şi socializare pentru prevenirea dificultăţilor de adaptare şcolară şi de integrare socială. Prin intermediul proiectului "Suntem împreună", Fundaţia S.O.S Copiii Gorjului, continuă seria eforturilor de a integra grupul copiilor minoritari rromi în vederea participării lor la educaţie.

Oarecum despre căderea în timp!

M-am gândit deseori ce ar trebui să spun despre Ion Pecie, profesorul de literatură, colaboratorul  şi prietenul meu, dacă cineva, aşa într-o doară, m-ar întreba: ce mai face Ion? cum o mai duce cu sănătatea? ce mai scrie? Mărturisesc că aş fi tare încurcat, neştiind ce să-i răspund. Mai precis, i-aş spune că Ion se află internat de ceva vreme într-un spital, departe de „amarul” nostru târg.

Şomajul şi evaziunea fiscală sunt în continuă creştere

Disponibilizări în serie, locuri de muncă tot mai puţine şi numai pentru persoanele necalificate. Şomaj, indemnizaţii de 500 de lei şi ceva cursuri de recalificare profesională. De toate acestea au parte tot mulţi gorjeni, cândva salariaţi ai firmelor din judeţ. La rândul lor, agenţii economici recurg la propriile metode de supravieţuire, mai mult sau mai puţin legale, în ciuda amenzilor aplicate de către organele de control abilitate.

Criza resurselor naturale, dezbătută la nivelul judeţului Gorjului

Calitatea existenţei noastre o dă modul în care dorim şi merităm să trăim. Luăm decizii bazându-ne pe sentimentele şi efectele pe care dorim să le generăm. Şi dacă aceste decizii sunt luate după bunul plac al fiecăruia dintre noi, efectele nu sunt tocmai cele scontate. În ceea ce priveşte problemele actuale ale mediului înconjurător, acestea există şi apar, drept urmare a funcţionării principiului cauză-efect.

Viorel Gârbaciu: „Buna înţelegere între oameni ar trebui să fie semnul care să ne unească!”

„În momentul în care vii la Filocalia şi te implici, dai dovadă că nu eşti interesat doar, de  fratele nostru porcul, cum spunea Constantin Noica. Dimpotrivă, dovedeşti că te interesează, nu numai lucrurile trupeşti, ci şi cele care ţin de substanţa noastră, de sufletul şi mintea fiecăruia dintre noi”.

 

Rep: Ştim cu toţii că suntem rezultatul circumstanţelor din viaţa noastră. Fără să ne dăm seama, suntem singurii care dăm naştere acestor circumstanţe. Circumstanţe pe care le creăm cu un scop precis. Filocalia poate fi considerată o circumstanţă cu un scop precis?

 

Viorel Gârbaciu, director Şcoala Populară de Artă: Filocalia…înseamnă iubitor de frumos. Dar când spun frumos, nu mă refer la frumosul estetic, ci la cel spiritual. Serile filocalice pe care le organizăm, ţinem să fie în preajma celor două mari sărbători ale Creştinătăţii. Astfel, cea mai mare sărbătoare, temeiul însuşi al credinţei este Învierea. Apoi, în ordine imediată…Naşterea Domnului.

Al doilea descălecat al lui Sorinaccio în patria Pandurilor

Pandurii s-a dovedit a fi o pălărie prea mare pentru Ciobi. Fostul antrenor al Pandurilor n-a reuşit să ţină pasul cu cerinţele primei ligi şi, foarte probabil, se va întoarce în Liga a II-a, acolo de unde a fost adus cu speranţă la Târgu Jiu după plecarea lui Sorinaccio.

Ciobotariu a luat contact cu Pandurii în urmă cu mai bine de 20 de ani, în liga a II-a şi şi-a luat adio de la echipa gorjeană când acelaşi eşalon, cel secund, începe să fie tot mai aproape. A plecat Cârţu, a venit Ciobi, pleacă Ciobi, revine Cârţu. Ce poate fi mai românesc decât acest du-te, vino, acest „când pe stânga, când pe dreapta, uite-aşa se joacă fata”? Clar schimbarea era mai mult decât necesară şi revenirea lui Cârţu pare a fi una dintre cele mai viabile opţiuni pe care Condescu le avea la îndemână, însă mai este o întrebare.

Pe pământ idioții au claxoane...

N-aveți idee cât de „pissed of” sunt, vorba englezului, dacă, din multitudinea de subiecte mă opresc azi asupra unui subiect de maxim interes general: claxonarii. Sunt, însă, sigur că prostia și nesimțirea vă deranjează în aceeași măsură și că fenomenul trebuie stopat într-un fel. Există chiar prevederi legislative despre claxonatul în oraș, dar, cine se mai gândește acum la astfel de probleme minore?... Am trecut adesea prin orășele de provincie în străinătate, unde semnul cu claxonatul interzis era la loc de cinste. Și ferească sfântul să tulburi fonic liniștea patriarhală a localității, că te scormonești rapid în buzunare să achiți o amendă consistentă.

Vacanţa rămâne un obicei, indiferent de vremuri

De prea multe ori, românul preferă să vadă lucrurile prin prisma oamenilor din statele unde civilizaţia este la ea acasă. El vrea să aibă munţii lor şi să hoinărească pe meleagurile acestora. Tânjesc după staţiunile străine şi pun mereu în balanţă, ofertele lor cu ofertele noastre. Nici pentru vacanţa de Paşte din acest an, gorjenii nu au făcut excepţii de la regulă. Au comparat ofertele şi s-au hotărât asupra modului de petrecere a minivacanţei.

Pentru cine trag clopotele, Marine?

Criza Pandurilor naşte întrebări fără răspuns. Cine este vinovat de situaţia în care echipa a ajuns după ce trupa lui Ciobotariu n-a fost în stare să învingă nici măcar o echipă a Craiovei aflată în genunchi? Condescu mărturiseşte că nici el nu ştie. S-a întrebat oare dacă nu cumva vina îi aparţine? Situaţia, la doar trei etape de la reluarea campionatului după pauza de iarnă, tinde să devină una fără ieşire pentru antrenorul Liviu Ciobotariu, un antrenor încolţit de suporteri, de presă, de jucători, dar mai ales de rezultate.

Afaceriştii gorjeni vor să lucreze cinstit

Judecata sănătoasă a unora dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din judeţul Gorj, se întemeiază pe realitatea mediului economic. Pentru aceştia, dorinţa de a desfăşura propria activitate, a fost mult mai puternică decât confortul şi siguranţa, pe care la vremea respectivă, locul lor de muncă le-o putea oferi. Au răspuns provocărilor şi au pornit motoarele propriilor afaceri. Perioadele lor nu au fost întotdeauna doar unele de glorie. Urcuşurile şi coborâşurile şi-au găsit loc în viaţa lor profesională, indiferent de activitatea pe care au întreprins-o. Succesul lor nu a venit peste noapte, ci l-au dobândit cu timpul.

Riscul de a fi elev bursier

Bugetul anual reprezintă, în 2010, o mare problemă pentru edilii din judeţul Gorj. Deşi acesta este o bună modalitate de a ţine socoteala banilor, creează un sistem care nu este îndeajuns de flexibil pentru a se adapta la schimbări. Fie că le place, fie că nu, stabilirea acestuia este inevitabilă. Potrivit teoriilor, un buget bine gândit face ca banii să fie alocaţi pentru ocazii viitoare, nu pentru cele din trecut. Dar ce faci atunci când în categoria ocaziilor viitoare, ţi se pasează „responsabilităţi surpriză”?

Nouă din nouă, mai greu ca la Loto

În vreme ce tot mai mulţi privesc sceptici spre viitorul Pandurilor, care n-au acumulat nici un punct în retur apropiindu-se ameninţător de locurile retrogradabile, preşedintele Marin Condescu este în continuare optimist. Preşedintele Pandurilor, după ce a infirmat zvonurile conform cărora zilele lui Ciobotariu la cârma echipei târgujiene ar fi numărate, a admis că următoarele trei partide pot fi hotărâtoare în ceea ce priveşte soarta tehnicianului. Condescu a dezvăluit şi care este obiectivul lui Ciobotariu, unul extrem de dificil în actualele condiţii: „Liviu Ciobotariu, dacă va câştiga meciurile cu Universitatea Craiova, Internaţional Piteşti şi Ceahlăul Piatra Neamţ îşi va îndeplini obiectivul”, a declarat preşedintele.

Jurnalişti sportivi sau clovni într-un spectacol penibil?

Nu întotdeauna m-am regăsit printre cei numiţi „ziarişti” sau cum le place unora să-şi spună, „oameni de presă”. Fie că, vreme de aproape 15 ani, am încercat, iar cei care m-au ascultat la radio pot spune dacă am reuşit sau nu, să le aduc oamenilor în viaţă măcar o fărâmă din bucuria muzicii pe care am crezut-o de calitate, fie că, aşa cum fac acum, am aşternut pe hârtie sau on-line rânduri legate de viaţa sportivă, de fiecare dată mi-a fost greu să mă simt ca făcând parte din categoriile mai sus amintite.

Carul cu boi!

Nu trebuie decât să dai o fugă prin satele Gorjului şi o să constaţi că acestea sunt înecate în mâzgă şi uitare. Etosul popular, cu tot ce ţine de poveste, basm şi legendă, a intrat de mult în tratatele de sociologie şi folcloristică. Bântuiţi încă de stafia trecutului comunist, ţăranii noştri trăiesc o viaţă sub semnul improvizaţiei: construcţii fără nici o raţiune, uliţe înglodate în praf şi nămol, oameni amărâţi, tineri derutaţi, bătrâni pe chipul cărora timpul a săpat urme adânci. Tradiţia a murit. Totul este făcut fără nici o noimă. Peste tot vedem ruinele trecutului.

Ca la teatru…

Aceiaşi infatigabili organizatori, Centrul Judeţean pentru Promovarea şi Conservarea Culturii Tradiţionale şi Biblioteca Judeţeană Christian Tell, în luna februarie, spre sfârşitul sezonului hibernal, ne-au oferit un alt eveniment sau spectacol literar-artistic la care au participat, pe lângă autorităţile cultural-administrative şi politice, multe adolescente şi adolescenţi mobilizaţi şi animaţi de d-na prof.dr. Elena Roată şi oameni de toate vârstele, dornici de a fi prezenţi la întâlniri cu scriitori şi de a recepta, prin lansările de cărţi ale acestora, din conţinutul operelor lor originale. Afluenţa a fost, aşadar, remarcabilă.

Sfânta Duminică ca Mater Silvae

Să revenim la Sfânta Duminică, stăpâna pădurii, etapa finală, neghicită şi încheiată neaşteptat de repede, a călătoriei făcute de fata moşneagului după ce trece de aleea încercărilor preliminare. În alte basme ale românilor ( dar şi ale literaturii europene, şi ale literaturii ruse) patroana pădurii încorporează urâţenia, răutatea şi primejdia într-un spaţiu al rătăcirii şi pierzaniei. Muma Pădurii defineşte etic şi estetic lumea silvestră absconsă şi de nepătruns, feminitatea stihială, grotescă şi malignă. Sfânta Duminică a lui Creangă întruchipează altceva, idealul monahal văzut în spirit cvasi-laic, purtat fără tragere de inimă, pentru care personajele sale nu au o vocaţie deosebită.

Africa

Întotdeauna când vorbim de Africa, deja ne-am obişnuit să începem cu numărul celor care trăiesc de la o zi la alta cu mai puţin de 1 dolar pe zi. În tot acest timp, noi dăm din colţ în colţ că n-avem bani de facturi minim 3 sau 400 de euro pe lună. Singura lor posibilitate este să încerce să-şi valorifice potenţialul agricol. Acum, punem şi noi o întrebare logică. Daca România , o ţară cu potenţial agricol extraordinar, membră U.E. şi nu e în stare să aibă o agricultură performantă, oare nenorociţii sorţii, africanii, care nu au nici o variantă, ei ce vor face? Cine sunt investitorii care totuşi bagă bani în agricultura din Africa?

Recalificare profesională sau ultima „speranţă” a şomerilor gorjeni

Au anunţat din timp intenţia de a face concedieri şi iată că şi-au respectat promisiunile în acest sens. Unităţile economice din judeţul Gorj au acţionat conform planului de la începutul lui 2010 şi astfel, nu mai puţin de 240 de gorjeni au rămas fără locuri de muncă. Constrânşi de situaţie, tot mai mulţi şomeri au ales varianta recalificării profesionale în domenii care, potrivit specialiştilor, răspund nevoilor actuale de pe piaţa muncii.

Condiţii de viaţă…ca pe la noi

Nivelul de trai şi calitatea vieţii sunt două aspecte strict legate de persoana fiecăruia dintre noi. Mai devreme sau mai târziu, omul conştientizează aceste două părţi ale sensului pe care i-l poate da modului său de a trăi. La un moment dat, fiecare persoană este interesată de locul pe care îl ocupă în societate. Nivelul de trai arată condiţiile de viaţă ale populaţiei, gradul de dezvoltare culturală şi de ce nu a învăţământului sau a sistemului de sănătate.

Pandurii se mută la Motru

Pandurii au demarat procedurile de omologare a terenului din Motru pentru ca după meciul cu Universitatea Craiova, echipa târgujiană să-şi dispute meciurile de pe teren propriu la Motru după ce  Consiliul de Administraţie al Pandurilor a decis ca echipa târgujiană să se mute la Motru în cazul în care suprafaţa de joc a „Municipal”-ului din Târgu Jiu va intra în reparaţii capitale. Concluziile vizitei delegaţiei Pandurilor la Motru sunt că echipa târgujiană ar putea evolua în Liga I pe Stadionul „Minerul”, însă va fi nevoie de o urgentă cosmetizare a acestuia.

Filme vechi, scenarii repetate

Imaginea creată de jocul celor de la Pandurii în meciul pierdut în faţa Astrei pe teren propriu a fost una a unei echipe lipsite de ambiţie. Este un film pe care l-am mai văzut rulând pe „Municipal” şi, din păcate, nu este deloc unul dintre cele cu care să ne mândrim, aşa cum ne mândrim cu Ionuţ Stoica, actorul gorjean ce n-a călcat de pomană covorul roşu de la Cannes.

Aceleaşi soluţii temporare…

Autorităţile locale ale municipiului Târgu Jiu au anunţat un buget care ţine pasul cu criza economică. În anul 2010 se vor face investiţii, dar numai pentru strictul necesar. Toată lumea vprbeşte despre economii. Toţi fac economii sau cel puţin asta declară. Puţini sunt însă cei care cu adevărat vor ca banul public să nu mai fie risipit pet e miri ce. De muncă serioasă şi responsabilitatea lucrului bine făcut, autorităţile parcă nici nu vor să audă. De ce oare? Poate că nici ele nu mai ştiu. Pentru că dacă ar şti, nu ar insista să facă totul de mântuială şi după bunul plac. Nu ar trece printr-o serie neîntreruptă de nereuşite şi nici nu ar repeta greşelile.

Unii agenţi economici gorjeni acţionează după propriile reguli

Cinstea a fost mereu, este şi va fi cea mai bună politică într-o economie de piaţă liberă. Din păcate, unii agenţi economici din judeţul Gorj cunosc şi pun în practică o serie întreagă de forme de necinste. Este trist să vedem că a „scăpa nepedepsiţi” sau a scăpa feriţi de sancţiuni, a devenit un adevărat sport şi poate unul dintre obiectivele de bază ale administratorilor de firme.

Criza drumurilor din România

Cu ani în urmă, în societatea noastră, eminamente agrară, tot omul îşi purta cu capul plecat, cu animalele la jug, familia spre ţarinile cultivate. În căruţa zguduită de gropile drumului, făceai, involuntar, un fel de gimnastică. O gimnastică naturală, care, în timp, a fost înlocuită cu sălile de fitness, după cum drumurile cu bucluc s-au transformat în şosele neaccidentate care te îmbie cu maşina la plimbări silenţioase.

Miracolul AMADEUS

Când invit lumea la teatru cu textul acesta, nu chem lumea să mă vadă pe mine, am făcut film, am făcut şi teatru, am jucat roluri…mă poate invidia Pacino, care a făcut film dar a simţit nevoia de teatru.

Pe străzi cu trotineta sau povestea primarului care dă-n gropi

Opinie publică apreciază că, Florin Cârciumaru este unul dintre cei mai apreciaţi primari din ţară. Renumele şi l-a clădit cu migală şi metodă. Sunt deja bine cunoscute obiceiurile priamarului Cârciumaru de a face administraţie după un plan bine stabilit şi verificat minuţios. În anii de când când este primarul municipiului Târgu Jiu a reuşit, într-un fel, să schimbe faţa oraşului. Formaţia sa de inginer şi faptul că de-a lungul carierei a avut muncă de răspundere în cadrul unităţilor economice pe care le-a condus, îi dau un plus de pricepere. Meritele sale în administraţie l-au propulsat şi în viaţa politică. Adus de mână în politică de fostul lider social-democrat, Nicolae Mischie, el a reuşit, în cele din urmă, să ocupe scaunul lăsat liber de mentorul său. Mai mult chiar, să se dezică de acesta, fapt ce ar putea avea, mai ales, conotaţii de ordin moral.

Generaţia inimilor de aur

Lupta pentru salvarea unei vieţi i-a adus săptămâna trecută pentru prima dată în faţa publicului gorjean pe Hagi şi Gică Popescu, doi dintre fotbaliştii pe care România ar fi trebuit să legalizeze clonarea. Hagi, Gică Popescu, Adi Ilie, Belodedici, Lung, Cârţu, Rotariu, Gabi Popescu sau Toni Doboş au demonstrat că Generaţia de Aur are şi inimi de aur, aceste legende ale fotbalului românesc răspunzând fără ezitare chemării Pandurilor şi a celor de la Umbro pentru a reda speranţa într-o viaţă mai bună pentru Andrei Glăvan, un puşti de doar opt ani nevoit să lupte cu o nemiloasă boală.

Pandurii în focul încrucişat dintre Solomon şi Mititelu

Primarul Craiovei, Antonie Solomon, a tulburat din nou apele în conflictul pe care-l are cu patronul Universităţii aruncând între cele două tabere pe cei de la Pandurii. Solomon a declarat că Cetatea Băniei nu va rămâne fără fotbal în prima ligă după plecarea Universităţii la Drobeta Turnu Severin spunând că Pandurii l-au contactat pentru a se muta pentru o perioadă pe stadionul „Ion Oblemenco” din Craiova. Preşedintele Pandurilor îi asigură însă pe cei care se tem că Pandurii doresc să-i ia locul Universităţii că nu este vorba despre aşa ceva şi la mijloc nu este decât problema pe care gorjenii o au în dorinţa lor de a demara lucrările pentru refacerea suprafeţei de joc de pe „Municipal”.

Schimabrea la faţă a unui preşedinte

Nu e prima dată când ne întrebăm cât de drepte sau inspirate sunt deciziile luate de Marin Condescu în ultima vreme. Este unul dintre personajele fotbalului românesc ce arată de la o vreme o cu totul altă faţă decât cea cu care eram obişnuiţi în urmă cu câţiva ani. Şi din păcate, imaginea sa este departe de a deveni una mai bună, în ciuda unor evenimente, precum cel de săptămâna trecută, când Pandurii au adus la Târgu Jiu „Generaţia de Aur” pentru a ajuta un puşti cu care soarta a fost crudă.

Cocoşul, pasărea simbol

O întreagă mitologie referitoare la prezenţa cocoşului în existenţa şi în rânduiala lumii, de la debutul ei şi până azi, vine să depună mărturie în contra abuzului comis de mama vitregă şi progenitura ei, care vitregesc însăşi natura lucrurilor: " Cocoşul este în mod universal un simbol solar, pentru că prin cântecul său anunţă răsăritul soarelui" (D.S., vol. I, cap. Cocoşul ). Nu faptele, ci cântecul păsării l-a făcut vestit şi venerat în India şi în Japonia, Ţara Soarelui Răsare, unde cântecul său, armonizat cu al zeilor, a obligat-o chiar pe Amaterasu, zeiţa soarelui, să lase trândăveala şi să se arate din peşteră.

Încurajăm falsurile sau alegem obiectele de artizanat?

Provocarea pentru oamenii de azi este aceea de a-şi menţine standarde personale înalte. Şi tot o mare provocare este abilitatea de a se feri de obiectele false, de toate acele articole de prost gust. Spun asta pentru că, în ultima vreme, acestea sunt tot mai des regăsite în rafturile magazinelor târgujiene.

Gheorghe Gorun: " Profesorul este cel care trebuie să trezească interesul elevului, nu manualul"

Când luptăm cu un blocaj, acesta parcă ni se împotriveşte şi mai tare. Şi numai atunci când recunoaştem că acesta există, când avem curajul să îl experimentăm şi să îl acceptăm, începe să se disipeze. Într-un permanent blocaj se află şi învăţământul românesc. În pofida „eforturilor” de a-l readuce pe calea cea bună, sistemul pare că nu va ieşi niciodată din haosul actual.

La pomul lăudat...!

Pe cât de lăudabilă este iniţiativa Universităţii „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, de a iniţia o dezbatere având ca temă dezvoltarea judeţului Gorj, pe atât de neserioasă...

2010 - Anul internaţional Frederic Chopin

Anul 2010 a fost declarat de UNESCO drept  “Anul Fryderyk Chopin”. Polonia, dar şi ţări de pe întreg mapamondul îi vor aduce un omagiu celebrului compozitor, organizând evenimente muzicale pe întreg parcursul anului, aflate sub patronajul unor Comitete de Onoare deja existente în ţări reprezentând toate continentele.

Pe 1 martie se împlinesc 200 de ani de la naşterea compozitorului Frederic Chopin. Startul evenimentelor internaţionale l-a dat Praga, printr-un concert de gală susţinut la Catedrala Sfântul Vitus, unde s-au comemorat 160 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Frederic Chopin, în luna octombrie 2009.

Cele trei feţe ale Energiei lui Stângă

Debutul de retur pentru Energia Pandurii Târgu Jiu a fost unul de foc şi se poate spune că echipa lui Vasile Stângă a trecut prin foc până să-şi arate faţa victorioasă în meciul de la Bacău.

În ciuda unor previziuni cât se poate de optimiste, alimentate şi de câteva jocuri reuşite la Cupa Energia, startul gorjenilor în retur a fost unul dureros, soldat cu două eşecuri grele, în faţa unor echipe în care fie din motive legate de obiectivul trasat, fie datorită orgoliilor, Vasile Stângă şi echipa sa şi-ar fi dorit să fenteze înfrângerile.

Pandurii îşi prezintă lotul pentru retur

Acţiunea caritabilă în care este angajat clubul Pandurii va fi folosită şi pentru prezentarea oficială a lotului cu care Liviu Ciobotariu va ataca returul acestei ediţii de campionat, a noilor achiziţii precum şi a noului echipament de joc.

Prezentarea lotului va avea loc sâmbătă la Sala Polivalentă din Târgu Jiu, începând cu ora 14:00, înaintea meciului demonstrativ dintre echipa „Generaţiei de Aur” şi cea a fostelor glorii ale Pandurilor şi va fi precedată de un concert extraordinar al Andrei, care va urca pe scenă începând cu ora 13:00.

Fotbalişti mari cu inimi de aur

N-au acceptat propunerile lui Condescu de a prelua destinele fotbalului românesc, dar vin la Târgu Jiu pentru o cauză nobilă, pentru ajutorarea unui copil cu care soarta a fost crudă.

Hagi şi Gică Popescu sunt printre cei care au răspuns pozitiv chemării lansate de Pandurii şi Umbro România pentru ca prin numele lor să atragă un număr cât mai mare de donatori la o strângere de fonduri menită să-i dea o nouă şansă la viaţă unui puşti gorjean.

Şi totuşi cine sparge gheaţa?

Responsabili faţă de realitate ar trebui să fim cu toţii. Chiar şi atunci când temperatura scade mult sub zero grade. Dintotdeauna iarna a trecut pe la noi. În acest an s-a încăpăţânat ce-i drept şi ne-a deranjat mai multă vreme. A fost capricioasă. Am resimţit-o cu toţii. Noi, ca cetăţeni ai urbei, ele ca autorităţi locale. Zăpada s-a aşternut pe străzile oraşului. Nu a ţinut cont că-i zonă centrală sau periferică. Ba mai mult, ninsoarea nu a ocolit, culmea, nici măcar trotuarele. Potrivit autorităţilor, tot ceea ce s-a putut face pentru a o înlătura s-a făcut în timp util. Dacă pe arterele principale ale oraşului utilajele au lucrat conform programului, nu acelaşi lucru îl putem spune despre străzile secundare.

Soldări şi promoţii făcute după ureche

Vânzări promoţionale, de soldare, sau după caz, de lichidare. Oricare dintre aceste practici comerciale reprezintă o atracţie, atât în rândul consumatorilor, cât şi în cel al agenţilor economici din judeţul Gorj. Puţini sunt însă cei care au înţeles cu adevărat aceste fenomene. Clienţii cumpără pentru simplu fapt ca produsul respectiv are un preţ redus.

Ziua în care dragostea e strident ilustrată

Nu sunt împotriva acestei sărbători. Şi nici faptul că am adus-o de peste Ocean, nu mă mai înverşunează. Nu-i nici primul şi poate nici ultimul eveniment atras de pe meleaguri străine. Asta ştim noi să facem cel mai bine. Atragem tot şi credem cu tărie că dacă “ vine de la americani, italieni sau nemţi”, nu are cum să nu fie bun.

Cât de greu este să fii pacientul spitalelor din Gorj?

Ne întrebăm tot mai des în ultima vreme dacă serviciile medicale din România se vor putea alinia vreodată la cerinţele Uniunii Europene. Mulţi dintre specialiştii în domeniu vorbesc despre o continuă “ încercare” în acest sens. Alţii dau vina, pentru nereuşite, pe lipsa fondurilor financiare şi adaptează starea de sănătate la condiţiile pe care le avem.

Scutul şi cureaua lată

O să avem scut anti-rachetă. Băsescu, era să spun Iliescu, a primit un telefon violet prin care a fost anunţat că la el în ogradă o să vină unii să monteze nişte stâlpi cu bec în cap...

Perioada de pregătire se apropie de final, iar Ciobotariu îşi caută titularii

Noua echipă a Pandurilor nu se deosebeşte foarte mult de vechea formulă a gorjenilor, acest lucru fiind unul firesc din moment ce doar trei jucători au debarcat la Târgu Jiu în această iarnă, iar unul dintre ei este Orac, jucător ce n-a apucat să uite cum se joacă fotbalul pe Municipal-ul târgujian.

Pe terenurile din Antalya, fentând ploaia sau vântul dar profitând din plin de suprafeţele de joc net superioare celor din ţară în acest moment, Liviu Ciobotariu îşi împarte atenţia asupra a circa 50 de jucători, cei ai primei echipe, dar şi asupra celor de la Pandurii II. Tehnicianul Pandurilor are misiunea ca în timpul rămas până la debutul returului să formeze un grup de 18 jucători din care să-şi aleagă titularii, să menţină în jurul acestora încă 5-6 jucători pe care să se poată baza oricând şi să rezolve veşnica problemă a eficacităţii reduse a echipei.

La ordine în poziţie culcat!

Cred că mare parte a presei noastră cea de toate zilele abundă în fel şi fel de „şmecherii” numite ba polemici, ba pamflet. În spatele celor două stiluri consacrate ascunzându-se, de altfel, o enormă mitocănie şi sărăcie spirituală. Mari carenţe de limbaj. Un stil păgubos şi corcit. Cel care se află înapoia acestui stil, adică prostul, încearcă întodeauna să te convingă că argumentele sale sunt fără echivoc. Chiar dacă eforturile pe care le depune depăşesc uneori limita suportabilului, el perseverează în prostia sa fără să-i pese de posibiltatea unui eventual eşec. Atunci când nu e convingător, gesticulează nevrotic, ca şi cum, fără părerile sale, întrega argumentaţie s-ar prăbuşi sub semnul ignoranţei.

Polemica în România literară

Aşadar, revista România literară se afirmă şi se impune în domeniul publicisticii ca prestigios hebdomadar remaniabil. Cel puţin trei elemente ne permit să evidenţiem acest adevăr: formatul, formaţia redacţională şi accentuarea spiritului polemic. Sugestive şi convingătoare pentru această idee sunt editorialul Criza presei de Nicolae Manolescu şi puzzle Câteva precizări de Gabriel Chifu, apărute în pagina trei, numărul unu/22ianuarie 2010.

Nicolae Manolescu anticipa remanierea redacţiei, în numărul dublu 51/52 de la sfârşitul anului 2009 prin retragerea ( plecarea, părăsirea) d-lui Gabriel Dimisianu şi a doamnelor Constanţa Buzea şi Adriana Bittel.

Un popă fuge de nebun în lume (II)

Creangă are un extraordinar simţ al cuvântului, cum s-a observat, şi o rară ştiinţă a finalului abrupt. Deznodământul Poveştii poveştilor demonstrează încă o dată coerenţa tematică şi simbolică a prozei sale: "Şi când se vede popa scăpat, o şi croieşte la fugă prin pădure ca un nebun, lăsând şi cal şi cutie şi bărneţ şi preuteasă şi cucoană şi tot, şi se ca mai tot duce în toată lumea. Şi dus a rămas şi până în ziulica de astăzi". Final deschis, năucitor. Salvatul fuge în pădure unde îşi găseşte salvarea definitvă.

Eminescu ieri şi azi

Eminescu a devenit în ultimul timp un obiect de dispută. Se zice că unii ar voi să-l „demoleze”, iar alţii doar să-l „renoveze”, astfel încât opera Luceafărului apare ca o clădire înconjurată de schele, deşi cu statut incert. Aşa-zişii detractori se arată iritaţi de mitul ce i se consacră, ca şi cum un mit n-ar mai trebui să-şi găsească locul între fruntariile spiritului creator (Nietzsche tresare în mormânt, ca şi al nostru Blaga), optând pentru „demitizare” (termen uzat, meschin, care n-a fost utilizat în legătură cu Topîrceanu, dar i-a fost aplicat cu solemnitate lui Sorescu).

Imagini în oglindă

Îţi propun o întâlnire cu tine însuţi, o incursiune în lumea de dincolo de tine.

”Nu caut o lume ideală, ci oameni ideali care să o făurească”. Nu contează cine a zis-o, contează că ar trebui să reflectezi pe îndelete asupra acestor cuvinte, cărora nu le acorzi importanţă.

Mai participă elevii la olimpiadă?

Locul de unde pornim şi cel în care ajungem. Modul în care noi ne propunem să ajungem acolo, aceasta este povestea fiecăruia dintre noi. Ceea ce devenim depinde nu de condiţii, ci de decizii. Mereu trebuie să renunţăm la CEVA pentru a obţine Ceva. Acest lucru îl ştiu foarte bine olimpicii judeţului nostru. Au hotărât ceea ce au vrut pentru viaţa lor de elev. Au stabilit de la bun început ceea ce au fost dispuşi să dea în schimb.

Valentin Popa: „Sănătatea este prioritate naţională doar în campaniile electorale”

„M-am gândit că intrând în U.E. urma să se întâmple ceva cu sistemul medical românesc. Numai că nu s-a prea întâmplat acest lucru şi nici nu văd, în viitorul apropiat, o schimbare majoră care ar putea veni. Până la urmă, chestiunea aceasta cu U.E. ne ajută. Ei vin spre noi, ne dau undiţa, dacă ştim să o folosim vom prinde peştele, dacă nu, nu şi gata. Revenind la bani, pot spune că ducem lipsă atât de fonduri financiare, cât mai ales de management corespunzător.”

Energia l-a transferat pe portarul Ionuţ Ciobanu de la Steaua

Pusă în dificultate de problemele medicale ale lui Dragomir, conducerea Energiei s-a văzut nevoită să acţioneze rapid pe piaţa transferurilor şi să caute un nou portar. Aflat pe lista de achiziţii a Energiei de mai multă vreme, portarul stelist Ionuţ Ciobanu a fost transferat de urgenţă la echipa târgujiană pentru a acoperi locul lăsat liber de Dragomir. Supărat din cauza problemelor medicale ale lui Dragomir, antrenorul Vasile Stângă spune că în tot răul întâmplat este şi o parte bună: „Avem însă şi o veste bună şi anume faptul că l-am luat pe Ciobanu de la Steaua...

Pandurii au pierdut primul joc din Antalya

După disputarea primului joc amical din Antalya, cel pierdut în faţa ruşilor de la Amkar Perm, antrenorul Pandurilor, Liviu Ciobotariu, spune că nu l-a interesat rezultatul partidei, ci doar să vadă în ce fel fac faţă tinerii jucători pe care intenţionează să-i promoveze la prima echipă atunci când au joacă împotriva unei echipe puternice. Tehnicianul Pandurilor a mai spus că după meciul cu Amkar Perm i-a dezvăluit faptul că nu toţi dintre cei vizaţi pentru saltul spre prima echipă sunt îndeajuns de pregătiţi: „Rezultatul nu m-a interesat, ci am vrut doar să văd dacă, în condiţiile unui joc bun, cu un adversar puternic, unii dintre jucătorii noştri pot face faţă pentru lotul primei echipe.

Sandu pe urmele lui Ceauşescu

Naşul a dat încă o dată dovadă că, bine structurat, sistemul de el creat în cei 20 de ani de stăpânire funcţionează aproape fără cusur şi deocamdată nimeni nu-i poate crea emoţii la alegeri. Le-a câştigat acum, aşa cum probabil că le-ar fi câştigat şi dacă s-ar fi ţinut în vară, în toamnă sau la anul... Faptul că fotbalul românesc îşi stoarce ultimele picături de valoare şi respiră încă prin plămânii unor fotbalişti precum Mutu şi Chivu ar trebui să ne îngrijoreze, dar faptul că acelaşi fotbal este condus de 20 de ani, plus încă patru ai noului mandat, de un personaj precum Mircea Sandu ar trebui să ne înspăimânte.

„E vremea Energiei!”

Vremurile în care gorjenii tremurau de teama că favoritele lor nu fac faţă rigorilor primei divizii par să fi trecut, doar fotbalul mai dă frisoane pasionaţilor, însă şi acolo se priveşte mai mult spre viitor cu speranţă decât cu deznădejde. Odată cu mişcările de trupe din această iarnă, echipa locală de baschet a redevenit un team de temut pentru toate echipele din campionat. După un debut bun şi o victorie acasă în faţa piteştenilor, în săptămâna ce s-a scurs avem de notat nu unul, ci două succese majore ale găştii nebune a lui Theo Evans.

Unde sunt clienţii anticariatului din Târgu Jiu?

O carte poate purta omul în jurul lumii. Cei care citesc, cunosc deja acest amănunt. Potrivit unuia dintre anticarii târgujieni, avem în judeţul Gorj, persoane care au început să citească de la o vârstă fragedă. Încă o mai fac. Sunt trecuţi de prima tinereţe, unii chiar de a doua, dar continuă să-şi petreacă timpul, lecturând. Din păcate, numărul lor este tot mai mic. În schimb, tinerii nu au această pasiune. Citesc doar dacă profesorul îi obligă şi o fac doar pentru că trebuie. Totuşi, pentru gorjenii care vor să aibă în bibliotecă o carte apărută mai demult şi care nu a fost reeditată, ori pentru cei care nu-şi pot permite achiziţionarea uneia noi, din cauza preţului ei mare, este bine de ştiut că singura soluţie rămâne să o caute în anticariate.

Printre ferigi cu ţepi!

Mărturisesc că nu-mi plac impostorii, palavragii, oamenii de nimic. Proştii, în general, îmi trezesc un sentiment de milă şi de repulsie în acelaşi timp. Fac cu greu faţă nimicniciei în orice formă s-ar manifesta ea. Mă sperie incultura, lenea intelectuală, semidocţii. Îmi repugnă lumea aceasta de adunături şi de guri cască. Prefer solitudinea bibliotecii mele, interogaţiile nocturne şi meditaţia la lumina lumânării. Deh, ce să fac, sunt un om al altor timpuri! Faptul că nu frecventez acele întruniri prăfuite, că nu mă bag în seamă cu tot felul de venetici, agramaţi şi lichele de cartier îmi dă un sentiment de siguranţă. Trăiesc simplu şi fără prejudecăţi. Învăţăm câte ceva din propriile noastre înfrângeri.

Un popă fuge de nebun în lume

Final neaşteptat în Povestea pulei, pentru că despre povestea din subtitlu e vorba acum. Dacă poveştile-poveşti (cu cucoşul, cu porcul, cu fata moşneagului sau cu Dănilă Prepeleac) aveau happy end-ul asigurat, toţi acei bătrâni şi tineri ajungând la comoară şi, implicit sau explicit, ajungând să o călărească pe Nevoie, nemaifiind tulburaţi de vreun rău pe astă lume, iată că o invidiabilă doamnă boieroaică, ajunsă ea însăşi călare pe Nevoie, sau invers, are parte de o huzureală şi de o fericire limitate.

Eu şi iubita mea

Duminică, 24 ianuarie, gorjenii au fost martorii unui eveniment cultural deosebit: vizionarea spectacolului ”Me and My Girl”, un Musical-Hall Live, în premieră est-europeană. O piesă de Douglas Furber şi L. Arthur Rose, în regia italianului Achille Roselletti, aflat deja la cea de-a treia colaborare cu teatrul din Tg-Jiu, după piesele ”Bătrânii” şi ”Balera”, al căror succes a fost confirmat de public.

Peroanele cu dizabilităţi, provocate la fiecare pas

Periodic îşi stabileşte întâlniri cu angajatorii gorjeni. În anul 2009, a vorbit cu cei care au peste 50 de angajaţi şi care, potrivit legii, ar trebui să angajeze persoanele cu dizabilităţi. Mircea Andrei, preşedintele Asociaţiei Persoanelor cu Handicap din Oltenia, căci despre el este vorba, a explicat tuturor că angajarea unei persoane cu handicap reprezintă câştigarea unei persoane valoroase pentru aceea unitate economică.

Cât de eficientă este munca la minus 20 de grade?

La nivelul judeţului Gorj sunt foarte multe persoane nevoite să muncească în frig. Puţini sunt cei care îşi cunosc drepturile în ceea ce priveşte siguranţa la locul de muncă, în condiţii de ger. S-au obişnuit cu situaţia şi nu îndrăznesc să ceară nimic. Cei care îşi permit, scot zilnic din buzunare, cinci sau şase lei, pentru ceaiuri şi cafea.

Oameni care părăsesc străzile doar din cauza gerului

Unora dintre semenii noştri, viaţa le-a jucat o festă. Şi mor pe stradă pentru că… nu e treaba noastră că au dat de necaz. Şi totuşi, ei sunt rănile sângerânde ale oraşelor din România. Aşteptăm să le cureţe statul, asociaţiile, fundaţiile. La rândul lui, statul aşteaptă. Sincer, nu ştiu ce, dar aşteaptă. Probabil să vină UE să dezinfecteze străzile, gările, parcurile... Până atunci oferă soluţii temporare.

Stângă - Energie reîncărcată

Odată cu numirea lui Vasile Stângă în funcţia de selecţioner al României s-a pus problema continuării muncii sale în paralel atât la echipa naţională cât şi la Energia.

Oponent al ideii de a lucra atât la naţională şi la o echipă de club în acelaşi timp, Vasile Stângă a dat înapoi înţelegând mecanismele ce l-au făcut pe Aihan Omer să facă acest lucru în perioada în care a fost sub contract atât cu Federaţia Română de Handbal cât şi cu cei de la UCM Reşiţa. „Voi continua şi din vară munca începută la Târgu Jiu.

Debut cu dreptul în retur pentru baschetbaliştii Energiei

Nou veniţii Căpuşan, Darby şi Trim, alături de ceilalţi jucători păstraţi de Theo Evans la Energia după un tur de campionat neconcludent au reuşit să readucă spectacolul la Târgu Jiu, iar echipa gorjeană s-a impus la capătul unui meci spectaculos în faţa celor de la BC Argeş Piteşti în debutul returului Diviziei A de baschet masculin. În faţa unei săli arhipline, Energia nu a rămas datoare publicului venit...

Weekend plin pentru handbaliştii de la Energia

Vineri şi sâmbătă vor avea loc la Sala Polivalentă din Târgu Jiu meciurile Cupei Energia, competiţie care va alinia la startul său, pe lângă echipa organizatoare, pe Steaua Bucureşti, Dinamo Bucureşti şi Minaur Baia Mare. Nivelul ridicat al turneului şi faptul că acesta se va disputa cu doar o săptămână înaintea debutului returului a convins reprezentanţii postului de televiziune Digi Sport să transmită în direct toate partidele de la Târgu Jiu.

„Din păcate punem medaliile în urma participărilor”

Sorin Vintilescu, fostul atacant al Pandurilor, încă în topul celor mai prolifici jucători ce au evoluat în tricoul echipei gorjene în prima ligă deşi a jucat mult mai puţin decât alţi atacanţi cu nume şi cu pretenţii, este de la sfârşitul lunii octombrie directorul coordonator al Clubului Sportiv Pandurii Târgu Jiu. Am încercat să aflăm de la el care sunt paşii pe care i-a programat în 2010 pentru clubul ale cărui destine le conduce, club ce este obişnuit cu performanţa, dar care, ca toată suflarea gorjeană, trebuie să facă faţă crizei financiare.

Top 5 proiecte semnificative ale CJ Gorj

Opţiunea de a gândi sau de a nu gândi. De a vrea sau de a refuza atingerea anumitor obiective. Acestea stau al baza responsabilităţilor noastre. Ne putem monitoriza activitatea şi să ne întrebăm dacă se potriveşte cu ceea ştim cu adevărat să facem. Dacă se potriveşte cu idealurile şi convingerile noastre. Dar atungi când acestea din urmă nu prea există, nu ai despre ce să întrebi. În ultima vreme însă, mai toate instituţiile statului şi-au propus să atragă bani europeni. Au deci idealuri şi pot face comparaţii între ceea ce vor şi ceea ce au reuşit să facă.

În brânci pe marginea cercului!

Cred că drama noastră, a gorjenilor, este că suntem cei mai isteţi dintre olteni. Suntem atât de inteligenţi încât atunci când e vorba de interesul nostru facem pe dracu-n patru pentru a ne face de râs. Cine nu ştie că împărţeala între partidele politice este rodul unor „negocieri” care vizează posturi bine plătite în sistemul bugetar, dar şi în cel în care statul deţine pachetul majoritar de acţiuni. Oamenii politici ştiu că accesul la putere înseamnă, de fapt, un purcoi de bani, afaceri grase cu bani publici, influenţă în luarea unor decizii. Credeţi oare că PSD-ul, PDL-ul, PNL-ul sau PRM-ul se bate pentru interesul public, pentru binele acestui judeţ?

După douăzeci de ani

Surprinzător de palidă ni s-a înfăţişat a douăzecea aniversare a evenimentelor din decembrie 1989, pe care, deşi termenul e controversat, atât din direcţia profitorilor care tind a minimaliza „pretenţiile” de eroism, revendicările în numele cărora au murit oameni, ca şi din cea a dezamăgiţilor care nu pot a nu vedea manipulările, deturnarea unor idealuri, le vom numi Revoluţie

Noul demagog!

Ştiu, dragă prietene, suntem într-un fel de realităţi diferite. Eu în aceea a ideilor, a viselor, a iluziilor dacă vrei, tu, în această realitate crudă, fiecare cu avantajele şi dezavantajele lui. Eu, protejându-mă de tot noroiul care umple casele şi străzile acestui târg, de mizeriile care invadează spaţiul public, tu, dimpotrivă, eşti ancorat în această realitate brută, terifiantă chiar. Mărturisesc că tipul acesta de judecată este sumar, dar el ascunde un adevăr dureros pentru amândoi.

Timpul lui Eminescu

„La Târgu Jiu, vineri 15 ianuarie 2010, la Biblioteca Judeţeană Christan Tell, în sala de lectură emblemată omagial, am participat la o sărbătoare Eminescu. Organizatorii au izbutit să creeze o atmosferă adecvată, prin expoziţia de carte Mihai Eminescu, lansări de reviste, expuneri şi recitaluri de poezie şi muzică, prin decernarea premiilor revistei Polemika după concursul Redescoperindu-l pe Eminescu.

Cât de necesară este impozitarea averii?

Faptul că România este un stat sărac nu mai este un secret pentru nimeni. Ne-am convins de acest lucru şi iată că discuţiile în ceea ce priveşte bugetul ne-au demonstrat din nou că suntem săraci. Atât de săraci încât toată lumea pare a fi de acord că este necesară o creştere a veniturilor bugetare. Opiniile divergente nu au întârziat să apară. Unii susţin că soluţia este o scădere a fiscalităţii, alţii propun impozitarea românilor bogaţi.

Instabilitatea financiară a blocat piaţa imobiliară din Gorj

Am fost martorii tranziţiei de la munca fizică, la munca minţii, ca activitate dominantă a angajaţilor. Trăim acum într-o economie caracterizată de schimbări rapide, de descoperiri tehnologice accelerate precum şi de niveluri de competitivitate fără precedent. În mod specific aceste dezvoltări cer o capacitate mai mare de inovaţie, de management personal, de responsabilitate personală.

Târgujienii cer Primăriei case şi locuri de muncă

În ultima vreme, târgujienii au tot fost loviţi de spiritul civic şi au crezut că lucrurile se pot schimba în bine. Asta pentru că în urmă cu doi sau trei ani, autorităţile locale intenţionau să pună în aplicare un plan pentru strângerea de pe străzi a câinilor. Însă, haitele au pus stăpânire pe municipiul Târgu Jiu.

Trei culori cunosc pe lume: roşu, galben, violet

„Imnul naţional actual face trimitere directă la o disfuncţie erectilă de care ar suferi flăcăii de pe meleagurile mioritice...

Fundaţia franceză SERA, mama bună a copiilor şi bătrânilor din Gorj

Constantin Preoteasa, director executiv DGASPC Gorj: „Sunt foarte mulţi intelectuali, doctori, ingineri, profesori care păcălesc bătrânii. Sunt familii care nu au avut copii şi se dau pe mâna lor să îi întreţină, le fac acte de vânzare-cumpărare cu întreţinere şi vin la mine să îi ducă la azil.”

 

Rep: Aş dori să vorbim despre politica statului în domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului. Cum apreciaţi reformele din ultima vreme?

 

Constantin Preoteasa, director executiv DGASPC Gorj: Sunt director general de 14 ani şi am preluat sistemul de asistenţă socială din Gorj într-o situaţie dezastruoasă. Am preluat casele de copii gigant cu câte 350 de copii la Târgu Jiu şi Novaci.

Respect, căpitane!

După ce toată iarna s-au căutat echipe pentru Păcurar, Florin Stângă este cel care a plecat de la Pandurii, grecii de la Xanthi Skoda mizând pe cuplul Stângă-Buga, unul legat şi prin sfânta cununie, fostul rapidist fiind naşul mijlocaşului ce tocmai a părăsit Pandurii. Pandurii s-au despărţit în această iarnă, după trei ani şi jumătate de convieţuire, de căpitanul ei, Florin Stângă alegând, la cei 32 de ani ai săi, cale străinătăţii. Xanthi Skoda s-a ales cu un jucător serios, care nu va face de ruşine fotbalul românesc, jucători precum Florin Stângă...

Despre o anume stare a lucrurilor!

Cred că ţi-am spus deseori că sunt un inadaptat. Că nu sunt un om al timpului meu. Ştiu, îmi vei spune că, ieşirea din timp mă face mai vulnerabil la bolile sociale. Mai fragil în raport cu ceilalţi. Dar, vezi bine, pentru a reuşi e nevoie de o anumită condiţie. Trebuie să te apleci. Să-ţi pui cocoaşă. Să te îndoieşti de spinare până la rupere. În fond, să trăieşti drama celui care nu are nimic de spus.

Parapilla şi odorul nepreţuit

Toată această documentare pe sec merită făcută pentru titlul dat Parapillei în franceză: Le Vit dėifiė , ceea ce ar însemna Ranga (mătărânga,sula) sfinţită (din fr. Vit [ vi] ) n. m. (lat. vectis ,levier). Litt. Membre viril.,-- Petit Larousse illustrė). Titlul singur ar fi suficient pentru o citaţie la masa lecturii a celor două texte congenere Parapilla lui Charles Borde(s) şi Povestea poveştilor de Ion Creangă.

Astăzi, între ieri şi mâine

Sunt oameni pe care îi cunoşti după mers, oameni al căror zâmbet spune mai multe decât un milion de cuvinte, oameni ce vorbesc prin felul în care îşi trec mâinile prin păr sau îşi aşează ochelarii pe birou. Însă toţi oamenii pot fi recunoscuţi după privire.

În anul 2009, tinerii gorjeni au ales domeniul serviciilor

Fie că erau absolvenţi de liceu, de studii universitare sau post universitare, majoritatea tinerilor îşi doreau, în urmă cu ceva timp, salarii cât mai mari. În prezent, aceştia nu-şi mai permit să ridice această problemă. Vor un loc de muncă stabil şi se mulţumesc cu un venit mediu. Pretenţiile materiale nu-şi au rostul. Tendinţa lor de a candida pentru posturi din domenii bine plătite a scăzut, tocmai pentru că acele domenii întârzie să apară.

Forfetarul va decide ritmul afacerilor suspendate

În primăvara anului trecut, haosul şi nervii întinşi la maximum au pus stăpânire şi pe mediul de afaceri din judeţul Gorj. Un calcul superficial şi… gata Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului. Una, din seria celor adoptate în pripă. Ordonanţa prin care s-a mai introdus un impozit, cel pe “ hoţie”.

Gripă să fie, că porci sunt destui!

Dacă ar fi cu adevărat isteţi, talibanii de la Ministerul Finanelor ar impune o taxă pe serviciile funerare, căci odată cu gripa nouă a crescut şi rata mortalităţii...

Na-i cu ce şi n-ai cu cine...

Anunţul „Baciului” privind hotărârea de a nu candida la şefia federaţiei a căzut cum nu se poate mai rău pentru Marin Condescu, acesta văzându-şi năruite planurile de a schimba ceva la conducerea FRF. Preşedintele Pandurilor regretă faptul că Gică Popescu nu candidează pentru funcţia de preşedinte al FRF, dar spune că respectă decizia fostului căpitan al naţionalei şi se va reorienta cu privire la persoana spre care se vor îndrepta atât votul Pandurilor cât şi cele ale echipelor susţinute de sindicatele din minerit şi energie.

Scurta vacanţă s-a încheiat: Din nou la muncă!

Fotbal, handbal ori baschet, oricare ar fi sportul ce vă atrage mai mult, pauza de iarnă parcă a fost de această dată mai scurtă ca niciodată. N-au apucat nici sarmalele să se aşeze, nici dorul de sport să se acutizeze, că deja cei pe care, după caz, îi aplaudăm sau asupra cărora ne vărsăm năduful s-au întors deja la Târgu Jiu.

Gunoiul de după uşă

Într-un loc care ar trebui să fie un model de educaţie demn de urmat, nu numai pentru tinerele generaţii, ci pentru toţi cetăţenii, legea este pusă în cel mai întunecos colţ, iar abuzurile curg lanţ împotriva celor care sunt consideraţi deconspiratorii acelora care săvârşesc în permanenţă ilegalităţi, fără să îi tragă nimeni la răspundere. Ce dacă unde-i lege, nu-i tocmeală? Asta a picat! E valabil când spunem: avem legi, da-s proaste şi nimeni nu e interesat să le schimbe, n-avem infractori, că nu vrem nici să-i vedem, nici să-i căutăm, nici să-i găsim, nici să-i pedepsim. Că nu ne pasă! Şi ei ce să facă altceva, decât ce ştiu?

Lovituri grele pentru bugetul gorjenilor

Vremuri tulburi pentru un început de ianuarie 2010! Preţul produsele accizabile a crescut, pentru procurarea alimentelor vom plăti automat mai mult, vom scoate mai mulţi bani din buzunar şi pentru achitarea taxelor sau impozitelor locale, accidentele s-au scumpit şi ele, iar fast-fodd-ul, dulciurile şi băuturile carbogazoase sunt taxate ca viciu. Dacă-i asculţi pe politicieni sau încerci să înţelegi lucrurile prin prisma legilor, de regulă, nu prea ştiu unde poţi ajunge.

Reviste centenare

În 29 aprilie 2009, am aniversat, fără prea mare aport massmediatizat, evenimentul împlinirii a 180 de ani de la apariţia primului ziar în limba română: Curierul românesc, editat de Ion Heliade Rădulescu. Este meritul acestui părinte al literaturii române de a fi publicat cele cinci poezii ale celui mai mare preromantic român, Vasile Cârlova. Cu acest act sublim, poezia noastră a pornit decisiv pe calea modernităţii. Prin extrapolarea opiniei elogioase a lui Tudor Vianu despre Eminescu, putem afirma că fără poeziile lui Cârlova, literatura română ar fi rămas mai săracă.

Nu contează ordinea, ci cuantumul pensiei

Biletele de tratament în staţiunile balneare acordate de Casa Judeţeană de Pensii Gorj vor putea fi procurate, din acest an, de către pensionari, doar în ordinea unui punctaj obţinut de aceştia, în urma aplicării unor criterii de selecţie care iau în calcul inclusiv cuantumul pensiei. Aşadar, revizuirea condiţiilor în baza cărora se distribuie biletele de tratament, prin casele teritoriale de pensii, pentru anul 2010, a luat sfârşit, strategia de lucru atingându-şi scopul vizat iniţial.

Banii europeni, greu de atras la Prefectura Gorj

Două proiecte depuse spre finanţare, în anul 2009. Partener la procesul de implementare, a unui număr de alte cinci proiecte. Personal insuficient pregătit în domeniul managementului de proiect şi resurse financiare locale inexistente pentru susţinerea programelor de pregătire pentru redactarea proiectelor. Toate acestea sunt unele dintre cele mai importante aspecte, atunci când vorbim despre procesul de absorbţie a fondurilor europene, din cadrul Prefecturii Gorj.

Vânzări slabe pe piaţa brazilor

În Piaţa Litovoi din Târgu Jiu au fost aduşi pentru vânzare brazi şi molizi. Comercianţii nu sunt deloc optimişti şi spun că efectele crizei financiare se resimt în acest an. Una peste alta, negustorii au redus serios numărul pomilor de Crăciun comparativ cu cei scoşi la vânzare în anul 2008. Mai mult, acolo unde se poate, aceştia aplică teoria preţului de criză, numai să nu rămână cu arbuştii nevânduţi.

Din tradiţii nu se fac bani

Au îndurat frigul, au ignorat oboseala şi au stat...aproape zadarnic în căbănuţele din centrul oraşului. Meşterii populari, participanţi la târgul de Crăciun din acest an, au întocmit bilanţul şi nu sunt mulţumiţi de ceea ce au reuşit să facă în zilele petrecute în municipiul Târgu Jiu.

Oferta locurilor de muncă, tot mai săracă

Gorjenii care îşi caută de muncă în această perioadă nu au prea multe variante la dispoziţie. Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Gorj pune la bătaie doar 107 locuri de muncă. Celor care abia au finalizat liceul sau facultatea, piaţa muncii din judeţul Gorj vine cu o ofertă de 13 posturi vacante. Ceva mai norocoşi sunt cei cu studii medii şi care musai trebuie să aibă un minim de experienţă, în timp ce pentru meseriile fără calificare, abia se găsesc specialişti.

Cucoana închipuluită

Să revenim la momentul despărţirii celor doi insoliţi convorbitori şi parteneri de afaceri, ţăranul şi cucoana. Dacă negustorul şi-a epuizat rolul, epic vorbind, cucoana rămâne în continuare protagonistul naraţiunii. Intrată în clubul select al fericiţilor, pe dânsa o aşteaptă o bătrâneţe lungă, liniştită bucurându-se de privilegiile unei văduvii consolate. Scutită de griji materiale, asigurată în contra morbului urâtului, o aşteaptă otiul, o trândăveală activă şi lascivă. În schimb, pe el, disperatul, îl aşteaptă negoţul. Cele două cuvinte se află în strânsă relaţie de antonimie, căci negotium este negarea lui otium ,a inactivităţii: „Dar ce mai atâta vorbă?

Cât de sărac este Moş Crăciun?

Fără darurile şi iubirea lui Moş Crăciun, Sărbătorile nu există. Fără dragostea sfinţilor şi îngerilor, Crăciunul nu este Crăciun. Zăpada a bucurat inimile multora dintre noi. A readus zâmbetul pierdut cu ceva timp în urmă. În ciuda acestor schimbări, sunt multe locuri în judeţul Gorj, unde se resimte tristeţea. Tristeţea copiilor la care Moşul nu ajunge. Pentru multe familii din judeţul nostru şi nu numai, Sărbătorile de Iarnă există doar în cărţi...în cărţile cu poveşti din copilărie.

Coşul de cumpărături...după posibilităţi şi preferinţe

O dată în an este Crăciunul. Chiar dacă anul 2009 a fost unul destul de dificil, chiar dacă acesta a adus gorjenilor şomaj, salarii mai mici şi multe lipsuri financiare, românul nu uită că masa de Sărbători trebuie pregătită din timp, cu mare băgare de seamă şi ... româneşte. Cea mai căutată în această perioadă, este carnea de porc, care se găseşte la preţuri cuprinse între câţiva lei, până l acâteva zeci de lei pentru un kilogram. Masa de Crăciun nu înseamnă numai carne şi gorjenii ştiu foarte bine acest lucru.

În aşteptarea lui Moş Crăciun

Cortina a căzut, recuzita a fost strânsă, artiştii s-au retras pentru a juca, în familie, rolul lui Moş Crăciun. Nu, nu mă refer acum la bunii mei prieteni de pe scena Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”, ci la cei care ţin zi de zi capul de afiş al ziarelor de sport.Pare-se că oamenii lui Ciobi aveau informaţii clare. Aveau prieteni la meteo, sau poate ceva amice sexy. Am văzut că se poartă în ultima vreme. Altfel cum să-ţi vină să crezi că taman acum s-au hotărât să pună capăt şirului meciurilor fără victorie şi să se acopere cu trei puncte din meciul cu Unirea Alba Iulia? Călduroasă păturică la neaua de afară şi la gerurile ce se anunţă, ca să nu mai vorbim de ceaţă, şi asta, aia la figurat, aia din buget.

Băsescu rămâne la Cotroceni, Geoană la poartă

Ora 10,14 min. Preşedintele Curţii Constituţionale a României pronunţă Hotărârea 43/16 decembrie 2009 pentru validarea alegerii Preşedintelui României. Traian Băsescu este declarat în unanimitate câştigător. Moment istoric şi unic în viaţa unui preşedinte reales care, în discursul său de bun simţ, mulţumeşte votanţilor fideli şi declară că îi înţelege pe ceilalţi, promiţând că îi va convinge de bunele sale intenţii. Voi fi preşedintele tuturor românilor, al celor 22 de milioane din ţară, dar şi al celor 10 milioane aflaţi în afara graniţelor, declară Băsescu în alocuţiunea sa. Acum, nu e nici o pagubă că nu e recunoscut de Badea şi de conciliul de la A3.

Top cinci indemnizaţii de şomaj din Gorj

Astăzi, mai mult ca niciodată fiecare persoană este responsabilă pentru construirea propriului drum în viaţă. Unii au învăţat că orânduirea pe termen îndelungat a faptelor le poate aduce anumite avantaje. Chiar dacă nimeni nu se bucură cu adevărat de statutul de şomer, cel mai avut şomer din judeţul Gorj primeşte, anul acesta, o indemnizaţie de 1808 lei. Aşadar, pentru unii criza nu-i chiar aşa de amară precum ar vrea să pară. Dacă mai luăm în considerare că această persoană primeşte ajutor de şomaj aproape sau chiar mai mult decât salariul uneia care munceşte opt ore pe zi, lucrurile sunt chiar foarte bune.

Britanicii oferă gorjenilor locuri de muncă în agricultură

Nu mai puţin de cincizeci de locuri de muncă în domeniul agriculturii, în Marea Britanie, sunt disponibile pentru gorjenii dispuşi să muncească în Uniunea Europeană. Oferta a fost înaintată Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Gorj şi cei care vor să se angajeze vor lucra la recoltarea legumelor şi salatei. Programul de lucru este de 8 ore/zi, iar contractul de muncă diferă în funcţie de cultura diferitelor sortimente de legume.

Cât costă să fii student în Târgu Jiu?

Viaţa de student înseamnă, nu numai distracţie, libertate şi cursuri, ci şi cheltuieli considerabile. Fie că sunt cazaţi în căminele din municipiul Târgu Jiu sau locuiesc în chirie, fie că primesc bani de la părinţi sau muncesc pentru a rezista, studenţii trebuie să scoată din buzunar, în fiecare lună sume care, în cele mai multe cazuri, depăşesc salariul minim pe economie din România.

La Primăria Târgu Jiu, banii europeni sunt investiţi în proiecte semnificative

Zeci de miliarde de euro. Pentru orice idee şi pentru orice persoană sau grup de persoane care dovedesc că pot face lucruri bune cu sume importante de bani. Bani pe care Uniunea Europeană ni-i tot dă de vreo câţiva ani încoace, pentru a ne ajuta să ne dezvoltăm şi să recuperăm mult discutatele decalaje economice. Drumuri, reţele de apă, protecţia mediului, dezvoltare rurală, resurse umane şi creşterea competitivităţii economice, toate acestea sunt domenii pentru care pot fi întocmite proiecte.

Să ne aducem aminte de Dossey

În urmă cu un an, după câteva luni petrecute pe patul spitalului în urma unui accident de maşină, Ibrahim Dossey, fost portar al Pandurilor, a fost convocat să apere poarta Raiului. În urma lui Dossey au rămas mulţi suporteri şi colegi care nu l-au uitat şi care se gândesc la fostul portar ca la unul care le-a rămas prieten: „Cuvintele nu pot să-mi acopere tristeţea. Nu există asemenea cuvinte... Am fost foarte buni prieteni şi nici acum nu mă pot gândi că a murit. Mă gândesc doar că e în altă parte, că şi-a terminat contractul cu Pandurii şi a plecat.

Iarna marilor schimbări?

De mai bine de un an se tot vorbeşte despre criză, dar se pare că ea abia acum este cu adevărat simţită, abia acum îşi arată cu adevărat colţii cu care deja sfârtecă hălci mari din fotbalul autohton. Până acum un an, Liga I, care se saturase de fotbalişti străini de mâna a doua părea gata să facă oferte chiar şi pentru jucători ce ştiu ce înseamnă performanţa, jucători căliţi prin campionatele puternice din Europa. Gigi Becali dăduse de ceva vreme drumul baierelor pungii, iar salariile jucătorilor săriseră binişor de 2-300.000 de euro.

Cu Cercul … la Economic

Marţi, 24 noiembrie 2009, profesorii de citire,vorbire şi scriere au urcat şi au coborât cu cercul lor curat pedagogic pentru a ilustra, tranzitiv şi reflexiv, o activitate metodică şi ştiinţifică la Colegiul Comercial Virgil Madgearu din Târgu-Jiu.

Profesoarele de specialitate de la acest colegiu n-au făcut economie de efort, competenţă didactică şi talent literar, convinse că trebuie să ducă mai departe tradiţia remarcabilă a cercului din anul şcolar precedent, tradiţie inaugurată şi consolidată de Colegiile Naţionale Ecaterina Teodoroiu, Tudor Vladimirescu şi Spiru Haret.

Despre reuşite, provocări şi voluntariat, cu reprezentanţii Crucii Roşii Filiala Gorj

Grigore Bunăiaşu: „ Relaţia Crucea Roşie-Administraţie Publică-Societate, este doar o relaţie de colaborare. Crucea Roşie este auxiliară autorităţii publice. În acelaşi timp, societatea are nevoie de activităţile Crucii Roşii, prin acţiunile umanitare întreprinse pentru persoanele vulnerabile şi de asemenea prin activităţile educative şi participarea activă în cadrul Societăţii”.

Cum am petrecut în campanie… Scurt jurnal de participant!

Şi eu am fost în Arcadia marilor confruntări prezidenţiale. Asta, finală, parcă a fost mai suculentă. A inundat cu milioane de cuvinte furajere plantaţia de electorat român, şi-aşa mustind de bulversare. Anticipată ca putând schimba undeva la doar 4-5 procente din opţiunile alegătorilor, confruntarea a provocat însă valuri mai mari, procentul constatat de sociologi după vot fiind de 14 %…  Incredibil, deci, aproape un milion şi jumătate de oameni au luat decizia de a vota cu unul sau altul / cu unul împotriva altuia sau – pur şi simplu de a vota – după ce au privit spectacolul la televizor.

Corala gorjeană 2009

Şapte formaţii şi ansambluri corale gorjeneşti şi-au dat concursul miercuri seară, pe scena Cercului Militar, în cadrul celei de-a IV-a ediţii a ”Coralei gorjene”, unde s-a înregistrat o participare în scădere cu două formaţii faţă de ediţia precedentă. În ceea ce priveşte evoluţia formaţiilor prezente în faţa publicului şi a juriului, părerile sunt împărţite. O parte dintre membrii comisiei consideră că nivelul calitativ al execuţiei a scăzut faţă de anul trecut, o parte declară că, din contră, formaţiile au fost mai  bine pregătite.

Boierul vs. Oierul

Luca Piţu consultă şi alte cărţi despre legile ospitalităţii şi complicaţiile ivite între gazdă şi musafir pentru a urmări cu dibăcie complexul kandaulic şi teoria codoşlâcului în Povestea lui Stan Păţitul: Pierre Klossowski ( Legile ospitalităţii ), Marcel Mauss ( Eseu despre dar ), Georges Bataille ( Partea blestemaăa ), Ramiro de Maetzu (Don Juan şi Celestina ). Nu am înşirat această bibliografie decât pentru a semnala o lacună majoră, i-am zice, de informaţie care nouă ni se pare semnificativă: romanul Don Quijote, mai précis capitolele XXXIII, XXXIV şi XXXV ( In care se povesteşte nuvela curiosului nestăpânit ).

Teodor Dădălău: „Fotografii…, trăiesc numai prin şi pentru fotografie”

„Întotdeauna în artă trebuie să te naşti cu darul de a selecta frumosul şi de a crea frumos. Muncă asiduă este în toate. Mereu am fost puternic inspirat de chipurile oamenilor. Nu-mi plac copii, ci bătrânii. Chipul acestora m-a chemat întotdeauna spre ei. Peisajul este şi el un alt subiect, un pic mai uşor ce-i drept. Îmi plac norii sau dimineţile cu ceaţă, apusul şi răsăriturile de soare”

A 3 – cea mai cretină invenţie a românilor

Nu am votat neapărat pro Băsescu. Nu am votat nici contra Geoană. Am votat cu toată convingerea pentru învingerea Antenei 3 şi a suratelor ei. Dacă l-am votat, deloc entuziasmat pe primul, nu l-aş fi votat vreodată pe al doilea, păpuşa gonflabilă a aşa-zisei stângi româneşti şi matrioşca autotrimisă la Moscova pentru reconciliere, adică să ne scuzăm că le-am cedat tezaurul.

Din ciclul - Cum se (des)guvernează o ţară

PNL-ul joacă o carte extrem de importantă aflându-se într-o situaţie mai mult decât delicată, care îi poate aduce o posibilă scindare. De câteva zile asistăm la frământări în...

Cursă solitară pentru Chibu

După 14 etape Pandurii aveau în lot nu mai puţin de trei jucători care nu pierduseră nici unul dintre cele 1260 de minute de joc, însă partida cu Rapidul a redus numărul acestora la unul singur. Cardoso, Stângă şi Chibulcutean erau singurii jucători ai Pandurilor care înaintea meciului din runda a XV-a nu părăsiseră deloc terenul de joc în acest sezon, dar numai ultimul dintre aceştia se poate lăuda cu această performanţă înaintea ultimelor două etape ale turului.

Ghici, cine pleacă la iarnă?

Pandurii şi-au menţinut aura de sperietoare a Rapidului remizând pe teren propriu cu trupa lui Nae Manea după ce aceasta reuşise deschiderea scorului. Tradiţia a fost respectată, iar giuleştenii au rămas cu un singur succes lângă Poarta Sărutului deşi veniseră pe cai mari, cu speranţa unei victorii care să-i urce în fruntea clasamentului. În faţa extemporalului numit „Rapid”, Ciobotariu n-a picat, dar nici nu a trecut clasa, exigenţii profesori urmând a da verdicte abia după celelalte meciuri, adevărate „teze” pentru junele antrenor.

S-a majorat ajutorul bănesc acordat veteranilor de război

Veteranii de război, văduvele de război, precum şi accidentaţii de război în afara serviciului ordonat, care au suferit o infirmitate din cauza acţiunii mijloacelor de luptă ale războiului, beneficiază în anul 2009, de un ajutor anual în cuantum de 135 de lei/persoană. În judeţul Gorj sunt aproximativ 1000 de persoane care vor primi un astfel de ajutor bănesc.

Mă doare...

După că demenţiala agitaţie politico-electorală va fi luat sfârşit odată cu alegerea preşedintelui, se speră că lucrurile vor intra în normal. Poate că va fi aşa, poate că vom găsi o cale, oricare va fi aceea, sigur că speranţa moare ultima, suntem optimişti. Însă, tarele vor rămâne, iar oamenii politici vor avea mult de luptat pentru a-şi recupera imensa pierdere de imagine din ultimele luni. Şi mai rămâne ceva în noi, cei simpli spectatori, martorii spectacolului grotesc: o durere surdă.

Olimpiada românilor ”deştepţi”

Ideea mi-a venit de la Băsescu! Cum totul în viaţă porneşte de la o idee, iată un exemplu: dacă lui Alexander Graham Bell nu i-ar fi venit ideea să inventeze telefonul, noi poate nu ne-am fi bucurat nici astăzi de privilegiul de a-l avea şi de a ne ajuta de comunicarea pe care ne-o oferă. Câţi dintre noi au o invenţie la activ? Comunicarea, ca parte esenţială din întreg, ar trebui astăzi să aibă o cu totul altă orientare, către toleranţă şi respect reciproc, nu către înscenări care nu fac deloc cinste naţiunii.

Mircea Andrei: “Dintotdeauna mi-am dorit ca aceste persoane să nu mai fie izolate şi să accepte incluziunea socială”

Rep: Ce înseamnă pentru societatea în care trăim ziua de 3 Decembrie? Ce înseamnă pentru dumneavoastră şi pentru cei care sunt alături de dumneavoastră zi de zi?

Mircea Andrei: În anul 1992, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite, a stabilit ziua de 3 Decembrie, drept “ Ziua Internaţională a Persoanelor cu Handicap”. Astfel a fost recunoscută atât existenţa acestor persoane, în toate părţile lumii şi în toate straturile sociale, cât şi nevoia de atenţie care trebuie acordată asigurării codului pentru integrarea lor în viaţa societăţii.

Gânduri la o aniversare

De câteva zile răsfoiesc zeci de pagini din cărţi şi reviste apărute la Târgu-Jiu, încercând să-mi limpezesc imaginea celui ce le-a scris sau făcut să existe. Căci inginerul Vasile Vasiescu, cel care şi-a sărbătorit la 7 noiembrie a şaizecea aniversare, este pe drept cuvânt o personalitate complexă, un oltean neaoş, purtător de pasăre măiastră în tainiţa albastră a sufletului. Deşi locuieşte de ani buni în capitală, unde lucrează cu sârg la Romtelecom, sufletul i-a rămas în Bălăneştiul natal, din „Gorjul cât o inimă”.

Avem sau nu servicii publice locale de calitate?

Ceea ce merită să fie făcut, merită să fie bine făcut. Indiferent că-i serviciu particular sau public, mândria lucrului bine organizat ar trebui să domine în societate. Fără ca nervii, ţipetele sau feţele resemnate şi urările „de bine“ spuse în şoaptă la adresa funcţionarilor de la ghişee, să mai existe. Şefii instituţiilor publice din Gorj vorbesc frumos despre tot ceea ce se întâmplă în ograda lor.

Pastorul Gyges şi ciobănaşul Ionică

L-am comparat pe toate fetele pe Gyges din Istoriile lui Herodot cu Ionica din istorioara amoral a lui Creangă, arătând cum şi oşteanul şi oişteanul se cuibăresc în patul suveranului şi al soţului de drept prin mijloace diferite: unuia i se arată calea, celălalt şi-o alege singur.

Apel la revizuire

Nu ştiu de ce, dar în ultima vreme mă tot urmăreşte această paralelă între Pandurii şi Unirea Urziceni. Poate la mijloc este invidia pe care o am atunci când elevii lui Dan Petrescu mai urcă o treaptă spre performanţă în vreme ce “ortacii” lui Condescu se opintesc din răsputeri, an de an, pentru a îndeplini măreţul vis de a salva echipa de la retrogradare.

Suc de roşii cu lămâie

Nu sunt un fan al cocktailurilor, din contră, îmi plac lucrurile simple, unice, un „simple maltz” fără aditivi, o pălincă fără sucuri ajutătoare, parcă e mai bărbăteşte aşa. Mă rog, chestie de gusturi care nu se comentează, fiecare-şi pune-n pahar ce vrea, lapte, miere, pipi de mâţă... Dar, suc de roşii cu suc de lămâie? Păi, asta-i reţetă?!?

Cui îi este frică de Bunicuţă?

Primul tur al alegerilor s-a încheiat decis în vechiul stil Românesc. E ca pe vremuri când aveam de ales între o Dacie 1300 nouă roşie şi una galben prăfuită la mâna a doua. Asta veche ştim cum merge şi pe unde dă rateuri,  iar la a noua riscul e arhicunoscut: o fii cu piese recondiţionate? O fii făcută româneşte de ţăranii reconvertiţi  în meseriaşi?

Despre pasagerii celor două simboluri ale ingineriei financiare româneşti ce să mai zic? În a nouă se va urca sigur bunicuţa împreuna cu primarul care este şofer. Se pare că va fii unul din cei şase saşi din şase saci!

Oşteanul şi Oişteanul

Restul încăierărilor armate între regii care i-au urmat la tron lui Candaules nu ne mai interesează, nici darurile lui Gyges în aur şi argint pentru oracolul din Delphi, nici lista urmaşilor săi naturali. Destul că între urmaşii lui livreşti se numără acel nefericit Anselmo din romanul Don Quijote, dar şi Vasile Hârgăoae, descoperit de Luca Piţu, un creştin milos şi cu maniere de eschimos , dar se lasă ispitit de necuratul, nu de propria lui curiozitate bolnavă, cum se întâmplase cu înaintaşii săi.

Paradigma postmodernistă sau Integrează-te, bă !

Terminase de redactat o lucrare „grea” plină de termeni greu de pronunţat şi mai greu de citit, dar şi mai greu de gândit de cei care n-au această dimensiune şi  îşi fabrică importanţa pândind  pe la uşi…

Se - adunase-n jurul său  grupul vocilor favorabile, lucrarea se aşternea ca un nou născut în braţele ursitoarelor, noţiunile aveau logică.

Evul muzicii anapoda în care trăim

În cele ce veţi citi în continuare să fie oare vorba despre... ”Această întâmplare e pur imaginară. Orice asemănare cu persoanele reale e pur întâmplătoare?”... Ori putem constata că ”Nimic nu este întâmplător”...

Cam pe la vârsta maturităţii ajunsesem la o concluzie pe care o consider şi astăzi valabilă, şi anume, aceea că viaţa este un joc pe care trebuie să ştii cum să îl joci.

Spre ce se îndreaptă bătrâna Europă?

Lumea a sărbătorit de curând 20 de ani de la căderea zidului Berlinului.v Dacă am face o mică incursiune în ultimii 2000 de ani am vedea că Europa e sursa a tot ce a fost mai bun pentru omenire şi în acelaşi timp a fost şi cauza celor mai mari nenorociri. Ce a reuşit însă să facă vechiul continent în ultimii 20 de ani?

Moartea ciolanului românesc

Ciolanul din România îşi dă ultima suflare. Cu toate că e condus pe ultimul drum spre groapa comună a cadavrelor vii ale Europei, ciolanul românesc este căutat incă...

La plăcinte înainte, la război înapoi!

Nici nu se făcuseră publice rezultatele finale ale votului pentru preşedinte, că Dan Ilie Morega şi-a făcut deja socoteli în ceea ce priveşte bucăţica de ciolan pe care crede că o va prinde...

Putere, ochii mei te plâng!

„Normal un liberal ca şi ideologie, ca şi concept, un om de dreapta, se gândeşte la o clasă de mijloc puternică, la eliminarea discrepanţelor dintre bogăţie şi sărăcie, la creşterea unei societăţi în care competiţia, principiile de dreapta să funcţioneze, nu are cum să voteze cu Mircea Geoană. Ce să voteze?! Să ne întoarcem la comunism!? Să declarăm capitalismul un mort aşa cum a făcut domnul Geoană!? Nu se poate! Eu am certitudinea că Traian Băsescu va câştiga pentru că degeaba se bazează domnul Geoană pe sprijinul unor politicieni, Traian Băsescu se bazează pe sprijinul cetăţenilor”.

Dictatura LPF

Reales la al cincilea congres, nea Mitică de la Ligă se jură că n-are nici un dinte împotriva celor care nu l-au votat, puţini la număr. Campioana, Unirea, nemulţumită că domn Corleone n-a catadicsit să spună prezent măcar la una dintre reprezentaţiile sale din Liga Campionilor, dar şi de faptul că mai sus numitul a tăcut mâlc atunci când Urziceniul a fost furat de arbitrii în vreme ce pentru Dinamo ţine o contabilitate strictă a faulturilor neacordate şi a auturilor dictate împotriva câinilor, a spus prezent la alegerile LPF, dar nu i-a dat ordin celui trimis să ridice şi mâna la validarea preşedintelui.

Despre familie, fotbal, brazilieni şi Copacabana cu Alexandre Cardoso

Alexandre Carlos Cardoso este unul dintre supravieţuitorii contingentului portughezo-brazilian cu care Marin Condescu a sperat, şi până la urmă a şi reuşit, să facă ceva pentru salvarea Pandurilor de la retrogradare în urmă cu doi ani. Inimos, deosebit de sociabil, dar mai ales foarte serios în pregătire, Cardoso a reuşit să-şi găsească un loc în prima garnitură a Pandurilor, iar odată găsit, foarte rar a mai dat jos tricoul de titular.

S-a-nrăit lumea, mumă…

Ceea ce era de aşteptat se întâmplă. Odată cu apropierea zilei Z, gunoiul începe să apară tot mai mult de sub covor, de acolo de unde începuse deja să prindă duhoare. Era nevoie însă de o miză atât de importantă – fotoliul de preşedinte – pentru ca tot ce ştiu unii şi alţii să devină public? Iată că da... Măcar să fie asta partea bună a lucrurilor, adevărul să iasă odată pentru totdeauna la lumină!

Realitatea care bate viaţa

De nenumărate ori aud expresia „România reală” şi mă întreb de ce este ea necesară? Există oare o alta imaginară, plăsmuită din ficţiuni şi închipuiri de care ar trebui să ne detaşăm? Sau, mai corect zis, doreşte cineva să ne re-creeze o imagine falsă despre realitate şi, dacă, da, cu ce scop? Ziarele, jurnalele de televiziune sunt pline de realităţi româneşti cutremurătoare, de oameni trăitori, locuri care există cu adevărat şi fapte care se întâmplă.

„Ţara lui Trebuie-Vodă”

Un studiu al Institutului de Politici Publice pe tema discursurilor candidaţilor la preşedinţie relevă concluzii care merită comentate. Urmărind ce au scos din gură în trei săptămâni Băsescu, Geoană, Antonescu şi Oprescu, rezultatele sunt dezamăgitoare. Astfel, conţinutul mesajelor este considerat destul de slab, candidaţii neasumându-şi angajamente ferme, proiecte concrete pentru viitorul României, toate acestea însemnând până la urmă lipsă de respect pentru alegători.

Vaticinarul I.D.Sîrbu

Ion D.Sîrbu a făcut figura unui dublu marginalizat. Mai întâi pe plan literar, taxat fiind în decursul vieţii cu condescendenţă, ca un autor de plan secund, inclusiv de către cerchiştii care nu-i vor fi cunoscut scrierile de căpetenie, delectându-se doar cu oralitatea-i debordantă, radiind de vorbe de duh (Marin Sorescu nota strepezit, într-o postfaţă la Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, 1996: „A crezut o vreme că face parte din Cercul Literar de la Sibiu. Cam lipsit de haz, acesta ar fi avut nevoie de ironia sa acidă, pentru a se dezbrăca de emfază”).

Ionică cel prost şi complexul kandaulic

Luca Piţu apelează la Istoriile lui Herdot precum şi la alte cărţi inspirate din istoricul antic pentru a dezvolta până în pânzele albe povestea exemplară a imprudentului Kandaules, regele Sardesului, pe numele său adevărat Myrsilos, şi reverberaţiile ei posibile în două poveşti ale lui Creangă, Povestea lui Ionică cel Prost şi Povestea lui Stan Păţitul. Pe acest ultim rege lydian , urmaş în linie dreaptă al lui Herakles, îl paşte nenorocirea când are nebuneasca idee de a-l invita pe Gyges, comandantul gărzilor, să se bucure şi el cu vederea, nu numai din auzite, de frumuseţea dezbrăcată, doar de rege ştiută, a reginei fără nume.

Toamna – culesul roadelor

Dacă am asculta foşnetul copacilor ruginii stingându-se înfriguraţi, îmbrăţişaţi în aşteptarea gerului iernii viscolite, ori a unei ierni pure, imaculate, am descoperi taina ascunsă de toamna picurându-şi frunzele arămii, cu stropi mărunţi şi deşi, pe uneltele obosite de truda recoltelor îmbelşugate, ori de tristeţea anilor sărăcăcioşi, pustii, aidoma spiritului nostru răspândit peste câmpii, dealuri şi văi, peste munţi şi mări, şi oceane, peste păduri, desişuri sau pustiuri, în văgăuni...

Florin Mateiaş: „Dacă nu aş fi crezut în ideea unui anticariat, nu aş fi pornit la drum”

„Ceea ce intenţionăm să facem aici nu am prea văzut nici în marile oraşe. De regulă anticariatele sunt stivuite de cărţi, de jos, până în tavan şi atâta tot. Ori la noi, şederea vizitatorului şi de ce nu a potenţialului client, va deveni una plăcută. Muzică pe fundal. Piese care să se încadreze în toată această chestiune, obiecte din lada străbunilor şi miros de carte veche”

Paradigma postmodernistă sau atestat pentru figuraţie

Nu mai ştiu unde, dar această poveste s-a petrecut de mult, tare de mult. Pe când se potcovea puricele la un picior cu 99 de ocale de fier, şi se-arunca în slava cerului şi tot zicea că e uşor (că nici gravitaţia nu se inventase), pe când se iscălea musca pe perete (că nu scria şi nu citea nimeni în locul ei), mai mincinos cine nu crede, a fost odată un concert.

Obiective cu cântec şi descântec la Primăria Târgu Jiu

Nu mai puţin de 79 de obiective figurează în Programul anual al achiziţiilor publice stabilit la începutul anului 2009, de către reprezentanţii Primăriei Târgu Jiu. În perioada ianuarie-octombrie 2009, aceştia au încheiat 111 contracte în acest sens, fără ca din programul de lucru să lipsească contestaţiile.

Concediu fără plată la stat, şomaj în mediul privat

Minivacanţă neplătită pentru bugetarii din judeţul Gorj. Şomaj şi indemnizaţii de câteva sute de lei pentru angajaţii firmelor din sectorul privat local. Mai aspră cu unii şi mai indulgentă cu alţii, criza pedepseşte continuu, tot mai mulţi gorjeni.

„Antreprenorii de criză” aleg domeniile cu riscuri mici

Convinşi că vremurile bune nu vor veni îndată şi că nici de impozitul minim nu vom scăpa prea curând, aproape 1000 de gorjeni s-au hotărât să demareze o activitate pe cont propriu. Au făcut investiţii în domenii pe care nu le consideră foarte riscante şi speră ca rezultatul muncii lor să fie pe măsura aşteptărilor.

De ce nu votează alegătorul care nu votează?

Unde a ajuns democraţia după 20 de ani de capitalism? Din păcate, singurul mijloc de control al clasei politice şi al Puterii...

România, o ţară de ales!

Mai sunt doar câteva zile până ce vom afla care va fi rezultatul votului dat de români în primul tur de scrutin pentru alegerea preşedintelui. În acelaşi timp, mai sunt doar câteva zile până ce românii vor trebui să decidă dacă doresc un parlament unicameral sau nu. Referitor la aceste două teme, politicienii gorjeni au păreri împărţite, uneori contradictorii, şi, de ce nu, partizane. Duminică seara, după vot, vom avea prima estimarea a ceea ce a însemnat această campaniei electorală, dar şi dacă românii vor un parlament cu o singură cameră şi mai puţini parlamentari sau, dimpotrivă, doresc în continuare un parlament cu două camere.

Şefu` de campanie

Este pentru prima dată când judeţul Gorj ar putea deveni dintr-un judeţ roşu, unul portocaliu. Nu e glumă, oamenii lui Băsescu sunt dispuşi la orice pentru ai aduce succesul acestuia în Gorj.

După 20 de ani

Campania electorală a început mai serios în ultimele zile. Mitinguri de proporţii. Mici de proporţii. Bere de proporţii. Veste de proporţii. Afişe de proporţii. Găleţi de proporţii. Plase de proporţii.

Ciobi dă naţionala pe antrenamentele de la Târgu Jiu

Antrenorul Pandurilor va pierde oricum destule antrenamente ale noii sale echipe deoarece va fi nevoit ca săptămâna viitoare să spună “prezent” la Licenţei Pro: „Luni şi marţi trebuie să fiu la Mediaş pentru Licenţa PRO şi asta ar însemna să lipsesc foarte mult de la echipă. Ne aşteaptă un joc important şi am decis că e mai bine să fiu alături de echipă şi să pregătim cum trebuie acest joc”, a concluzionat Ciobotariu explicând totodată şi principalul motiv pentru care a spus “pas” naţionalei.

Unde nu trag boii, vine şi gripa porcină...

De unde Pandurii nu se puteau lăuda de ceva vreme cu vreun succes, fie el afară, fie la Târgu Jiu, de acum băieţii lui Condescu trebuie să stea acum şi cu altă grijă, aceea de a-şi feri răsuflarea la atacurile moldovenilor de sub Copou de teama viruşeilor.

Nea Buta, cândva pandur sub comanda lui Hizo, acum oştean la curtea domnească a Iaşiului, a gândit că istoria scrisă de Ştefan cel Mare e mult prea îndepărtată şi Moldova are nevoie de file noi de legendă, aşa că după trei strănuturi şi un nas în batistă, a dat fuguţa la dispensarul al mare şi a venit la antrenor cu vestea cea mare.

O meserie de păstrat până la moarte

Orice tânăr se poate afla la un moment dat în locul nepotrivit, la timpul nepotrivit, faţă în faţă cu tentaţia unui pahar de băutură, a unei ţigări, a unei pastile sau liniuţe de praf. Nefericită conjunctură, în care, nu mai există decât decizia personală, determinată de puterea pe care o are fiecare copil, putere, determinată la rândul ei de felul în care personalitatea lui a fost conturată, în primul rând în familie.

Crimă dar nu şi pedeapsă

Există un exces al justiţiei şi o insuficienţă a justiţiei. Dacă cel dintâi ilustrează o pedanterie a legii, un formalism al hipercivilizaţiei, cea de-a doua constituie hotărât o ieşire din sfera civilizaţiei, o manifestare deplorabilă a primitivităţii. Am înregistrat zilele trecute un caz al unei justiţii excesive: întemniţarea regizorului Roman Polanski, un mit al artei cinematografice, actualmente cetăţean francez, de către autorităţile elveţiene pentru un păcat săvârşit cu peste trei decenii în urmă, spre a fi extrădat Statelor Unite....

Subiecte „tari”… de campanie!

Forfota din jurul candidaţilor devine, pe măsură ce se apropie ziua alegerilor, tot mai asurzitoare. Fiecare candidat clămpăne pre limba lui despre lucruri ce nu au de a face cu vreun proiect pentru România. Marile teme de dezbatere lipsesc. Lumea trăncăneşte. Trebuie să recunosc că tot ceea ce spun poate fi doar o impresie. Mă pot înşela, însă, în toate apariţiile lor publice, candidaţii sunt preocupaţi de probleme minore ce vizează mai ales partea adversă. Programele electorale, cu care s-au înscris în cursă, sunt aproape ignorate.

”Lyra Gorjului” a dat startul unei noi stagiuni

Deschiderea stagiunii 2009-2010 a filarmonicii târgujiene de la sfârşitul lunii octombrie a marcat aniversarea a 145 de ani de existenţă a Prefecturii judeţului Gorj, fapt pentru care concertul susţinut de ”Lyra Gorjului” a fost găzduit de Sala Maură a acestei instituţii, în prezenţa preşedintelui Ion Călinoiu.

În grădinile lui Ion

Se configurează treptat în textele lui Creanga un mitem al grădinii răvăşite, topos ambivalent al domesticii, dar mai ales al infernaliei. Prea puţin amintire a paradisului, şi prea puţin loc al otiului, al visării, al iubirii inocente. Grădina e mai degrabă un paradis paraduit, rămas gol şi nesigur după alungarea primilor oameni, părăsit parcă şi de Iehova, lăsat la îndemâna oricui se arată curios şi lacom să pătrundă în el prin efracţie.

Ioana Lătăreţu: „Maria Tănase i-a răpit Mariei Lătăreţu cântecul Lung e drumul Gorjului”

Prima scenă a Mariei Lătăreţu: „Cânta pe prima scenă a dumneaei care era un bolovan de râu, în faţa porţii, cu mâinile în solduri în cămăşuţă gorjenească. Şi lumea trecea de la muncă şi o asculta.”

Bătrânii din Gorj sunt îngrijiţi „ca la carte”

Singuri şi nevoiaşi, bătrânii gorjeni solicită sprijin autorităţilor locale. La nivelul judeţului Gorj, cei mai mulţi vârstnici lipsiţi de ajutor provin din mediul rural. În anul 2009, reprezentanţii Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială Gorj au acreditat 45 de persoane, dintr-un număr total de 51 de gorjeni care au cerut acreditarea pentru a asista persoanele vârstnice.

Desfiinţarea camerelor de gardă, imposibilă în Gorj

Fără camere de gardă în unităţile spitaliceşti! Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii vin din nou cu o idee unitară de a primi urgenţele, de a tria pacienţii şi de a-i interna. Ce se întâmplă însă atunci când ordinul, deşi apărut încă din 2007, nu poate fi aplicat? Totul merge mai departe, aşa cum s-a întâmplat şi în cei doi ani.

Criterii noi pentru distribuirea biletelor de tratament

Revizuiri, orânduiri şi iniţiative. În toate domeniile şi tot mai des în ultima vreme. Şi dacă ordinul vine de la centru, neapărat unităţile teritoriale se conformează. O comisie din cadrul Casei Naţionale de Pensii, revizuieşte criteriile în baza cărora se distribuie biletele de tratament balnear, prin casele teritoriale de pensii, pentru anul 2010. Unul dintre obiectivele de bază ale strategiei de lucru este eliminarea criteriului repartiţiei acestor bilete, în ordinea depunerii cererii.

Ion Cupă: „Finanţele Publice nu sunt organ de presiune”

„Gorjul este un judeţ destul de bine pus la punct, din punct de vedere fiscal. Vorbesc despre faptul că DGFP Gorj stă foarte bine în ceea ce priveşte specialiştii, modul de lucru cu agenţii economici locali precum şi relaţiile cu celelalte instituţii ale statului. Având în vedere că vin dintr-o altă Direcţie de Finanţe, pot face o comparaţie. Nu aş putea să reproşez nimic, oamenii ştiu să îşi facă treaba aşa cum se cuvine, însă în ciuda acestor lucruri bune, totdeauna este loc de mai bine”

Moarte subită

Aşa se numea una dintre metodele prin care mai marii fotbalului mondial au încercat să suprime palpitantele şi, e drept, deseori nedreptele lovituri de departajare. Schimbăm sportul dar putem păstra denumirea pentru ceea ce a fost cel mai lung meci de baschet jucat până acum de Energia în Divizia A. Partida cu Dinamo n-a fost deloc una spectaculoasă, ci doar încrâncenată şi echilibrată. Într-atât de echilibrată încât după două rezultate de egalitate înregistrate la finalul timpului regulamentar de joc şi după prima repriză de prelungiri, suporterii, arbitrii, dar mai ales jucătorii au fost obligaţi să suporte şi chinul celei de-a doua reprize de prelungiri.

Bătaia e ruptă din... judeţ

Nici nu se reinstalară bine în divane mândri conducători de fotbal judeţean, că îi şi lovi tsunami-ul vechilor scandaluri şi bătăi ale arbitrilor, marcă înregistrată pentru ligile a IV-a şi a V-a. Pe frumosul covor al sinteticului de la Târgu Jiu, bravii reprezentanţi ai învăţământului superior, şefi peste fotbalul de Universitate, se luară-n gură şi nu numai cu cei ai Interului neaoş de Stăneşti. Vorbe dulci despre părinţi, pumni şi palme, îmbrânceli, toate aduseră doar câte două luni de suspendare pentru cei care s-au dat cocoşi.

Alte vremuri, aceleaşi probleme

Pandurii şi-au luat haină nouă, aşa cum a devenit o obişnuinţă, toamnă de toamnă. Sorinaccio a plecat făcându-i loc lui Ciobi, un tehnician mai tânăr, dornic de afirmare şi destul de încrezător în ceea ce i-a lăsat pe mână cel care l-a şi recomandat lui Condescu drept demn şi capabil urmaş pe banca gorjenilor.

Cât de vinovaţi sunt gorjenii pentru că nu ştiu să scrie şi nici să citească?

Vorbim zadarnic despre integrare în Uniunea Europeană, despre normele şi regulile pe care europenii le-au stabilit. Incapacitatea de a produce schimbări în bine, de a eradica şi de a preveni sărăcia, de a dezvolta activităţile economice sau de a ridica nivelul de trai, aceasta este adevărata şi singura reuşită a celor care ne conduc ţara. Şi uite aşa apar şi rezultatele.

Bani negri pentru zile albe!

În spatele mitei electorală practicată pe sacră largă de partidele politice, mai ales în campaniile electorale pentru alegerile locale, există un fapt ce credem noi că trebuie comentat, şi anume: provenienţa banilor. Fără sumele imense de bani pe care unele partide le cheltuiesc nu am putea vorbi de uleiul, zahărul şi făina oferite din belşug electoratului în aceste campanii. Din acest motiv, nu cred să fie ipocrizie mai mare din partea acestor politicieni, care mint cu neruşinare, căpătând voturi în schimbul unei plase cu alimente. Nu cred să fie umilinţă mai mare pentru cei care primesc aceste „cadouri” din partea acestor politicieni.

„Mitocănii” de campanie

Ninge euforic. Aproape că nu mai sesizez faptul că în jurul meu lumea politică a intrat în vrie. Se fac socoteli de campanie. Se pun pariuri. Candidaţii, potenţial câştigători ai alegerilor prezidenţiale, vor fi scoşi din joben de un magician invizibil – poporul! Mie teamă însă că vom rămâne fără tranşa de bani de la FMI, fără guvern, fără bani de salarii şi pensii. Ninge euforic de câteva ore bune şi eu privesc pe gem cum parcă şi zăpada se chinue să acopere mare parte din mitocăniile noastre.

Să delirăm bine!

Trăim, cum dă Dumnezeu, într-o ţară în care trenurile (ca şi politicienii) deraiază frecvent, într-o ţară în care gripa porcină (ca şi politicienii) umblă liberă pe stradă, într-o ţară în care, de când nu mai cad MIGURILE, cad guvernele, într-o ţară în care dacă mierea şi laptele nu curg, măcar pică para mălăiaţă, într-o ţară în care bătălia de la Podul Înalt a ajuns eufemism pe lângă bătălia pentru Scaunul Înalt, într-o ţară în care “Părintele Etern”, Ion Luca Caragiale şi-a risipit lichidul semiotic prin politică precum Priap şi sămânţa ideologică s-a metamorfozat în sute de limfuroi politici, croiţi după chipul şi asemănarea Caţavencilor, Trahanachilor şi Agamiţilor săi.

Provizoriul definitiv

Una dintre renumitele legi ale lui Murphy spune că nimic nu e mai definitiv decât provizoriul. Sunt sigur că vi s-a-ntâmplat asta de nenumărate ori, mie, cel puţin da, faci câte ceva şi zici „las-o aşa, deocamdată, până găsim altă soluţie”... Şi „deocamdată” ăla se transformă în câţiva ani buni din cel puţin două motive: unu, că treaba merge şi provizoriu, funcţionând tradiţionala zicală „las-o bă, că, dacă tot merge şi-aşa...” şi, doi, că tot timpul ai altceva mai urgent de făcut. Iar unul dintre cele mai mari păcate româneşti – cu voie sau fără de voie – este că ne ocupăm mereu de treburile urgente, în detrimentul celor importante.

Cultura-n politică

N-ar trebui să uităm că anul acesta, în 29 aprilie, au trecut 180 de ani de la apariţia primului ziar în limba română, scos de Ion Heliade Rădulescu, unul dintre mentorii veritabili ai neamului nostru. Acest ziar purta pe frontispiciu denumirea de Curierul românesc. Consider că n-ar trebui să se uite acest certificat de naştere al presei naţionale. Profesorii de română, adică de citire şi de scriere cu litere străbune, cei de istorie şi cei de alte materii, publiciştii şi politicienii, toţi oamenii care mai cred, în aceste vremuri de pragmatism murdar, sunt vizaţi laolaltă.

Alt izomorfism erotic - gard, oişte, grădină, păpuşoi

De la străinul Ionică să trecem la Nică înstrăinatul, ca să vorbim tot despre garduri bortelite, afectate de acest personaj generic numit Irimiea Oişteanul, despre grădini prost păzite şi despre păpuşoi pândiţi de porci nărăviţi. Ne aflam deja în ultimul capitol din Amintiri…, publicat postum, în anul 1855, când Nica se vede pur şi simplu expulzat din satul natal de către familie si trimis pachet împreuna cu Zaharia Simionescu la Socola pentru a-şi continua studiile ratate la fabrica de popi din Fălticeni. Este capitolul despărţirii dureroase de sat, subiect potrivit de examen pentru elevii de gimnaziu.

Sorin Buliga: „Îi suntem datori lui Brâncuşi şi trebuie să avem grijă de operele sale”

Brâncuşologia este un domeniu al istoriei şi criticii de artă. Şi asta pentru că Brâncuşi a fost extraordinar de complex. El a fost universal, exista tendinţa puternică a omului renaşterii, a omului care vrea să cunoască tot. Brâncuşi a trecut parcă şi de această sferă, pentru că a fost şi un cercetător al sacrului, al nevăzutului.

Costul vieţii muncitorilor gorjeni

Viaţa muncitorilor din România, decedaţi într-un accident de muncă înseamnă poate câteva mii de euro, sau două trei salarii medii. Înseamnă poate asigurarea lor de viaţă, mai mult pentru unii, mai puţin pentru alţii, în funcţie de cotizaţie. Pe de altă parte înseamnă libertatea angajatorului, mii de lei amendă şi alte mii de lei cheltuieli post accident

Medicii gorjeni, dezinteresaţi de clinicile nemţeşti

Danemarca, Germania , Norvegia sau Finlanda au tot pus la dispoziţia judeţului Gorj, locuri de muncă pentru medici şi asistenţii medicali. Contrar aşteptărilor, cadrele medicale din judeţul Gorj nu se înghesuie să plece la muncă peste hotare. Sunt unităţi spitaliceşti în România, spre care medicii refuză practic să mai privească.

Munca e pentru maşini şi chinezi

Mă învârteam prin calculator prin tot felul de texte, căutând nişte chestii de care aveam nevoie. Am căutat după chestiile astea şi ...

Elevii gorjeni ignoră dieta guvernanţilor

Ordinul Ministerului Sănătăţii, privind interzicerea comercializării alimentelor nocive organismului, a fost dat doar pentru ca ...

Horaţiu Gorun: „Sunt primari care cheltuiesc banul public lăutăreşte”

„Primăriile nu s-au pregătit de iarnă. Ei se tot plâng că întârzie banii de la buget. Dar ei nu ştiau că vine iarna?? Ei acum au aflat că a venit iarna? Nu se uită şi ei în calendar? Iarna se pregăteşte de vara. Nu pe principiul lui Băsescu: iarna nu-i ca vara! Dar se pregăteşte de vara, îţi iei măsurile necesare, lemne la şcoli, gaz, acolo unde e cazul. Cele mai mari probleme sunt fie nu s-au achitat facturile vechi şi normal că nu mai primesc agent termic, fie că nu s-au dus lemne, iar dacă s-au dus nu s-au tăiat”.

Crâmpeie din viaţa unui antrenor

Numele lui Neagoe devine istorie pentru Pandurii, Sorin Cârţu soseşte la Târgu Jiu împreună cu staff-ul său pentru a redresa situaţia după opt etape în care gorjenii nu acumulaseră decât cinci puncte. Sorinaccio bate palma cu preşedintele Condescu pentru doi ani şi opt luni şi ambele părţi se jură, probabil cu degetele încrucişate la spate, că, orice ar fi, înţelegerea va fi dusă până la capăt.<